În urma campaniei „Trotinete fără DE lege” lansate de Observator, care a evidențiat 24 de decese și aproape 3.000 de accidente în 18 luni, autoritățile și companiile au început să implementeze primele măsuri de reglementare. Campania a scos la iveală faptul că, deși legea interzice copiilor sub 14 ani să circule cu trotinete electrice pe drumurile publice și obligă purtarea căștii până la 16 ani, realitatea este marcată de încălcări frecvente ale normelor.
Consiliul General al Bucureștiului a adoptat un regulament prin care închirierea trotinetelor electrice este permisă minorilor doar dacă aceștia au peste 16 ani și dețin un permis de conducere adaptat vârstei. Cu toate acestea, reprezentanții companiilor de închiriere au semnalat că această măsură este insuficientă, deoarece mulți minori folosesc cardurile de credit ale părinților pentru a ocoli restricțiile.
Călin Leuștean, managerul general al unei companii de micromobilitate, a explicat că problema depinde în mare măsură de părinți, care aleg să dea accesul la buletin sau card. El a subliniat distincția crucială între trotinetele de închiriere, limitate constructiv la 25 de km/h și neadmitând modificări, și cele personale, care pot fi modificate pentru a atinge viteze de 50, 80 sau chiar 100 km/h.
Alexandru Coman, manager general al unei alte companii de închiriere, a susținut necesitatea diferențierii clare între cele două categorii de vehicule. Companiile de închiriere declară că 22 dintre cele 24 de decese înregistrate recent au implicat trotinete personale, necontrolate. Pentru a monitoriza comportamentul utilizatorilor, firmele introduceau penalizări sau blocări în aplicație pentru comportament agresiv, deși sistemele actuale nu pot verifica portul căștii sau prezența a doi pasageri.
Pe plan legislativ, în Parlament sunt depuse mai multe proiecte de lege, iar Ministerul Sănătății pregătește un set de propuneri pentru restricții mai dure. Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat intenția de a interzice utilizarea trotinetelor electrice în anumite intervale orare și pentru anumite categorii de vârstă, motivând această inițiativă prin cazul unui tânăr de 21 de ani care a rămas paraplegic după un accident.
Direcția Rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române lucrează la un nou pachet de măsuri, care include modificarea Codului Rutier. Radu Gâtan, director adjunct al Direcției Rutiere, a confirmat angajamentul Poliției Române de a modifica legislația pentru a reduce victimelor din accidentele rutiere, garantând că discuțiile vor continua și că rezultatele vor fi vizibile în viitor.