Iustin Armașu, partener la Schoenherr și Asociații, a intervenit la Masa Rotundă a Industriei de Apărare, organizată de DefenseRomania, pentru a analiza bilanțul sectorului de securitate în 2026 și prioritățile strategice pentru anul următor. Expertul a evidențiat că problematica industriei de apărare din România nu derivă exclusiv din legislație, ci mai ales din modul de aplicare a normelor și din lipsa de coordonare între instituțiile statului.
Potrivit lui Armașu, deși unele prevederi legislative sunt desuete și susceptibile de îmbunătățire, problema esențială rezidă în necesitatea unei aplicări a legii bazate pe bună-credință, adaptată realităților pieței și voinței legiuitorului. Specialistul a observat că o legislație perfectă și armonizată continuu cu viața reală nu există nici în România, nici în alte state, ceea ce impune o flexibilitate în interpretare.
Iustin Armașu a criticat, de asemenea, fragmentarea acțiunii instituționale, noting că lipsa de coordonare dintre autorități reprezintă o provocare majoră pentru proiectele de înzestrare militară. Acesta a exemplificat dificultățile pricinuite de birocrație, cum ar fi necesitatea obținerii vizelor pentru specialiștii străini implicați în transferul de tehnologie, procesoare ce depind de funcționarea eficientă a Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI).
Expertul a subliniat necesitatea armonizării Ordonanței de Urgență 114 cu Legea 98, deoarece utilizarea platformei naționale de achiziții SICAP în domenii regulate de OUG 114 poate genera conflicte juridice, platforma fiind concepută inițial pentru Legea 98. Armașu a trasat și lipsa unor criterii obiective clare pentru evaluarea transferului de tehnologie, mecanismul fiind esențial pentru proiectele majore.
În contextul integrității sectorului, Iustin Armașu a menționat că legislația actuală nu prevede o procedură de „self-cleaning” (autocurățare) prin care o companie să poată demonstreze remedierea unor probleme înainte de a fi exclusă dintr-o procedură de achiziție. De asemenea, a criticat rigiditatea și costul garanțiilor bancare (SGB) emise pe perioade lungi, sugerând alternative mai flexibile, precum garanțiile pe un an cu obligația de reînnoire.
Încheind intervenția sa la evenimentul organizat de DefenseRomania, Iustin Armașu i-a sfătuit participanții străini să apeleze la avocați specializați pe defense și să își adapteze modelele de business la specificul pieței din România. El a avertizat că impunerea modalităților de operare din alte țări ignoră particularitățile locale ale industriei de apărare și poate crea dezechilibre.
Generalul de brigadă (r) Cristian Barbu, consilier al ministrului Economiei, Daniel Zamfir, a subliniat la Masa Rotundă DefenseRomania necesitatea tranziției industriei naționale de apărare de la fabricarea muniției clasice către tehnologii avansate, printre care componentele high-tech, drone și sisteme robotizate. Barbu a transmis mesajul oficial al ministrului Zamfir conform căruia succesul industrial se măsoară prin capacitățile de producție internă de tehnologie avansată, și nu doar prin valoarea nominală a contractelor semnate. Generalul (r) Cristian Barbu a intervenit în cadrul evenimentului organizat de DefenseRomania cu titlul „Bilanțul sectorului național de securitate în 2026 și prioritățile strategice pentru 2027”, portând mesajul ministrului Economiei. Consilierul pe probleme de apărare alministrului a identificat în fabricarea de proiectile și gloanțe limita actuală a sectorului, preconizând trecerea către dirijare, rachete, drone și robotizare de înaltă tehnologie. Cristian Barbu a menționat că inovațiile în domeniul apărării sunt deja accesibile, dar necesită curaj în implementare și interacțiune directă cu aceste tehnologii emergente.
În același discurs, generalul Barbu a reiterat cerința industriei de apărare pentru un mediu predictibil, garantat de aprobarea la timp a bugetelor și de instituirea contractelor multianuale. Barbu a enumerat printru prioritații legislative și administrative stabilirea de reguli clare și rapide, solicitând colaborarea entre departamentul condus de Daniel Zamfir și alții, precum cel al lui Radu Oprea. Consilierul ministrului Economiei a atribuit responsabilitatea stabilirii climatului predictiv pentru sectorul defensiv decidenților politici din guvern, inclusiv miniștrilor Radu Oprea și Daniel Zamfir.
Generalul de brigadă (r) Cristian Barbu a avertizat asupra riscului pierderii capitalului uman și al know-how-ului tehnic din România, situând menținerea tehnologiilor și specialiștilor în țară ca o premisă vitală. Barbu a argumentat că formarea unor specialiști care pleacă sau dezvoltarea unor tehnologii parțial desecretizate pentru alți actori nu aduce beneficii suficiente industriei românești. El a promovat un rol activ pentru Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului în diseminarea elementelor publice ale tehnologiei pentru a stimula dezvoltarea ulterioară. Cristian Barbu a ilustrat necesitatea diversificării productionale prin analogia cu istoricul automobilistic, observând că dependența prelungită de modele vechi de Dacia a dus la pierderea competitivității pe piață. Consilierul a concluzionat solicitând ca, odată demarate proiecte strategice, să se dezvolte și variante proprii, distincte și adaptate cerințelor naționale.
Generalul de brigadă (r) Cristian Barbu, consilier al ministrului Economiei, Daniel Zamfir, a subliniat la Masa Rotundă DefenseRomania necesitatea tranziției industriei românești de apărare de la fabricarea muniției clasice către tehnologii avansate, precum componente high-tech, drone și sisteme robotizate. Barbu a transmis mesajul oficial al ministrului Zamfir conform căruia succesul industrial se măsoară prin capacitățile de producție internă de tehnologie avansă, și nu doar prin valoarea nominală a contractelor semnate. Conform generalului Barbu, industria trebuie să găsească modalități de a dezvolta componente high-tech pentru dirijare, rachete, dirijoare, drone și robotizare de înaltă tehnologie. Cristian Barbu consideră că inovațiile în domeniul apărării sunt deja accesibile, dar necesită curaj în implementare și interacțiune directă cu aceste tehnologii emergente. În replică la ideea că progresul pare îndepărtat, generalul a declarat: „Foarte adevărat. Noi nu ne referim acum la valoarea contractelor ca valoare în sine. Ne referim ca valoare de sine. Am vrut să spun faptul că, dacă într-o zi, în România, vom reuși să construim o serie întreagă de elemente de high-tech cu valoare industrială, dar și inteligență foarte multă în interiorul acestor produse, vom depăși faza în care producem doar proiectile și gloanțe sau cartușe.” Cristian Barbu este de părere că România trebuie să facă tranziția de la fabricarea de proiectile și gloanțe la dezvoltarea de componente high-tech, drone și sisteme robotizate. „Sigur că pentru unii dintre noi lucrurile acestea par foarte îndepărtate, dar ele sunt lângă noi, doar trebuie să le vedem și să interacționăm cu ele, așa cum s-a făcut și până acum, cu mult curaj”, a declarat Cristian Barbu.
Barbu a evocat paralela cu istoricul automobilistic românesc, amintind că dependența prelungită de modele vechi de Dacia (1300 și 1310) a dus la pierderea competitivității pe piață. A concluzionat solicitând ca, odată demarate proiecte strategice, să se dezvolte și variante proprii, distincte și adaptate cerințelor naționale. Generalul Barbu a reiterat cerința industriei de apărare pentru un mediu predictibil, garantat de aprobarea la timp a bugetelor și de instituirea contractelor multianuale. Consilierul ministrului Economiei a enumerat printre priorități legislative și administrative stabilirea de reguli clare și rapide, solicitând colaborarea între departament și alții, precum cel al lui Radu Oprea. Barbu a transmițat că industria are nevoie de un stat predictibil, cu bugete aprobate la timp, contracte multianuale și reguli clare și rapide, adăugând că acesta intră în sfera politicului și sperând că miniștrii reușesc să aducă România într-o astfel de situație. Industria națională de apărare are nevoie atât de tranziția către tehnologii avansate, dincolo de producția de muniție clasică, cât și de un stat predictibil, care să asigure bugete aprobate la timp și contracte multianuale, spune ministrul Economiei. „Al doilea aspect, penultimul de altfel... Domnul ministru m-a rugat să transmit următoarea idee: industria are nevoie de un stat predictibil, bugete aprobate la timp, contracte multianuale, reguli clare și rapide.”
Barbu a avertizat asupra riscului pierderii capitalului uman și al know-how-ului tehnic din România, situând menținerea tehnologiilor și specialiștilor în țară ca o premisă vitală. A argumentat că formarea unor specialiști care pleacă nu aduce beneficii suficiente industriei românești. El a promovat un rol activ pentru Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului în diseminarea elementelor publice ale tehnologiei pentru a stimula dezvoltarea ulterioară. „Ultima idee și cu asta închei: tehnologia și oamenii trebuie să rămână în țară. Foarte important acest lucru. Dacă am școlarizat oameni și au plecat, dacă am făcut o tehnologie pentru alții, care este doar parțial vizibilă pentru România, numai partea nu neapărat nesecretă, ci desecretizată într-un anumit nivel, nu am făcut mare lucru aici”, a explicat generalul (r) Cristian Barbu. Barbu a avertizat asupra riscului de a pierde capitalul uman și, prin urmare, tehnologia necesară.