Articolul „Crunch your anger, squash your anxiety: Impact of negative emotions on food texture preferences”, semnat de S. Sinem Atakan și Hazal Duman Alptekin și publicat în jurnalul Appetite, evidențiază impactul stării emoționale asupra preferințelor pentru textura alimentelor. Mânia amplifică apetitul pentru alimente care ofera o senzație de crunte, în timp ce anxietatea induce o atracție către texturile moi și delicate.
Echipa de cercetători a descris un „efect de congruență”, unde natura alimentului se aliniază cu reacțiile fizice generate de emoție. Un prim experiment, desfășurat pe un eșantion de 112 persoane, a demonstrat că indivizii aflați în stare de furie preferă mișcările bucale de tip crunte, în timp ce cei anxioși caută acțiuni de strivire sau presare (squashing/smooshing). Astfel, mânia conduce către alegeri de alimente dure și crocante, iar anxietatea, către opțiuni moi sau chiar paste.
Pentru a confirma aceste descoperiri, autori au realizat un al doilea experiment pe un grup de studenți, folosind electroencefalograma (EEG). Analiza componentei P300 din înregistrarile neuronale a arătat că furia direcționează atenția spre texturile crocante, pe când anxietatea atrage focalizarea asupra celor moi. Acest mecanism ilustrează teoria emoției întruchipate (embodied emotion theory), care susține că emoțiile generează răspunsuri fiziologice automate, premergând deciziei conștiente.
Cercetătorii au recunoscut limitele studiului, subliniind că participanții au imaginați scenarii de consum alimentar, fără a ingera efectiv produse. De asemenea, dimensiunea redusă a grupului de studiu și contextul cultural specific Turciei pot influența generalizarea rezultatelor. Concluzia fundamentală rămâne validă: textura alimentelor dorite fluctuează în funcție de starea emoțională momentana, dincolo de preferințele stabile ale individului.
Literatura de specialitate oferă completări pertinente. O lucrare intitulată „Solid or Liquid Food: The Intention to Eat Different Foods under Negative Emotions” a relevat că emoțiile negative intensifică intenția de a consuma alimente solide în detrimentul celor lichide, contribuind adesea la mâncatul emotional. Paralel, stresul ridicat stimulează secreția de cortizol, un factor care poate amplifica craving-ul pentru produsele bogate în grăsimi, sare și zahar, dovedind că reglarea hormonală și textura ingredientelor concurează în determinarea alegerilor gastronomice.