Ministrul Apărării a vorbit joi în cadrul Bucharest Forum despre provocările cu care se confruntă România, în contextul războiului de la graniță.
Radu Oprea a explicat că astăzi România este o țară în prima linie, cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, și simte efectele războiului de agresiune pe care Rusia îl duce în Ucraina. În discursul său a legat securitatea din Marea Neagră de economie, logistică, nevoia de transport, importuri și exporturi.
Ministrul a spus la conferință că economia Ucrainei este din ce în ce mai greu de susținut din cauza atacurilor rusești tot mai puternice, care au lovit orașe cu importanță energetică sau economică, precum și regiuni cu echipament militar.
Ministrul Apărării a abordat tema susținerii economiei Ucrainei, arătând că toate țările cu ieșire la Marea Neagră sunt afectate economic de război. Transporturile navale se scumpesc din cauza atacurilor din Marea Neagră, iar statele membre UE susțin atât propria economie, cât și pe cea a Ucrainei.
Radu Oprea a subliniat că amenințările și vasele lovite în Marea Neagră, în apropierea gurilor Dunării, afectează economia României, a Bulgariei și a Ucrainei. A crescut costul asigurărilor din Marea Neagră, ceea ce duce la scumpiri, și a întrebat cum se poate susține Ucraina dacă economia ucraineană nu funcționează.
Din dronele identificate până acum care au lovit nave în apropierea României și Bulgariei, majoritatea au fost de origine rusească.
Șeful Ministerului Apărării Naționale poartă discuții cu oficialii europeni și NATO despre nevoile României în materie de armament și echipamente militare.
Ministrul a afirmat că banii investiți de contribuabilii români în securitate și economie trebuie să se întoarcă prin locuri de muncă solide, bine plătite și de calitate pe termen lung.
Prin programul SAFE, România a primit anul acesta sume considerabile pentru a-și consolida apărarea prin investiții.
Radu Oprea a declarat că viitorul cadru financiar multianual va include un fond de competitivitate cu componentă importantă pentru apărare și că, dacă România nu învață să facă proiecte câștigătoare la Bruxelles, riscul ca banii europeni să nu mai ajungă atât de mulți este mare, programele cu finanțare directă la Bruxelles nefiind prietenoase cu România.