Raiffeisen Bank International estimează că profitul net anual al sistemului bancar din România ar putea ajunge la 4,2 miliarde euro în 2030, în scenariul de bază prezentat de economistul-șef Gunter Deuber la Viena. În variantul optimist a prognozelor, profitul ar putea urca la 5,1 miliarde euro, iar activele sectorului bancar local ar crește de la aproximativ 195 miliarde euro, cât se estimează la finalul anului 2025, la 268-326 miliarde euro în deceniu. Aceste proiecții subliniază potențialul de maturizare al pieței românești, privind-o acum ca pe o investiție strategică cu perspective consistente de creștere, nu doar o piață importantă în prezent.
Principalul motor al creșterii identificate de Raiffeisen este activitatea de creditare. Împrumuturile interne acordate sectorului privat reprezintă în prezent circa 23% din PIB, o pondere semnificativ inferioară celorlalte țări din Europa Centrală și de Est din UE, unde acest indicator ajunge la aproape 50%. Deuber estimează un potențial pe termen lung de creștere a acestui indicator către 40-60% din PIB, condiționat de dezvoltarea economică și de instituții. În particular, piața creditelor ipotecare, care reprezintă aproximativ 7% din PIB în România față de peste 30% în mai multe economii vest-europene, are totuși un potențial limitat în prezent de costurile ridicate ale locuințelor și de blocaje structurale.
Structura pieței românești de banking se distinge printr-o concentrație ridicată și o rentabilitate superioară mediei regionului. Primele cinci bănci dețin împreună aproape 70% din activele sectorului. La finalul lui 2025, Banca Transilvania deținea 22,2% din active, urmată de BCR (13,8%), grupul Raiffeisen/Garanti BBVA (11,4%), CEC Bank (11,2%) și UniCredit Bank (10,8%). Rentabilitatea capitalurilor proprii este estimată la 15-16%, ușor peste nivelul piețelor comparabile, deși rata creditelor neperformante prezintă o ușoară tendință ascendentă în portofoliile companiilor și IMM-urilor. Băncile cu capital străin dețin 63,2% din activele pieței, România reprezentând 9,2% din expunerile băncilor occidentale către Europa Centrală și de Sud-Est în trimestrul al doilea din 2026.
Contextul macroeconomic necesar realizării acestor proiecții implică o consolidare fiscală obligatorie. Raiffeisen Bank International anticipează o scădere a PIB cu 0,2% în 2026, urmată de o revenire la 1,5% în 2027 și 2,7% în 2028. Deficitul bugetar, care a atins 9% din PIB în 2024, va coborî la 6% în 2026 și 5% în 2028, deși datoria publică va continua să crească, estimându-se la 60% din PIB în 2026 și 66% în 2028. Economistul-șef Gunter Deuber a identificat situația fiscală – deficitul bugetar mare și costul ridicat al finanțării – ca fiind principala problemă a României, dar a subliniat că rezolvarea ei va atrage noi investiții și va relua procesul de convergență.
Pentru a stimula recuperarea, Deuber a enumerat patru direcții strategice: consolidarea fiscală, extinderea creditării private, valorificarea potențialului din creditarea corporativă și aderența la adoptarea euro. Introducerea monedei unice ar putea reduce dobânzile cu 2-3%, asemenea experimentului din Slovacia, oferind băncilor acces la refinanțare la costuri mai mici. De asemenea, economia română ar trebui să își diversifice relațiile comerciale, reducând dependența față de Germania prin creșterea exporturilor către țările regionale, cum ar fi Turcia. Dacă politicile publice vor deveni mai sănătoase și mai consistentе, economia ar putea reveni la o creștere medie sustenabilă de 3% pe an.