Centrul de analiză american RAND a publicat un raport care examinează un posibil scenariu de conflict între Rusia și Europa, care să se desfășoare până în anul 2030. Conform acestui exercițiu de prognoză, Vladimir Putin moare din cauze naturale în ianuarie 2027, marcând momentul apariției unui vid de putere la Kremlin și declanșând o luptă acerbă între elitele politice și de securitate ale Rusiei. Agentstvo
În scenarii, un fost general al Serviciului Federal de Securitate (FSB) reușește să iasă învingător din competiția internă și este desemnat oficial președinte al Rusiei până în martie 2027. Noul lider încearcă să își consolideze autoritatea și remodeleze sistemul politic, însă nu beneficiază de același grad de legimitate sau control absolut ca predecesorul său. The Moscow Times
În aprilie 2027, noua administrație acceptă un armistițiu fragil în războiul din Ucraina, mediat de Statele Unite, Regatul Unit și alte țări europene, în schimbul ridicării parțiale a sancțiunilor internaționale. Totuși, obiectivele strategice ale Rusiei rămân neschimbate, negocierile pentru o pace deplină intrând în impas până în iulie. Conflictul se transformă într-un „război înghețat”, iar Moscova își menține trupele pe teritoriile ocupate, le revindică drept parte integrantă a Rusiei și începe să reabiliteze capacitățile militare. Agentstvo
Până în ianuarie 2028, noul președinte inițiază epurări politice în interiorul guvernului, înlocuind aliații apropiați ai lui Putin cu persoane mai loiale față de noua structură de putere. Totodată, se confruntă cu o criză economică și socială agravată de pierderile militare suferite în Ucraina și de dificultățile interne, ceea ce slăbește poziția sa. Agentstvo
Pentru a compensa lipsa de autoritate și pentru a distrage atenția problemelor interne, Rusia lansează o campanie hibridă agresivă împotriva statelor membre NATO. Aceasta include răspândirea de dezinformări privind situația minorității de etnie rusă din Europa de Est și activități cibernetice crescânde. Agentstvo
Contextul geopolitic se schimbă în iunie 2029, când SUA se confruntă cu o criză majoră în America de Sud, determinându-le să-și mute atenția strategică și să reducă prezența militară în Europa. Kremlinul profită de această distragere a atenției occidentale pentru a intensifica pregătirile pentru operațiuni militare limitate în statele baltice, având ca obiectiv demonstrarea diviziunilor din cadrul NATO. Agentstvo
În mai 2030, Rusia declanșează o invazie în Estonia. Strategia implică instigarea protestelor în orașul Narva – unde există o populație semnificativă de vorbitori de rusă – care degenerează în revolte. După reprimarea violențelor de către autoritățile estoniene, Moscova trimite trupe sub pretextul protejării populației ruse. Conducerea rusă miza pe incapacitatea NATO de a formula un răspuns militar unitar și rapid. Agentstvo
Însă Alianța Nord-Atlantică reacționează imediat, invocând clauza de apărare colectivă și depinzând trupe în Estonia. Până în iunie 2030, ostilitățile escaladează într-un conflict militar de amploare care se prelungește până în octombrie. Rusia își intensifică atacurile cibernetice și operațiunile de sabotaj împotriva Marii Britanii și amenință arhipelagul Svalbard și nordul Norvegiei, targetingând baze aeriene, porturi și centre de comandă. Agentstvo
Până în noiembrie 2030, sub presiunea internă și incapacitatea de a obține o victorie militară rapidă, noul președinte al Rusiei declară cucerirea Narvei și a comitatului Ida-Viru drept o victorie și propune NATO un armistițiu. Acesta este acceptat, dar, conform scenariului RAND, negocierile de pace rămân blocate și armistițiul devine un nou conflict înghețat până în 2031, erodând credibilitatea NATO și instaurând o stare de incertitudine pentru viitorul securității europene. The Moscow Times