Implementarea sancțiunilor economice la adresa Federației Ruse este afectată de normele ambigue și de controalele variate de la o țară la alta, ceea ce diluează impactul acestora și facilitează eludarea lor, arată un raport de audit publicat recent de Curtea de Conturi Europeană (ECA). Raportul constată că, în ciuda acestor deficiențe, schimburile de mărfuri dintre Uniunea Europeană și Rusia au scăzut cu 77% în ultimii patru ani de la aplicarea măsurilor restrictive.
Mihails Kozlovs, membru al Curții de Conturi Europene, responsabil de audit, a subliniat că sancțiunile comerciale ale UE pot avea efectul dorit doar dacă sunt aplicate uniform și coordonat de toate statele membre. Deși Comisia Europeană a depus eforturi considerabile pentru a crea cadrul necesar, „normele neclare și deficiențele în asigurarea respectării sancțiunilor diminuează impactul acestora”, a declarat Kozlovs la lansarea raportului. În răspunsul acordat presei, el a confirmat că auditul nu a inclus verificări în România, eșantionul acoperind cinci state membre: Bulgaria, Germania, Letonia, Țările de Jos și Polonia.
Principala problemă identificată este divergența practicilor naționale la frontiere. Vameșii trebuie să decidă dacă marfurile respectă sancțiunile, iar reglementele UE și legislațiile vamale naționale folosesc uneori termeni diferiți, precum distincția dintre scutire (care nu necesită aprobare prealabilă) și derogare (care cere autorizație). Raportul citează exemple concrete: în cazul unui transport destinat Rusiei, vameșii polonezi au oprit marfa deja autorizată de autoritățile italiene, urmând ca aceasta să fie trimisă înapoi și reexportată ulterior din Italia. Un caz similar a intervenit în Letonia, unde vama a blocat mărfuri pentru care Italia acordase aceeași scutire. Comisia Europeană a menționat auditorilor că aplicarea sancțiunilor este responsabilitatea statelor membre și că ea nu are mandat să intervînă în astfel de decizii naționale.
Auditorii evidențiază riscul „alegerii unei jurisdicții mai favorabile” (forum shopping), prin care companiile ar putea selecta deliberat birouri de autorizație sau puncte vamale din state cu controale mai slabe. Datele statistice reflectă acestei divergențe: din 2022, Bulgaria nu a înregistrat niciun caz de nerespectare a sancțiunilor pentru mărfuri originare din alte state membre care traversau vămile sale, în timp ce Letonia a consemnat aproximativ 2.100 de astfel de transporturi în 2024, reprezentând trei sferturi din încălcările raportate în acel an.
Cu toate acestea, sancțiunile au redus semnificativ comerțul direct. În 2021, UE era cel mai mare partener comercial al Rusiei, ajungând pe locul al treilea în 2025, cu 10,2% din comerțul rusesc de mărfuri. Valoarea schimburilor bilaterale a scăzut de la 252,8 miliarde euro în 2021 la 58,3 miliarde euro în 2025. Comisia estimează că restricțiile au costat Rusia 49 miliarde euro în exporturi și 110 miliarde euro în importuri, eliminând efectiv 56%, respectiv 75% din volumele comerciale de dinainte de război.
Rusia și-a redirecționat comerțul, crescând semnificativ legăturile cu alte piețe. În 2024, comerțul cu China a crescut cu 82% față de 2021, iar cel cu India a depășit de peste șase ori nivelul pre-belicos, determinat în special de achizițiile de petrol. Această reorientare vine cu costuri mai mari pentru Moscova: un studiu citat de Curte arată că Rusia a plătit cu 39% mai mult pentru bunurile cu dublă utilizare cumpărate din alte țări decât pentru aceleași produse livrate clienților din restul lumii.
Eficiența limită a blocadelor directe este ilustrată și de compoziția tehnică a armamentului rus. Din 202 de componente identificate în rachete și drone rusești, doar opt proveneau direct din UE, însă aproximativ 72% făceau parte din lanțuri de aprovizionare occidentale largi. Auditorii observă că, dacă restricțiile blochează exporturile directe, este dificil să se urmărească componentele prin terți. Comerțul cu bunuri sensibile în Turcia, Armenia și Kazahstan a crescut după invazie, revenind la nivelurile pre-belice în majoritatea cazurilor până în 2025, sugerând tendințe de eludare, deși datele statistice nu oferă o imagine completă a volumelor exacte ale evaziunii.
O anchetă coordonată de Oficiul European de Luptă Antifraudă, pornită de la alertele poloneze, a confirmat că peste 760 de vehicule exportate din UE cu destinații în țări terțe au ajuns efectiv în Rusia, ducând la deschiderea unor anchete penale în mai multe state membre. În paralel, jurnalele vamale arată că jumătate dintre formularele de informare a riscurilor emise din 2022 semnalau respingeri ale mărfurilor la ieșire, deși acestea fuseseră aprobate anterior de birouri vamale din alte state membre.
Raportul EKA atrage atenția că Comisia Europeană nu a evaluat resursele administrative necesare aplicării sancțiunilor, nici nu dispune de date despre efectele specifice asupra producătorilor militari ruși sau a regiunilor UE. Lipsa criteriilor comune de măsurare a eficacității rămâne o lacună critică. De aceea, Curtea solicită Comisiei să clarifice regulile și să analyzeze diferențele de control până în 2027, și să creeze sisteme coerente de colectare a datelor și evaluare a rezultatelor, bazate pe criterii comune, până în 2028.
Raportul special nr. 30/2026 al Curții de Conturi Europene (ECA), publicat pe site-ul instituției în toate limbile oficiale ale UE, avertizează că aplicarea neuniformă a sancțiunilor economice împotriva Rusiei de către statele membre facilitează eludarea acestora, în ciuda reducerii volumelor comerciale bilaterale cu peste 75%. De la declanșarea invaziei pe scară largă în februarie 2022, Uniunea Europeană a adoptat 21 de pachete de sancțiuni menite să limiteze accesul Moscovei la bunuri și tehnologii strategice necesare susținerii efortului său militar.
Impactul economic al restricțiilor este semnificativ: în 2025, schimburile comerciale dintre UE și Rusia au atins aproximativ 58 de miliarde de euro, față de 253 de miliarde euro în 2021. Rusia a coborât de pe primul pe al treilea loc în clasamentul principalilor parteneri comerciali ai UE, reprezentând acum circa 10% din comerțul total de mărfuri al blocului comunitar.
În iulie 2026, Comisia Europeană estima că efectul restricțiilor asupra exporturilor europene către Rusia se ridica la 49 de miliarde de euro (echivalentul a 56% din valoarea exporturilor din perioada anterioară războiului), iar impactul asupra importurilor din Rusia era de aproximativ 110 miliarde de euro, respectiv 75% din nivelul dinainte de invazie.
ECA subliniază că aplicarea sancțiunilor revine în principal autorităților naționale, în special administrațiilor vamale, iar diferențele majore dintre practicile statelor membre afectează eficiența generală a măsurilor.
Auditorii au identificat probleme legate de formulările neclare din legislație, interpretarea diferită a derogărilor și utilizarea inegală a sistemelor de schimb de informații. Aceste deficiențe pot determina companiile să practice «alegerea unei jurisdicții» (forum shopping), selectând deliberat statele unde controalele sunt mai puțin stricte.
„Sancțiunile comerciale ale UE pot avea efectul dorit doar dacă sunt aplicate în mod uniform și coordonat de toate statele membre”, a declarat Mihails Kozlovs, membrul Curții responsabil de audit, atrăgând atenția că normele neclare și deficiențele în asigurarea respectării sancțiunilor diminuează impactul acestora.
Un aspect critic semnalat în raport este transferul mărfurilor către Rusia prin intermediul unor state terțe. Deși sancțiunile au limitat în mare măsură exporturile directe de bunuri cu utilizare militară și produse critice, ocolirea restricțiilor rămâne o provocare datorită lipsei unui sistem unitar de verificare.
Auditul, care a analizat aplicația sancțiunilor comerciale în perioada februarie 2022 – sfârșitul anului 2025, a vizat restricțiile privind bunurile comercializate, excluzând energia, sancțiunile financiare, serviciile și interdicțiile de călătorie. Concluzia este că sancțiunile au avut efecte economice importante, dar pot deveni mai eficiente printr-o aplicare uniformă, controale mai bine coordonate și o monitorizare riguroasă.
Documentul special, intitulat „Sancțiunile comerciale impuse de UE Federației Ruse – Eforturi susținute de coordonare, dar punerea în aplicare rămâne neuniformă și diminuează impactul general”, este disponibil în întregime pe portalul instituției.