ACTUALIZARE Șeful Romarm: „Dezastru” pentru 99% din companiile românești de apărare, zero comenzi
Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al companiei de stat Romarm, a declarat, marți, la un eveniment de specialitate, că primele zece luni ale anului au reprezentat un „dezastru” pentru 99% dintre companiile românești de pe Legea 232 (Legea nr. 232/2016 privind industria națională de apărare). Potrivit spuselor sale, sectorul nu a înregistrat nicio comandă și nu are nicio perspectivă imediată, descriind situația drept „o bătaie de joc la adresa industriei naționale de apărare”.
În ciuda faptului că industria de apărare a primit cea mai mare alocare de fonduri – aproximativ 20 de miliarde de euro, inclusiv 11 miliarde prin programul SAFE și 2,45% din bugetul național de apărare –, Pîrcălăbescu a susținut că „nu s-a întâmplat nimic” din punct de vedere al rezultatelor practice. Directorul general a criticat modul de gândire al bugetului pentru apărare, afirmând că acesta nu trebuie să se limiteze la cheltuielile zilnice ale Ministerului Apărării, ci să includă alocări clare pentru industria de apărare, care ar genera plusvaloare pentru economie și ar contribui ulterior la consolidarea bugetului militar.
Structurat în 200 de companii, dintre care doar 22 sunt de stat, restul, aproximativ 180, fiind private, ecosistemul de apărare are nevoie de colaborare strânsă. Răzvan Pîrcălăbescu a invitat companiile private să se asocieze cu Romarm, având în vedere că statul deține acreditări și capacități de producție, inclusiv peste 5.000 de hectare de infrastructură, greu de regăsit. El a promovat modelul de joint-venture și asocieri în participațiune pentru o restructurare eficientă, care să evite risipa banilor publici și să redirecteze resursele către echiparea întregului lanț industrial, din cele 200 de companii doar 22 fiind de stat.
ACTUALIZARE Răzvan Pîrcălăbescu (Romarm): „Zero comenzi”, dezastru pentru 99% din companiile românești de apărare
Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm, a declarat, la un eveniment de specialitate, că primele zece luni ale anului 2026 au reprezentat un „dezastru” pentru 99% din companiile românești din industria de apărare, cele de pe Legea nr. 232/2016, afișând „zero comenzi, nicio perspectivă”. El a caracterizat situația ca fiind „o bătaie de joc la adresa industriei naționale de apărare”. Directorul a evidențiat că, în ciuda celei mai mari alocări de fonduri – aproximativ 20 de miliarde de euro (inclusiv 11 miliarde prin programul SAFE și 2,45% din bugetul național de apărare) –, nu s-au concretizat rezultate practice, criticând modelul de bugetare care se limitează la cheltuielile Ministerului Apărării. Pîrcălăbescu a argumentat că un buget dedicat industriei de apărare ar genera plusvaloare economică și ar consolidate ulterior veniturile bugetare militare.
Pîrcălăbescu a subliniat că investițiile actuale în sectorul de apărare vor stimula creșterea valorii adăugate a economiei românești în următorii trei până la zece ani, permițând atingerea pragului de cinci procente din PIB alocat apărării, conform standardelor NATO. Structurat în aproximativ 200 de companii (doar 22 de stat, restul private), ecosistemul are nevoie de colaborare strânsă. Șeful Romarm a invitat companiile private să se asocieze cu statul, care deține acreditări și peste 5.000 de hectare de infrastructură greu de regăsit. Promovând modele de joint-venture și asocieri în participațiune, Pîrcălăbescu a susținut că o astfel de restructurare ar evita risipa banilor publici și ar redirecta resursele către echiparea întregului lanț industrial.
ACTUALIZARE Romarm: Dezastru pentru industria de apărare, zero comenzi în primele 10 luni
Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm, a declarat marți la un eveniment de specialitate că primele zece luni ale anului au fost un „dezastru” pentru 99% din companiile românești din industria de apărare. Potrivit acestuia, sectorul nu a înregistrat nicio comandă și nu are nicio perspectivă imediată, caracterizând situația drept „o bătaie de joc la adresa industriei naționale de apărare”. Pîrcălăbescu a făcut referire explicită la companiile incluse în Legea 232/2016.
În ciuda celei mai mari alocări de fonduri pentru industrie – aproximativ 20 de miliarde de euro, inclusiv 11 miliarde prin programul SAFE și 2,45% din bugetul național de apărare –, directorul general a susținut că „nu s-a întâmplat nimic” practic. Pîrcălăbescu a criticat modelul de bugetare actual, care se limitează la cheltuielile Ministerului Apărării și nu include alocări clare pentru industria de apărare. El a argumentat că un buget dedicat ar genera plusvaloarea economiei românești și ar aduce mai mulți bani pentru Ministerul Apărării. Investind acum, România ar putea atinge pragul de cinci procente din PIB alocat apărării, conform standardelor NATO, în următorii trei până la zece ani.
ACTUALIZARE Răzvan Pîrcălăbescu (Romarm): „Zero comenzi”, dezastru pentru 99% din industria de apărare din România
Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm, a declarat, într-un eveniment de specialitate, că primele zece luni ale anului 2026 au reprezentat un „dezastru” pentru 99% din companiile românești din industria de apărare, cele incluse în Legea 232/2016. Potrivit spuselor sale, sectorul nu a înregistrat nicio comandă și nu prezintă nicio perspectivă imediată, situația fiind caracterizată de directorul general drept „o bătaie de joc la adresa industriei naționale de apărare”.
Deși industria de apărare a beneficiat de cea mai mare alocare de fonduri – aproximativ 20 de miliarde de euro, incluzând 11 miliarde prin programul SAFE și 2,45% din bugetul național de apărare –, Pîrcălăbescu a afirmat că, din punct de vedere al rezultatelor practice, „nu s-a întâmplat nimic”Profit.ro. Directorul general a criticat modul de gândire al bugetului pentru apărare, susținând că acesta nu trebuie să se limiteze la cheltuielile zilnice ale Ministerului Apărării, ci să includă alocări clare dedicate industriei de apărare. El a argumentat că un astfel de buget ar genera plusvaloare pentru economia românească și ar aduce, la rândul său, mai mulți bani pentru Ministerul Apărării[ sursa:E1004998|Profit.ro].
Pîrcălăbescu a subliniat că investițiile actuale în sector vor stimula creșterea valorii adăugate a economiei românești în următorii trei până la zece ani, permițând atingerea pragului de cinci procente din PIB alocat apărării, conform standardelor NATO. Ecosistemul industriai de apărare este structurat în aproximativ 200 de companii, dintre care doar 22 sunt de stat, restul fiind private[ sursa:E1004998|Profit.ro]. Șeful Romarm a invitat companiile private să se asocieze cu statul, care deține acreditări și peste 5.000 de hectare de infrastructură greu de regăsit. Prin promovarea modelelor de joint-venture și a asocierilor în participațiune, Pîrcălăbescu a susținut că o astfel de restructurare ar evita risipa banilor publici și ar redirecta resursele către echiparea întregului lanț industrial[ sursa:E1004998|Profit.ro].
ACTUALIZARE Romarm: „Dezastru” pentru 99% din companiile de apărare, lipsa comenzilor și planul de noua agenție
Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm, a participat la Masa Rotundă a Industriei de Apărare, organizată de DefenseRomania, sub titlul „Bilanțul sectorului național de securitate în 2026 și prioritățile strategice pentru 2027”, unde a evidențiat lipsa comenzilor și a investițiilor concrete în industria de apărare, deși România dispune de un buget consistent pentru acest sector.
Pîrcălăbescu a argumentat că dezvoltarea companiilor românești trebuie să devină o prioritate, iar alocarea directă de fonduri către industrie ar avea efecte pozitive asupra economiei și asupra bugetului militar, generând plusvaloare care să consolideze veniturile Ministerului Apărării.
Directorul general al Romarm a declarat la eveniment că primele 10 luni ale anului 2026 au reprezentat un „dezastru” pentru 99% dintre companiile românești din industria de apărare, cele incluse în Legea nr. 232/2016, acestea nefiind înregistrate având „zero comenzi, nicio perspectivă”. El a caracterizat situația ca fiind „o bătaie de joc la adresa industriei naționale de apărare”.
Pirescālăbescu a remarcat discrepanța dintre progresul aliaților (Ucraina, SUA, Franța, Germania) și stagnarea de la noi, subliniind că, în ciuda celei mai mari alocări de fonduri – aproximativ 20 de miliarde de euro, inclusiv 11 miliarde prin programul SAFE și 2,45% din bugetul național de apărare –, „nu s-a întâmplat nimic” din punct de vedere al rezultatelor practice.
Directorul general a criticat „gândirea prostă” a bugetului pentru apărare, care se limitează la Ministerul Apărării și la cheltuielile zilnice, ignorând necesitatea unui buget distinct dedicat industriei de apărare.
Pîrcălăbescu a susținut că un buget dedicat industriei de apărare va genera plusvaloare pentru economia românească și va aduce mai mulți bani pentru Ministerul Apărării, permitând atingerea pragului de cinci procente din PIB alocat apărării, conform standardelor NATO, în următorii trei până la zece ani.
Contextualizând situația actuală, Pirescālăbescu a salutat planul Guvernului de a înființa o nouă agenție pentru industria de apărare.
Această nouă agenție ar urma să reunească mai multe instituții într-una singură, oferind firmelor din domeniu un singur punct de contact și eliminând pierderile de timp cauzate de deplasările între instituții, având în vedere că producția începe la 6:00 și se termină la 15:00 sau în trei schimburi, până seara.
Pîrcălăbescu a declarat că avem „perspective bune”, Felicitând guvernul pentru că, pentru prima dată în istorie, se uită și la industria de apărare și a anunțat înființarea noii agenții.
El a explicat că uniția forțelor și a instituțiilor într-una singură va permite industriei de apărare să nu mai fie pusă să meargă în diverse instituții, lucru incompatibil cu programa de producție a companiilor.
Directorul general al Romarm a accentuat importanța restructurării Romarm pentru organizarea celor 200 de companii din industria de apărare și pentru atragerea firmelor din industriile auto și IT, astfel încât România să dezvolte un lanț de producție integrat în domeniul apărării.
Pirescālăbescu a subliniat că restructurarea este crucială pentru cele 200 de companii acreditate conform Legii 232, identificarea acestora, a numărului de angajați și a sarcinii de „mobilizare” fiind esențiale pentru o eventuală concentrare a forțelor.
În cazul unui război pe teritoriul național, șeful Romarm a explicat că este vital să se știe cu cine trebuie să lucrăm, lăudând măsurile luate de ministrul Economiei, care a început discuții cu companiile din industriile conexe.
Pirescālăbescu s-a referit la industria auto și IT, care reprezintă 21-22% din PIB dar se confruntă cu probleme cauzate de companiile asiatice, sugerând că integrarea lor în industria de apărare este singura modalitate de a crea un lanț integrat în România.
Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al companiei de stat Romarm, a declarat, marți, la un eveniment de specialitate, că primele zece luni ale anului au reprezentat un «dezastru» pentru 99% dintre companiile românești din industria de apărare. Potrivit spuselor sale, sectorul nu a înregistrat nicio comandă și nu are nicio perspectivă imediată, descriind situația drept «o bătaie de joc la adresa industriei naționale de apărare».
În ciuda faptului că industria de apărare a primit cea mai mare alocare de fonduri – aproximativ 20 de miliarde de euro, inclusiv 11 miliarde prin programul SAFE și 2,45% din bugetul național de apărare –, Pîrcălăbescu a susținut că «nu s-a întâmplat nimic» din punct de vedere al rezultatelor practice. Directorul general a criticat modul de gândire al bugetului pentru apărare, afirmând că acesta nu trebuie să se limiteze la cheltuielile zilnice ale Ministerului Apărării, ci să includă alocări clare pentru industria de apărare, care ar genera plusvaloare pentru economie și ar contribui ulterior la consolidarea bugetului militar.
Pîrcălăbescu a subliniat că investițiile curente în industria de apărare vor duce, în următorii trei până la zece ani, la creșterea valorii adăugate a economiei românești. El a menționat că, în acest scenariu, România ar putea atinge pragul de cinci procente din PIB alocat apărării, conform standardelor Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Structurat în 200 de companii, dintre care doar 22 sunt de stat, restul fiind private, ecosistemul de apărare are nevoie de colaborare strânsă. Răzvan Pîrcălăbescu a invitat companiile private să se asocieze cu Romarm, având în vedere că statul deține acreditări și capacități de producție, inclusiv peste 5.000 de hectare de infrastructură. El a promovat modelul de joint-venture și asocieri în participațiune pentru o restructurare eficientă, care să evite risipa banilor publici și să redirecteze resursele către echiparea întregului lanț industrial.