Reacții după ce Nicușor Dan i-a interzis accesul lui Ovidiu Vanghele la Cotroceni

Decizia președintelui României, Nicușor Dan, de a-i interzice jurnalistului Ovidiu Vanghele accesul la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni pentru restul mandatului a stârnit un val de reacții în mediul politic, în presă și pe rețelele sociale, criticii calificând măsura drept un pericol pentru democrație și o posibilă încălcare a legii. Incidentul a avut loc miercuri, 11 noiembrie 2026, la finalul conferinței de presă, după ce reporterul de la Centrul de Investigații Media i-a adresat șefului statului o întrebare privind activitatea procurorului general Cristina Chiriac.

Președintele a invocat injuriile pe care Ovidiu Vanghele i le-ar fi adresat anterior, printre care termeni precum „netrebnic”, „gunoi” și „nemernic”, fără a oferi un răspuns pe fond întrebării.

O reacție publică importantă a venit din partea Victoriei Stoiciu, senator independent și fostă membră a PSD, care a criticat ferm decizia. „Nu poți să interzici accesul unui jurnalist, este profund, profund nedemocratic. Și foarte posibil ilegal”, a scris Stoiciu pe Facebook, invocând articolul 19 alineatul (2) din Legea 544/2001. Senatoarea a comentat și declarația președintelui privind „collegii miloși”, afirmând că aceștia l-au salvat pe Nicușor Dan de consecințele propriului ordin, nu pe jurnalist.

Alianța „A Patra Putere” (A4P), o asociație profesională a jurnaliștilor din România, a calificat interdicția de „inacceptabilă”. Asociația a precizat că angajații Administrației Prezidențiale nu au fost „miloși”, ci au refuzat să încalce Legea 544/2001, care stipulează că autoritățile publice nu pot interzice accesul mass-media la acțiunile publice. Alianța a anunțat că va solicita Administrației Prezidențiale să comunice public temeiul legal al deciziei.

Jurnalistul Cătălin Prisăcariu a avertizat că interzicerea accesului la Cotroceni ar putea crea un precedent periculos. „Interzicerea unui jurnalist, oricare ar fi acela, la Cotroceni este un precedent periculos care deschide calea unor abuzuri și mai mari”, a scris Prisăcariu pe Facebook. Politologii Răzvan Petri și Vlad Adamescu, fondatori ai proiectului „Politică la minut”, au criticat separat anunțul. Răzvan Petri a descris situația ca un „derapaj” întâlnit doar la autocrații, în timp ce Vlad Adamescu a numit tehnica împrumutată de la liderul MAGA „incredibilă” și a criticat întreruperea bruscă a transmisiunii.

Profesorul de științe politice Vladimir Tismăneanu a comparat furia președintelui cu stilurile lui Iliescu și Băsescu, notând că niciunul nu a interzis accesul jurnaliștilor din cauza limbajului, descriind atitudinea ca fiind dictatorială și comparabilă cu cea a lui Donald Trump. Fostul judecător Cristi Dănileț a etichetat acțiunea ca fiind incredibilă, afirmând că un politician de rang înalt trebuie să accepte criticile. „Ceea ce face acum Nicușor Dan este incredibil. Oamenii au voie să îl critice, iar el se poate simți jignit, deranjat sau șocat. Ca politician de rang înalt taci și îndidi. Dar nu face mustrare publică că ești tu sensibil”, a scris Dănileț.

Juristul Bogdan Vasile Amariei a criticat decizia președintelui, susținând că interzicerea accesului unui jurnalist la conferințele de presă nu poate fi făcută discreționar. „Nu pot interzice discreționar accesul unui jurnalist la conferințele de presă, ca într-un regim autoritar de tip dictatură sau precum un model împrumutat de la președintele Americii TRUMP”, a afirmat Amariei. Acesta a subliniat că președintele ocupă cea mai înaltă funcție în stat și trebuie să accepte inclusiv criticile dure, în limitele legii.

Decizia a readus în discuție precedentele istorice privind accesul presei la Cotroceni. Într-un episod mai vechi, realizatorul TV Mircea Badea nu a fost lăsat să participe la o conferință de presă susținută de Traian Băsescu, după ce agenții de pază i-au spus că nu figurează pe lista de acces. Un alt precedent a fost relatat de jurnalistul Ion Cristoiu, care a amintit de conflictul dintre Președinția condusă de Ion Iliescu și redacția „Evenimentul zilei”. În 1993, Președinția a anunțat retragerea acreditărilor jurnaliștilor publicației, interdicția durând până în 1994.

Legea nr. 544/2001 reglementează liberul acces la informațiile de interes public. Articolul 18 din acest act normativ stabilește că acreditarea reprezentanților mass-media se acordă fără discriminare, în termen de două zile de la înregistrarea cererii. Retragerea acreditării nu poate fi făcută pentru opiniile exprimate de un jurnalist în presă, ci numai pentru fapte care împiedică desfășurarea normală a activității instituției. De asemenea, legea prevede explicit că orice refuz sau retragere a acreditării trebuie comunicată în scris.

Publicația satirică Times New Roman a comentat incidentul într-o postare ironică, punând sub semnul întrebării înțelegerea de către președinte a regulilor democratice. „Deci Nicușor îi spune unui jurnalist că nu mai are dreptul la conferințele lui de presă, doar pentru că e incomod. Avem un președinte care nu mai înțelege reguli simple de democrație?”, a transmis publicația, încheind cu o referire ironică la directorul SPP, Lucian Pahonțu: „A învățat de la Pahonțu, se pare”. Jurnalista Oana Dimofte a făcut o comparație directă cu Donald Trump, scriind: „WOW!!! PUR ȘI SIMPLU WOW!!! TRUMP AR FI MÂNDRU! Și bănuiesc că Nicușor Dan o să ia asta ca pe un complement”.

Pagina Starea Nației a distribuit informația privind interdicția, însoțită de o imagine satirică a președintelui și de mesajul „Donald, ieși din Nicușor!”. Publicația Paginademedia.ro a calificat decizia drept „situație fără precedent”, evidențiind faptul că este prima dată când un președinte român interzice direct unui jurnalist accesul la microfon. Redacția Snoop a publicat o reacție pe Facebook, calificând măsura de încălcare a libertății presei și a dreptului publicului de a fi informat, acuzând crearea unui precedent periculos, specific practicilor autoritare.

Conform articolului 19 din Legea 544/2001, autoritățile publice au obligația de a informa mijloacele de informare în masă asupra conferințelor organizate și nu pot interzice accesul presei la acțiunile publice. Articolul 30, alineatul 2, din Constituția României interzice cenzura de orice fel. Aldrianța „A Patra Putere” a reamintit aceste prevederi, subliniind că libertatea de exprimare nu este o funcție a dispozițiilor unui președinte.

Ovidiu Vanghele este un jurnalist de investigație, fondator al Centrului de Investigații Media și unul dintre coordonatorii proiectului „Să fie lumină”, care documentează relațiile dintre Biserică și stat. Acesta deține o experiență de 24 de ani în presă, investigând abuzuri din instituțiile de sănătate mintală și fraude monetare. La conferința de miercuri seară, jurnalistul l-a întrebat pe Nicușor Dan despre un vot exprimat de procurorul general Cristina Chiriac în Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, care ar fi fost împotriva sesizării Inspecției Judiciare pentru verificarea unei presupuse ingerințe.

Nicușor Dan nu a oferit un răspuns pe fondul întrebării, invocând în schimb injuriile pe care jurnalistul i le adresase anterior. La finalul unei conferințe care a durat peste două ore și jumătate, președintele i-a comunicat jurnalistului că nu va mai putea pune întrebări. Confruntarea verbală dintre cei doi a dus la întreruperea bruscă a transmisiunii conferinței de presă.

Conform articolului 18, alineatele 3 și 4, din Legea 544/2001, eventualele măsuri de retragere a acreditării trebuie să respecte condițiile legale și să fie comunicate în scris. Bogdan Vasile Amariei a subliniat că o simplă declarație verbală a unui reprezentant al instituției nu ține locul unei decizii oficiale. „Să îi comunicați unui jurnalist că nu va mai putea participa la conferințele de presă pe întreaga durată a mandatului prezidențial, invocând injuriile pe care vi le-a adresat, ridică serioase probleme de legalitate și proporționalitate”, a spus juristul.

Bogdan Vasile Amariei a mai spus: „Palatul Cotroceni nu este proprietatea personală a președintelui, iar Administrația Prezidențială nu poate funcționa după principiul «cine mă supără nu mai intră». Legea trebuie respectată inclusiv atunci când ne protejează adversarii, criticii sau persoanele al căror comportament îl dezaprobăm”. Instituțiile pot impune reguli de conduită și pot interveni când cineva perturbă efectiv desfășurarea unei conferințe, dar aceste măsuri trebuie să aibă un temei legal și o justificare obiectivă.

Sancțiunile pentru încălcarea Legii 544/2001 de către angajații instituțiilor publice includ răspunderea disciplinară și posibilitatea depunerii de reclamații la conducerea instituției, precum și plângeri la secția de contencios administrativ a tribunalului pentru obținerea informațiilor sau daune morale. Interdicția de participare la conferințele de presă la Palatul Cotroceni, comunicată de președintele Nicușor Dan jurnalistului Ovidiu Vanghele pe durata mandatului, a fost motivată de șeful statului prin injuriile anterioare aduse de reporter.

Fostul judecător Cristi Dănileț, membru al CSM, a afirmat că Nicușor Dan încalcă libertatea de exprimare, având probleme cu sensibilitatea sa. Danileț a avertizat colegii președintelui să nu urmeze ordinul ilegal, confundând Palatul Cotroceni cu o tarla. „Cristi Danileț l-a acuzat pe Dan de confuzie dintre Cotroceni și o tarla”, au relatat sursele, subliniind dreptul la critică.

„Vladimir Tismăneanu a observat că nici Traian Băsescu nu murea de dragul jurnaliștilor incomozi, dar nu a interzis accesul. Tismăneanu a descris președintele ca otărat, ofuscat și ofensat.”

Incidntul a avut loc miercuri, 11 noiembrie 2026, la finalul conferinței de presă organizate la Cotroceni, după ce reporterul de la Centrul de Investigații Media i-a adresat șefului statului o întrebare privind activitatea procurorului general Cristina Chiriac.

Vladimir Tismăneanu a comparat atitudinea cu cea a lui Donald Trump. Adamescu a criticat întreruperea transmisiunii. Vanghele deține experiență de 24 de ani în presă. CIM a investigat abuzuri în sănătate mintală. Vanghele a realizat seriile Toți oamenii generalului și Azilele grozei. Vanghele a fondat EurActiv România. Vanghele este autor al dezvăluirilor despre onila. Vlad Adamescu a criticat la rândul său interdicția. Nicușor Dan l-a excluz pe Ovidiu Vanghele pentru injurii. Victoria Stoiciu a criticat interdicția ca nedemocratică.

Jurnalista Emilia Şercan a transmis că „Nici măcar Ion Iliescu nu a interzis vreodată un jurnalist la Cotroceni, iar presa nu a fost niciodată comodă cu el”. Fostul judecător Cristi Dănileţ a considerat decizia preşedintelui „incredibilă”, afirmând că politicianul de rang înalt trebuie să îndure criticile, iar Ovidiu Vanghele îşi face treaba de jurnalist. Jurnalistul Cristian Andrei a subliniat că, deşi nu este de acord cu stilul lui Ovidiu Vanghele, a crezut că preşedintele României nu va ajunge la o asemenea măsură. El a observat că Donald Trump face acest lucru constant, dar nu se aştepta să se întâmple şi în România. Presedintele USR, Dominic Fritz, a postat pe Facebook că „Libertatea presei nu este o favoare miloasă oferită unor jurnalişti, ci baza democraţiei”. Emilia Şercan a Comentat gestul preşedintelui spunând: „Atât de jos a ajuns Nicuşor Dan”. Mai mulţi jurnalişti, politicieni, organizaţii civice şi persoane publice au postat pe retelele sociale prevederile legale care interzic preşedintelui o astfel de dispoziţie, incluzând articolele 18 şi 19 din Legea 544/2001, care stabilesc că acreditarea se acordă fără discriminare şi că accesul la acţiunile publice nu poate fi interzis, nici măcar pentru opinii exprimate în presă.

Organizația neguvernamentală APADOR-CH consideră inacceptabilă decizia președintelui Nicușor Dan de a-i interzice jurnalistului Ovidiu Vanghele accesul la Palatul Cotroceni pentru restul mandatului, calificând măsura drept un precedent periculos. Apărătorul Drepturilor Omului (APADOR-CH) a transmis joi un comunicat în care a subliniat că libertatea de exprimare și dreptul la informație, garantate de Constituția României și de tratatele internaționale ratificate de statul român, nu pot fi acordate sau restricționate discreționar de un funcționar public, indiferent de rangul său.APADOR-CH APADOR-CH a amintit de condamnările România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru încălcarea libertății de exprimare, menționând cazul „Mazăre vs. România”, și a îndemnat fostul activist civic, acum președinte, Nicușor Dan, să se conformeze acestei jurisprudențe.APADOR-CH Apărătorul Drepturilor Omului a cerut revocarea interdicției de către președinte și instituirea unor reguli clare de acces, aplicabile tuturor jurnaliștilor, la Palatul Cotroceni, reafirmând că libertatea presei este un drept fundamental, nu o favoare.APADOR-CH

Declaraţia preşedintelui României, Nicușor Dan, prin care a interzis jurnalistului Ovidiu Vanghele accesul la conferinţele de presă de la Palatul Cotroceni pentru restul mandatului, a fost discutată miercuri, 11 noiembrie 2026, în şedinţa Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA).

Membrul CNA, Dorina Rusu, a reamintit că legislaţia în vigoare prevede expres faptul că nicio autoritate nu are voie să interzică jurnaliştilor participarea la evenimentele preşedintelui sau la conferinţele de presă. „Palatul Cotroceni nu este proprietatea preşedintelui, ci reprezintă o instituţie şi acea instituţie are evenimente la care orice jurnalist are dreptul să participe”, a explicat Rusu. Membra CNA a subliniat că accesul poate fi restricţionat doar în situaţiile în care un jurnalist comite acte grave care pertură ordinea publică sau pun în pericol activitatea instituţiei, nu pentru opiniile exprimate.

Dorina Rusu a calificat declaraţiile preşedintelui drept un „precedent periculos”, adăugând că speră ca colaborarea dintre CNA şi Instituţia Preşedintelui să se concentreze pe apărarea libertăţii de exprimare, nu pe măsuri care să împiedice jurnaliştii să îşi exercite meseria sau care să ducă spre cenzură.

De asemenea, membra CNA a comentat confuzia dintre spațiul rezervat reacțiilor pe rețelele sociale și cel al conferințelor de presă, afirmând: „Dacă a scris pe Facebook ceva despre preşedinte, ar fi existat un alt cadru în care să existe o explicaţie, o discuţie cu privire la asta, şi nu în timpul unei conferinţe de presă şi să nu-i dea voie să mai participate la conferinţe de presă”.

Pe marginea şedinţei, membrul CNA Georgică Severin a declarat că i se pare „mult mai gravă” afirmaţia preşedintelui referitoare la alegeri, precum şi decizia de a restricţiona accesul presei. Severin a accentuat că, conform Legii 544, accesul jurnaliştilor în instituţiile publice la evenimente organizate este liber. „Este mult mai grav decât ce s-a întâmplat concetăţeanului meu Ovidiu Vanghele... este declaraţia pe care a avut-o domnul preşedinte acum câteva zile, când a spus că, în momentul de faţă, alegeri corecte nu mai înseamnă numărarea corectă a voturilor, ci, într-un fel, modul cum cetăţenii îşi formează opiniile”, a arătat acesta, invitând CNA să vegheze la respectarea demnităţii şi libertăţii jurnaliştilor.

Lucian Dindirică a fost de părere că decţia vizează strict conferinţele de presă ale preşedintelui, nu întregul pachet de activităţi de la Palatul Cotroceni. „Cred că doar la conferinţele de presă ale domnului preşedinte nu îl mai vrea pe acel ziarist. Nu cred că nu va colabora cu Administraţia Prezidenţială, pentru că aici ar fi păcatul mare”, a menţionat Dindirică. Acesta a solicitat o clarificare a surselor referitoare la dacă accesul este interzis complet la toate evenimentele organizate de Administraţia Prezidenţială sau doar la conferinţele de presă. De asemenea, a remarcat că injuriile aduse de jurnalist au fost de natură personală.

Fosta preşedintă a CNA, Monica Gubernat, a apreciat că întreaga conferinţă de presă de la Cotroceni a fost dominată de „foarte multă agresivitate”. „Nu mă aşteptam să iau apărarea preşedintelui, dar ce am văzut eu la Cotroceni, toată conferinţa aceea de presă, a fost foarte multă agresivitate. Iar dacă noi considerăm că dreptul la injurii este egal cu dreptul la liberă exprimare, înseamnă că suntem membri CNA degeaba”, a transmis Gubernat.

Ședința Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) din 11 noiembrie 2026 a fost focalizată pe decizia președintelui României, Nicușor Dan, de a-i interzice jurnalistului Ovidiu Vanghele accesul la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni pe durata mandatului său. Membrul CNA, Dorina Rusu, a reamintit că legislația prevede expres faptul că nicio autoritate nu are voie să interzică jurnaliștilor participarea la evenimentele președintelui. „Palatul Cotroceni nu este proprietatea președintelui, ci reprezintă o instituţie şi acea instituţie are evenimente la care orice jurnalist are dreptul să participe”, a explicat Rusu, calificând declarațiile președintelui drept „un precedent periculos”.Bursa.ro

Georgică Severin, tot membru CNA, a considerat că problema este „mult mai gravă” decât interzicerea accesului unui jurnalist, referindu-se la afirmația președintelui conform căreia „alegeri corecte nu mai înseamnă numărarea corectă a voturilor, ci, într-un fel, modul cum cetăţenii îşi formează opiniile”. Severin a subliniat importanța respectării independenței CNA și a demnitas jurnaliștilor. Lucian Dindirică a speculat că restricția ar viza doar conferințele de presă ale președintelui, nu întregul pachet de activități la Palatul Cotroceni, menționând totodată natura personală a injuriilor adresate.Bursa.ro

Monica Gubernat, fosta președintă a CNA, a apreciat că întreaga conferință de presă de la Cotroceni a fost dominată de „foarte multă agresivitate”. „Nu mă aşteptam să iau apărarea preşedintelui, dar ce am văzut eu la Cotroceni, toată conferinţa aceea de presă, a fost foarte multă agresivitate. Iar dacă noi considerăm că dreptul la injurii este egal cu dreptul la liberă exprimare, înseamnă că suntem membri CNA degeaba”, a transmis Gubernat.Bursa.ro

Ședința Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) din 11 noiembrie 2026 a fost dedicată dezbaterea deciziei președintelui României, Nicușor Dan, de a-i interzice jurnalistului Ovidiu Vanghele accesul la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni pentru restul mandatului.

Membru CNA, Dorina Rusu, a reamintit că legislația în vigoare prevede expres că nicio autoritate nu are voie să interzică jurnaliștilor participarea la evenimentele președintelui și la conferințele de presă. «Palatul Cotroceni nu este proprietatea președintelui, ci reprezintă o instituție și acea instituție are evenimente la care orice jurnalist, dacă nu atacă și nu pune în pericol activitatea instituției sau ordinea publică, are dreptul să participe», a explicat Rusu. Ea a calificat declarațiile președintelui drept «un precedent periculos» și a exprimat speranța ca viitoarele colaborări dintre CNA și Instituția Președintelui să se concentreze pe apărarea libertății de exprimare, nu pe măsuri care să ducă spre cenzură. Membru CNA, Georgică Severin, a considerat «mult mai gravă» afirmația președintelui conform căreia, «în momentul de față, alegeri corecte nu mai înseamnă numărarea corectă a voturilor, ci, într-un fel, modul cum cetățenii își formează opiniile». Severin a subliniat că, conform Legii 544, accesul jurnaliștilor în instituțiile publice la evenimente este liber, iar interesul major al CNA este veghea la respectarea demnității și libertății jurnaliștilor. Lucian Dindirică a fost de părere că restricția vizează strict conferințele de presă ale președintelui, nu întregul pachet de activități de la Cotroceni, menționând și natura personală a injuriilor adresate de jurnalist. Fosta președintă a CNA, Monica Gubernat, a apreciat că întreaga conferință de presă de la Cotroceni a fost dominată de «foarte multă agresivitate», precizând că dreptul la injurii nu este egal cu dreptul la liberă exprimare.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a dezbătut miercuri, 11 noiembrie 2026, decizia președintelui României, Nicușor Dan, de a-i interzice jurnalistului Ovidiu Vanghele accesul la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni pentru restul mandatului. Dorina Rusu, membru al CNA, a reamintit că legislația în vigoare interzice expres autorităților să blocheze accesul jurnaliștilor la evenimentele președintelui. Ea a afirmat: „Palatul Cotroceni nu este proprietatea președintelui, ci reprezintă o instituție și acea instituție are evenimente la care orice jurnalist, dacă nu atacă și nu pune în pericol activitatea instituției sau ordinea publică, are dreptul să participe”. Rusu a respins ideea unei sancțiuni bazate pe repostări pe rețelele sociale, argumentând că disensiunile nu ar trebui să justifice interzicerea participării la o conferință de presă oficială. „Dacă a scris pe Facebook ceva despre președinte, ar fi existat un alt cadru în care să existe o explicație, o discuție cu privire la asta, și nu în timpul unei conferințe de presă”, a precizat membri CNA, calificând declarațiile șefului statului drept „un precedent periculos”.

Monica Gubernat, fostă președintă a CNA, a apreciat că „toată conferința de presă de la Cotroceni a presupus foarte multă agresivitate”. „Nu mă așteptam să iau apărarea președintelui, dar ce am văzut eu la Cotroceni, toată conferința aceea de presă, a fost foarte multă agresivitate. Iar dacă noi considerăm că dreptul la injurii este egal cu dreptul la liberă exprimare, înseamnă că suntem membri CNA degeaba”, a transmis Gubernat. La rândul său, Georgică Severin a considerat că problema este „mult mai gravă” decât interzicerea accesului unui jurnalist, referindu-se la afirmația președintelui conform căreia „alegeri corecte nu mai înseamnă numărarea corectă a voturilor, ci, într-un fel, modul cum cetățenii își formează opiniile”. Severin a subliniat importanța respectării independenței CNA și a demnității jurnaliștilor, reamintind că, conform Legii 544, accesul jurnaliștilor în instituțiile publice la evenimente organizate este liber. Lucian Dindirică a fost de părere că decizia vizează strict conferințele de presă ale președintelui, nu întregul pachet de activități de la Palatul Cotroceni. „Cred că doar la conferințele de presă ale domnului președinte nu îl mai vrea pe acel ziarist. Nu cred că nu va colabora cu Administrația Prezidențială, pentru că aici ar fi păcatul mare”, a menționat Dindirică, menționând totodată natura personală a injuriilor adresate.

Într-un editorial publicat de Economica.net, avokatul Victor Stănilă susține că, deși limbajul vulgir și agresiv folosit de jurnalistul Ovidiu Vanghele nu trebuie aprobat, interzicerea accesului său la conferințele de presă ale președintelui Nicușor Dan ridică probleme fundamentale în statul de drept. Stănilă evidențiază distincția dintre funcția publică, care nu este o proprietate personală, și persoana care o deține, subliniind că prerogativele nu pot fi utilizate pentru a rezolva conflicte personale. Evenimentul, care a stârnit un vast val de criticări, a avut loc marți seară la Palatul Cotroceni, când președintele a refuzat să răspundă la întrebarea jurnalistului despre o poziție a procurorului general Cristina Chiriac și i-a comunicat direct interdicția pe durata mandatului. În plus de criticile fundamentale din editorial, reacțiile includ condamnarea Alianței „A Patra Putere”, care a calificat interdicția ca „inacceptabilă” și a promis să solicite temeiul legal, și a APADOR-CH, care a cerut revocarea măsurii. Politologii Răzvan Petri și Vlad Adamescu și-au exprimat indignarea, petri descriind situația ca un „derapaj” specific autocrațiilor, iar Adamescu criticând întreruperea bruscă a transmisiunii și asemănările cu tehnici politice din SUA. Profesorul de științe politice Vladimir Tismăneanu a făcut o comparație istorică, subliniind că, deși președinții Iliescu și Băsescu puteau fi ostili presei, niciunul nu a interzis direct accesul jurnaliștilor la microfon. Liderul USR, Dominic Fritz, a declarat că libertatea presei este baza democrației și nu o favoare. Fostul judecător și membru al CSM, Cristi Dănileț, a etichetat gestul ca „incredibil” și a avertizat adminstratia prezidențială să nu urmeze un ordin ilegal, comparând Palatul Cotroceni cu o „tarla” dacă se încearcă cenzurarea jurnaliștilor. Dezbaterea a continuat în Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), unde membrul Dorina Rusu a reamintit explicit că Legea 544 interzice autorităților să blocheze accesul jurnaliștilor la evenimentele președintelui, calificând declarațiile șefului statului drept „un precedent periculos”. Tot în cadrul ședinței CNA, fostul președinte Monica Gubernat a notat că întreaga conferință de presă a fost dominată de „foarte multă agresivitate”, deși a respins ideea că dreptul la injurii ar fi egal cu libertatea de exprimare. Publicația Paginademedia.ro a definit situația drept una „fără precedent” în istoria republicii, în timp ce jurnaliștii de la Snoop au acuzat crearea unui precedent autoritar. Rețeaua de comentatorii au folosit comparații directe cu Donald Trump, o imagine care a circulat viral pe rețelele sociale. Contextul juridic adaugă că, conform Constituției, cenzura este interzisă (Art. 30), iar Legea 544/2001 impune comunicarea scrisă a oricărei retrageri a acreditării. Nu a fost notificată nicio astfel decizie oficială publicată, ceea ce subliniază caracterul arbitrariu al anunțului. Ovidiu Vanghele, fondator al Centrului de Investigații Media și cunoscut pentru anchetele privind sistemul de justiție și sănătate mintală, a fost provocat de o întrebare legată de o vot al procurorului general Cristina Chiriac împotriva unei sesizări. Conflictul personal dintre cei doi are rădăcini mai vechi, Vanghele numindu-l anterior pe președinte „netrebnic” și „nemernic”, pe care acesta le-a invocat în calitate de justificare centrală pentru excluderea sa definitivă. În ciuda agresiunii verbale, juristul Bogdan Vasile Amariei a subliniat că Palatul Cotroceni nu este proprietatea președintelui și că nu se pot distinge accesul la microfon de accesul la instituție pe criterii de supărare personală, fără un temei legal. Dezbaterea a subliniat tensiunea dintre libertatea presei și responsabilitatea instituției în cadrul unui proces democratic, interdicția fiind privită de critici ca pe un pas înapoi în protejarea democratiei și a principilor de transparanță. Deși presa a cerut revocarea interdicției, președintele a menținut poziția, creând un precedent negativ de limitare a accesului la șefii statului. Evenimentul rămâne în atenția publică a României, ca un test al independenței justiției și al presei în raport cu cea mai înaltă instituție a statului. Autorul editorialului, Victor Stănilă, susține că decizia președintelui afectează contractul social și încrederea cetățenilor în instituții. Cazul ilustrează dificultatea de a echilibra protecția demnității personale cu libertatea presei de a chestiona autoritățile. Criza constituțională declanșată de această interdicție va fi monitorizată atent de organizațiile neguvernamentale pentru drepturile omului. Interdicția de acces ar putea avea consecințe pe termen lung asupra statutului jurnaliștilor de investigație în România.

Editorialul contestă validitatea juridică a deciziei, invocând Legea 544/2001, care permite retragerea acreditării doar pentru fapte care împiedică activitatea instituției și nu pentru opinii sau insulte, iar interdicerea accesului la acțiuni publice fiind expres interzisă. Stănilă notează că lipsa unei decizii scrise și a unei justificări concrete arată că măsura reflectă „dimensiunea supărării” președintelui, nu o perturbation instituțională demonstrată.

Avocatul atrage atenția că președintele are la dispoziție căi civile pentru a-și apăra reputația, fără a transforma prerogativele funcției într-un instrument de sancționare a presei. El pune în lumină ipocrizia unei reacții diferențiate, cerând aplicarea aceluiași standard democratic indiferent de cine se află la putere: dacă un președinte nepopular ar proceda similar, intervenția ar fi calificată imediat ca intimidare și abuz de putere.

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a discutat marți, 10 noiembrie 2026, interdicția președintelui României, Nicușor Dan, de a-l exclusiona pe jurnalistul Ovidiu Vanghele de la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni pe durata mandatului.Observator News Membra CNA, Dorina Rusu, a calificat decția drept „un precedent periculos

Dorina Rusu a reamintit că legislația prevede expres că nicio autoritate nu are voie să interzică jurnaliștilor participarea la evenimentele președintelui.Observator News „Palatul Cotroceni nu este proprietatea președintelui, ci reprezintă o instituție și acea instituție are evenimente la care orice jurnalist [...] are dreptul să participe”, a explicat Rusu, adăugând că interdicția nu este justificată de eventuale postări negative pe Facebook, ci doar de acte grave care pertură ordinea publică.Observator News

Rusu a exprimat speranța ca viitoarele colaborări dintre CNA și Instituția Președintelui să se concentreze pe apărarea libertății de exprimare și nu pe măsuri care să ducă spre cenzură.Observator News

Membrul CNA Georgică Severin a considerat „mult mai gravă

Georgică Severin a calificat drept semn de întrebare

Lucian Dindirică a susținut că președintele ar fi interzis accesul jurnalistului doar la conferințele de presă, nu la toate activitățile Palatului Cotroceni.Observator News Dindirică a menționat că nu a urmărit jurnalistul și că i-a adus acestuia injurii „extrem de urate, personale

Monica Gubernat, fostă președintă a CNA, a remarcat că întreaga conferință de presă a fost dominată de „foarte multă agresivitate

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a discutat marți, 10 noiembrie 2026, interdicția președintelui României, Nicușor Dan, de a-l exclusiona pe jurnalistul Ovidiu Vanghele de la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni pe durata mandatului.

Membrii CNA au criticat declarațiile șefului statului, invocând dreptul jurnaliștilor de a participa la evenimentele instituțiilor publice și riscurile pentru libertatea presei.

Dorina Rusu a catalogat situația drept „un precedent periculos”, în timp ce Georgică Severin a atras atenția și asupra unei alte declarații a președintelui, referitoare la modul în care cetățenii își formează opiniile înainte de alegeri.

«Dacă a scris pe Facebook ceva despre președinte, ar fi existat un alt cadru în care să existe o explicație, o discuție cu privire la asta, și nu în timpul unei conferințe de presă și să nu-i dea voie să mai participe la conferințe de presă, pentru că legea prevede în mod expres că nicio autoritate nu are voie să interzică jurnaliștilor să participe la evenimentele președintelui și la conferințe de presă, pentru că Palatul Cotroceni nu este proprietatea președintelui, ci este, reprezintă o instituție și acea instituție are evenimente la care orice jurnalist, dacă nu atacă, dacă nu face lucruri groaznice, care să deranjeze, să disturbe, să pună în pericol activitatea instituției sau ordinea publică, orice jurnalist are dreptul să participe», a spus Dorina Rusu. Ea a calificat declarațiile președintelui drept «un precedent periculos».

«Mie mi se pare că este un precedent periculos și vorbesc și din punctul de vedere al reprezentantului, membrului unei instituții care trebuie să colaboreze cu instituția prezidențială pentru niște proiecte. Eu sper ca noi să colaborăm cu instituția prezidențială pentru proiecte care se referă la apărarea libertății de exprimare și, sigur, la dezinformare, dar asta implică și apărarea libertății de exprimare, și nu la proiecte care să împiedice jurnaliștii să își facă meseria sau la proiecte care să ducă spre cenzură», a adăugat Dorina Rusu.

Georgică Severin a declarat că i se pare mult mai gravă afirmația președintelui României potrivit căreia, «în momentul de față, alegeri corecte nu mai înseamnă numărarea corectă a voturilor, ci, într-un fel, modul cum cetățenii își formează opiniile». «Ce s-a întâmplat, într-adevăr, este destul de grav și indică o anumită viziune despre ceea ce înseamnă nu numai libertatea presei și libertatea de exprimare, dar și despre respectarea legislației în vigoare. Conform Legii 544, accesul jurnaliștilor în instituțiile publice la evenimente organizate este liber. Deci trebuie să existe motive de cu totul altă natură ca să se interzică accesul.»

«Dar, pentru mine, mult mai grav decât ce s-a întâmplat concetățeanului meu Ovidiu Vanghelie, care este câmpinean, este declarația pe care a avut-o domnul președinte acum câteva zile, când a spus că, în momentul de față, alegeri corecte nu mai înseamnă numărarea corectă a voturilor, ci, într-un fel, modul cum cetățenii își formează opiniile. Eu cred că dacă începem să controlăm cum cetățenii își formează opiniile, deja nu mai vorbim de alegeri libere în niciun caz și, de aceea, cred că rolul nostru de Consiliu Național Audiovizual este să veghem la respectarea legislației, dar și la posibilitatea pluralității de idei, pluralității de exprimare și la respectarea demnității și libertății jurnaliștilor», a accentuat Georgică Severin.

Lucian Dindirică a fost de părere că președintele ar fi afirmat că «nu îl mai vrea pe acel ziarist» la conferințele sale de presă, nu la toate activitățile de la Palatul Cotroceni. «Cred că am văzut separat. Eu cred că doar la conferințele de presă ale domnului președinte nu îl mai vrea pe acel ziarist. Nu cred că nu va colabora cu Administrația Prezidențială, pentru că aici ar fi păcatul mare. Deci nu știu dacă accesul este interzis complet la evenimentele organizate la Palatul Cotroceni de Administrația Prezidențială sau doar la conferințele de presă din mandatul președintelui. Probabil că dvs trebuie să faceți aici o specificație foarte clară. Pe de altă parte, din ce am citit, nu urmăresc ziaristul respectiv, înțeleg că i-a adus niște injurii extrem, extrem de urâte. Personale», a menționat Lucian Dindirică.

Monica Gubernat, fostă șefă a CNA, a apreciat că «toată conferința de presă de la Cotroceni a presupus foarte multă agresivitate». «Nu mă așteptam să iau apărarea președintelui, dar ce am văzut eu la Cotroceni, toată conferința aceea de presă, a fost foarte multă agresivitate. Iar dacă noi considerăm că dreptul la injurii este egal cu dreptul la liberă exprimare, înseamnă că suntem membri CNA degeaba», a transmis Monica Gubernat.

Dezbaterea tensă din interiorul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) privind decizia președintelui României, Nicușor Dan, de a-i interzice jurnalistului Ovidiu Vanghele accesul la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni, nu a condus la un consens. Membrii instituției de reglementare s-au contrazis privind gravitatea faptei, punctând distincția dintre atitudinea agresivă a reporterului și dreptul la liberă exprimare, iar consiliul a decis să nu adopte nicio poziție oficială și să nu ceară explicații Administrației Prezidențiale. „Să dai afară un jurnalist pentru că te-a insultat pe Facebook, mi se pare periculos. (...) Noi suntem aici ca să apărăm libertatea de exprimare, indiferent că ne plac sau nu ne plac jurnaliștii care sunt implicați în chestiuni de tipul ăsta”, a explicat membra CNA Dorina Rusu, citată de paginademedia.

Peste 50 de organizații neguvernamentale și redacții din România, printre care ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent și Recorder, au trimis o scrisoare deschisă președintelui Nicușor Dan, solicitându-i revocarea interdicției impuse jurnalistului Ovidiu Vanghele la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni. Semnatarii califică măsura drept un „atac direct” la adresa libertății presei și a dreptului constituțional al cetățenilor de acces la informații. Apelul public subliniază încălcarea Legii 544/2001 și a Constituției României, prin care autoritățile nu pot bloca accesul presei la evenimentele oficiale pentru motive neprovede legal, ci doar pentru fapte care perturbă grav activitatea instituției. Decizia președintelui, motivată prin presupuse „injurii” aduse jurnalistului în trecut, este considerată de semnatarilor unei ilegalități. Aceștia amintesc că Legislația în vigoare permite retragerea acreditării exclusiv pentru fapte concrete de perturbare a activității, nicidecum pentru opinii sau critica adusă șefului statului. Articolul 19 din Legea 544/2001 este citat în scrisoare pentru a demonstra imposibilitatea legală a interdicției. Organizațiile civile avertizează că sancționarea lui Ovidiu Vanghele, în lipsa unor dovezi ale unei perturbări a bunului mers al Administrației Prezidențiale, creează un „precedent periculos” pentru presa independentă din România. Scrisoarea semnatara include și o critică la adresa poziției președintelui privind listele publicate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Faptul că Nicușor Dan a catalogat demersurile CSM, care menționa redacții și jurnaliști, drept „o simplă reacție”, este privit ca o legitimare periculoasă a practicilor de stigmatizare a presei. Organizațiile semnatare avertizează că minimalizarea acestor acțiuni șubrezește statul de drept. Ele consideră că tocirea listelor de presă creează o atmosferă de cenzură și încurajează autoritățile centrale și locale să recurgă la presiuni similare împotriva jurnaliștilor critici, incompatibile cu o democrație funcțională. Reprezentanții celor peste 50 de entități solicită Administrației Prezidențiale garanții publice privind absența altor măsuri restrictive și convocarea unei runde de consultări cu jurnaliștii și asociațiile profesionale. Scopul este de a confirma că incidentul a fost o eroare administrativă izolată și de a reconfirma angajamentul față de independența editorială. Inițiativa civică este semnată de ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, RISE Project, Paginademedia.ro, Recorder și Greenpeace România, printre altele. Comunicatul reiterează nevoie urgentă a unui parteneriat transparent între autorități și media pentru apărarea drepturilor democratice. Ovidiu Vanghele, reprezentant al Centrului de Investigații Media, a explicat în public că singurul lucru pe care și-l reproșează după incidentul de la Cotroceni este că nu a insistat pentru a primi un răspuns din partea președintelui. Conflictele dintre cei doi sunt de lungă durată, Vanghele fiind cunoscut pentru anchetele privind justiția și sănătatea mintală. Întrebarea provocatoare a adresată lui Nicușor Dan viza votul procurorului general Cristina Chiriac în Secția pentru procurori a CSM. Chiriac, numită de Dan, fusese prezentată ca votând împotriva sesizării Inspecției Judiciare pentru o aparentă ingerință în actul de justiție comisă chiar de ea. Vanghele a subliniat contradicția dintre acest vot și promisiunile de reformă ale președintelui. Răspunsul președintelui, dat în direct la televiziune, a fost interzicerea accesului lui Vanghele la conferințele de presă pentru restul mandatului, invocând injuriile aduse anterior (termeni precum „netrebnic” sau „nemernic”), fără a aborda fondul întrebării despre magistratura superioară.

Peste 70 de redacții și asociații din România au trimis o scrisoare deschisă președintelui Nicușor Dan, acuzându-l de încălcarea libertății presei după ce i-a interzis accesul jurnalistului Ovidiu Vanghele la conferințele de presă ale Administrației Prezidențiale. Incidentul a avut loc pe 10 noiembrie 2026, când președintele a refuzat să răspundă întrebărilor reporterului de la Centrul de Investigații Media, motivând că jurnalistul i-ar fi adresat „injurii”. Organizațiile solicită revocarea măsurii și reafirmarea angajamentului față de libertatea presei.

Semnatarii documentului comun — printre care se numără ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Recorder și PressOne — solicită conducerii Administrației Prezidențiale să ofere garanții clare că nu operează cu liste de excludere și să inițieze consultări prompte cu asociațiile profesionale din media pentru a restabili un cadru de lucru transparent.

Situația jurnalistului Ovidiu Vanghele, interzis de președintele României, Nicușor Dan, la evenimentele de la Palatul Cotroceni, a fost dezbătută în ședința Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), unde membrii instituției au exprimat opinii divergent, potrivit sursei Pagina de Media. Membra CNA Dorina Rusu a argumentat că un jurnalist nu trebuie exclus de la conferințele de presă ale unei instituții publice doar pentru opinii postate pe Facebook.

„Să dai afară un jurnalist pentru că te-a insultat pe Facebook, mi se pare periculos. (…) Noi suntem aici ca să apărăm libertatea de exprimare, indiferent că ne plac sau nu ne plac jurnaliștii care sunt implicați în chestiuni de tipul ăsta”, a declarat membra CNA. Rusu a susținut că decizia încalcă Legea 544 privind accesul la informațiile de interes public, subliniind absența unui comportament din partea lui Ovidiu Vanghele care să perturbe desfășurarea conferinței. „Dacă a scris pe Facebook ceva despre președinte, ar fi existat un alt cadru în care să existe explicații, o discuție cu privire la asta, și nu în timpul conferinței de presă. Mie mi se pare că este un precedent periculos”, a adăugat Rusu.

Membrul CNA Georgică Severin a considerat că un aspect mult mai grav este declarația președintelui privind formarea opiniei cetățenilor: „Dacă începem să controlăm cum cetățenii își formează opiniile, deja nu mai vorbim de alegeri libere”. „Conform Legii 544, accesul jurnaliștilor în instituțiile publice la evenimente organizate este liber. Deci trebuie să existe motive de cu totul altă natură ca să se interzică accesul”, a precisat Severin. Monica Gubernat, fostă președintă a CNA, a manifestat surprindere față de rolul său de apărător al președintelui, criticând în același timp comportamentul reporterului. Lucian Dindirică a constatat ambiguitatea interdicției, neclarificându-se dacă restricția vizază doar conferințele de presă sau toate activitățile de la Cotroceni, și a notat natura personală a insultelor aduse de jurnalist. Gubernat a precizat că întreaga conferință de presă a fost dominată de „foarte multă agresivitate”, respingând ideea că dreptul la injurii ar fi egal cu libertatea de exprimare. „Nu mă așteptam să iau apărarea președintelui, dar ce am văzut eu la Cotroceni, toată conferința aceea de presă a fost foarte multă agresivitate. Iar dacă noi considerăm că dreptul la injurii este egal cu dreptul la liberă exprimare, înseamnă că suntem membri CNA degeaba”, a transmis Gubernat.

Zeci de organizații neguvernamentale și publicații din România au solicitat revocarea interdicției impuse de președintele Nicușor Dan jurnalistului Ovidiu Vanghele la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni. Semnatarii documentului cer și confirmarea Absenței unei „liste negre” a jurnaliștilor nedoriți de președinte.

Documentul semnat de peste 50 de entități, printre care ActiveWatch și Recorder, cere organizarea de urgență a consultărilor cu mass-media pentru stabilirea cadrului de colaborare.

Inițiativa civică vizează trimiterea unui semnal că incidentul de la Cotroceni reprezintă o eroare individuală și că președintele respectă independența presei.

Președintele Nicușor Dan a refuzat să răspundă unei întrebări a lui Ovidiu Vanghele în conferința de presă de marți seară și i-a interzis accesul la evenimentele ulterioare de la Cotroceni pentru durata mandatului.

Motivarea interdicției s-a bazat pe faptul că jurnalistul i-ar fi adresat președintelui „injurii” în postări anterioare.

Semnatarii acuză președintele de încălcarea articolelor 30 și 31 din Constituție, care garantează libertatea de exprimare și de informare, funcții pe care șeful statului ar trebui să le protejeze.

Autorii scrisorii deschise au criticat validarea de către președinte a stigmatizării lansate de Secția pentru Judecători a CSM, care a prezentat activitatea jurnaliștilor drept un „atac fără precedent” la adresa justiției.

Listele negre de jurnaliști, menționate de președinte ca o simplă „reacție”, sunt considerate incompatibile cu statul de drept și potențial amenințătoare pentru esența democrației.

Interzicerea accesului a fost calificată ca un atac direct la adresa libertății presei și a dreptului cetățenilor la informație, în încălcare explicită a Legii 544/2001.

Oponentii interdicției o consideră un abuz fără precedent în era post-decembristă, comis de titularul celei mai înalte funcții în stat, cu un efect de intimidare asupra presei și semnalând acceptabilitatea unor măsuri similare în alte autorități.

Singurul motiv legitim pentru excluderea unui jurnalist ar fi comportamentul inadecvat în spațiile publice gestionate de autoritate, cum ar fi gesturile recalcitrante sau amenințările, situații absentă în cazul lui Vanghele.

Se subliniază gravitatea unei eventuale baze a deciziei pe postările personale ale jurnalistului, caracterizând măsura drept abuzivă și discriminatorie.

Materialele editoriale ale lui Ovidiu Vanghele nu conțin elemente care să justifice afirmațiile președintelui Dan privind injuriile, acestea fiind considerate neavenite.

Conform legii, motivele pentru care se bazează interdicția președintelui nu sunt valide, iar postările personale nu constituie un temei legal pentru interzicerea accesului la conferințele de presă.

Semnatarii asociază arbitrariul și abuzul de putere cu trăsăturile autoritarismului, un pericol pentru democrație, pe care actualul președinte ar fi trebuit să îl combată, nu să îl perpetueze prin interdicția impusă.