ACTUALIZARE Reactorul 1 de la Cernavodă repornit după 100 de zile de pauză. Premierul Niculescu: „Scade presiunea pe sistemul energetic”
Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă a atins duminică, 8 noiembrie, ora 10:07, puterea nominală, anunțând operatorul Nuclearelectrica. Reactorul asigură aproximativ 10% din necesarul total de energie electrică al țării.
Atingerea capacitii maxime a avut loc la două zile după reconectarea unității la Sistemul Energetic Național, procesul de creștere a producției desfășurându-se conform procedurilor standard.
Operatorul centralării, Nuclearelectrica, a specificat că toate manevrele efectuate în procesul de repornire au respectat procedurile de operare, neexistând impact asupra siguranței nucleare, personalului sau populației.
Revenirea la putere completă urmează după o perioadă de oprire care a depășit trei luni. Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie din cauza debitului redus al Dunării, fiind deconectată complet în august, împreună cu Unitatea 2. Procesele de repornire au început pe 4 noiembrie, odată cu îndeplinirea condițiilor hidraulice minime necesare.
Premierul Luca Niculescu a reiterat, în timpul vizitei de săptămâna trecută la Cernavodă, estimarea pierderilor economice de circa un miliard de lei (aproximativ 200 de milioane de euro) acumulate în cei trei luni de pauză. El a subliniat că reluarea producției la capăcite maximă reduce presiunea asupra sistemului energetic și scade nevoia de importuri, în special în perioadele de vârf.
Prioritatea autorităților s-a orientat acum către proiectul Bala 2, destinat asigurării unei cantități mai mari de apă pentru răcirea Unităților 1 și 2, precum și a viitoarelor Unități 3 și 4. Referitor la Reactorul 2, premierul a anunțat că o analiză a situației și a posibilității repornirii va fi făcută luni, fără a stabili un termen concret.
Unitatea 1, care a marcat debutul producției de energie nucleară în România în decembrie 1996, intră în perioada imediat următoare într-un proces de retehnologizare. Conform Nuclearelectrica, după finalizarea lucrărilor, planificate pentru anul 2030, reactorul va putea continua furnizarea de energie în sistem timp de încă 30 de ani.
ACTUALIZARE Reactorul 1 de la Cernavodă repornit după 100 de zile de pauză. Premierul Niculescu: „Scade presiunea pe sistemul energetic”
Energia nucleară nu va duce, însă, la reducerea facturilor pentru consumatori, avertizează expertul în energie Ciprian Cherciu. El explică pentru Digi24 că România rămâne dependentă de importuri, în special în orele de vârf, situație care menține un risc limită de aplicare a restricțiilor la consum. „Aș spune că s-a redus șansa să avem întreruperi controlate ale furnizării, nicidecum facturi mai mici”, afirmă Ciprian Cherciu. Specialistul subliniază că țara este în deficit energetic și importează constant, menționând că un singur reactor acoperă doar aproximativ 10% din consumul național.
Contextul global al electrificării pune în lumină vulnerabilitatea României. „Marea problemă este faptul că România nu reușește să-și producă energia de care are nevoie într-un context de electrificare”, explică expertul. El notează că, în timp ce Europa, China și Statele Unite avansează în electrificare, România rămâne în urmă, consumul său fiind predominant axat pe iluminat. Cherciu atrage atenția că românii nu utilizează suficient energia electrică pentru transporturi, încălzire sau industrie. „Trebuie să ne gândim că România trebuie să intre în era electrificării, să electrifice transporturile, încălzirea electrică”, spune el, evidențiind modelul statelor europene care au renunțat deja la centralele pe gaz.
Deși România dispune de toate resursele necesare – vânt, solar, hidro și nuclear –, actuala dependență de importuri creează riscuri strategice. Expertul compară situația cu dependența de rutele de transport de petrol sau gaze, care pot fi afectate de evenimente geopolitice, spre deosebire de producția internă de energie electrică. „Deficitul ăsta vine pe fondul în care România ar trebui să-și crească consumul de energie electrică. Și atunci când Europa împinge spre electrificare, nu o face fără un plan”, concluzionează Ciprian Cherciu, subliniind că lipsa unui plan coerent de electrificare agravează deficitul energetic al țării.
ACTUALIZARE Cernavodă revine la putere maximă după 100 de zile de oprire. Reactorul 2 urmează să repornescă
Centrala nuclearoelectrică Cernavodă revine la capacitate maximă de producție după o pauză forțată de trei luni, cauzată de seceta care a afectat debitul Dunării. Operatorul Nuclearelectrica a confirmat că procedurile de repornire s-au desfășurat conform normelor, iar reactorul asigură acum 20% din necesarul național de energie electrică, cel cu ambele unități operate simultan.
Presiunea asupra pieței energetice se va reduce în această iarnă datorită relucrării producției. Procedurile pentru repornirea celui de-al doilea reactor sunt în plină desfășurare, cu programarea intrării acestuia în funcțiune marți. Conectivitatea la rețeaua națională a primului reactor a fost stabilită vineri, precipitațiile recente stabilizând nivelul apei Dunării și permițând reluarea activității. O dată completă nu este necesară deoarece toate informațiile sunt deja acoperite.
Premierul României, Luca Niculescu, a anunțat sâmbătă, 7 noiembrie, că Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice (CNE) Cernavodă a repornit după aproape 100 de zile de oprire, o perioadă marcată de nivelul scăzut al apei Dunării. Șeful Executivului a confirmat că reactorul funcționează deja la jumătate din capacitatea sa maximă și se preconizează atingerea puterii deplină de 100% în decurs de 24 de ore.
În vizită la centrală alături de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, Luca Niculescu a descris evenimentul ca fiind crucial pentru securitatea energetică a țării. „Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă asigură aproximativ 8% din producția energetică a țării”, a precizat premierul, subliniind că reluarea activității reduce presiunea asupra sistemului național, în special în orele de vârf, și diminuează necesitatea importurilor. Situația care a dus la oprire a fost catalogată ca excepțională, „nefiind estimată nici într-o sută de ani”.
Oprirea prolongată a reactorului a avut un impact economic semnificativ. Luca Niculescu a estimat că pierderile generate în ultimele trei luni se ridică la aproximativ un miliard de lei, echivalentul a aproape 200 de milioane de euro. Această sumă este comparable cu investițiile necesare pentru soluționarea crizei de apă, premierul solicitând accelerarea proiectului Bala 2, care prevede devierea unui debit mai mare de apă către centrală.
Expertul în energie Mihnea Cătuți a evidențiat avantajele economice ale energiei nucleare, considerând-o „cea mai ieftină” sursă. „Dacă vom reuși să mergem liniar pe o perioadă mai lungă de timp cu cele două unități de la Cernavodă, automat și prețul trebuie să se stabilizeze, chiar să scadă”, a explicat Cătuți, menționând că cele două reactoare pot asigura împreună circa 20% din energia electrică produsă în România.
Atenția autorităților se îndreaptă acum spre Unitatea 2 a centralei, care rămâne oprită. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a anunțat că o decizie privind repornirea acesteia va fi luată luni, analiza bazându-se pe evoluția debitului Dunării. Deși premissurile sunt descrise ca „îmbrucurătoare”, decizia finală rămână legată de condițiile hidraulice actuale.