Reactorul 2 de la Cernavodă pornește în plina criză energetică; energia Romaniei a atins 3.000 de lei/MWh

Republica Moldova va beneficia de energia nucleare din Cernavodă, după repornirea Reactorului 2 în România, într-un context în care prețurile energiei in România au atins niveluri record.

Reactorul 2 de la Cernavodă pornește în plina criză energetică; energia Romaniei a atins 3.000 de lei/MWh
ACTUALIZARE Reactorul 2 de la Cernavodă pornește în plina criză energetică; energia Romaniei a atins 3.000 de lei/MWh

Operatorul de transport Transelectrica a comunicat că, în anumite ore, importul de energie a depășit 3.000 MW. Nuclearelectrica a precizat că defecțiunea nu a afectat siguranța nucleară. Deficitul de producție internă este compensat parțial de centralele hidroelectrice și pe gaz. Totuși, utilizarea resurselor hidroenergetice este îngreunată de nivelul scăzut de umplere a barajelor, sub 50%, conform datelor HotNews. Guvernul analizează un mecanism pentru obținerea energiei la prețuri competitive, respectând cadrul legal, pentru a reduce presiunea asupra consumatorilor înainte de iarnă. O nouă rundă de discuții cu furnizorii este programată pentru miercuri, 11 noiembrie, cu obiectivul ca măsurile să fie operaționale începând cu 1 decembrie. Informațiile detaliate privind ofertele și prețurile practicate de furnizori, inclusiv cele care ar putea depăși 2 lei/kWh, se află la ANRE. Ministerul Energiei utilizează datele de la autoritatea de reglementare pentru evaluarea evoluțiilor din piață. Discuțiile guvernamentale vizează mecanisme de protecție a prețurilor pentru a gestiona situația în care ofertele depășesc 2 lei/kWh. Obiectivul este ca, până la 1 decembrie, măsurile propuse pentru stabilizarea prețurilor să fie adoptate și să intre în vigoare, prin obținerea energiei la costuri competitive.

Potrivit HotNews, cauza opririi a fost o defecțiune a sistemului de control al vidului din condensatorul turbinei. Compania execută lucrări de reparație, iar reconectarea la rețeaua națională este preconizată pentru joi, 12 noiembrie. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a anunțat că unul dintre reactoare ar urma să fie repus în funcțiune în două până la patru zile. Speciaiștii au stabilit cauza problemei și componenta necesară intervenției: „Conform rezultatului care l-am primit la Minister, în minim două zile, maxim patru zile, această unitate va fi repusă în funcție”. O decizie privind resincronizarea Unității 2 cu Sistemul Energetic Național ar putea fi luată marți, pentru a crește cantitatea de energie disponibilă, în special în intervalele de seară. La ora 15:23, operatorul de transport și sistem a aplicat o reducere de putere de 370 MW la Centrala Nucleară de la Cernavodă, pentru controlul vidului în turbină. Măsura era valabilă până la miezul nopții. Ministerul Energiei a anunțat că a fost inițiată secvența de pornire a Unității 2. Nuclearelectrica a confirmat demararea acțiunilor pentru Unitatea 1 pe 4 noiembrie, cu resincronizarea estimată inițial pentru 6 noiembrie.

Pe piața energiei electrice pe zi următoare, prețul a crescut de la 388 euro/MWh luni la 411 euro/MWh cu livrare marți. România a devenit a doua piață de energie electrică ca preț din Europa, după Polonia. Contextul regional include restricții majore: centrala bulgară Kozlodui retrage un grup (producție redusă cu aprox. 1.000 MW), cea maghiară Paks are retrageri planate (până la 2.250 MW cumulat) și cea cehă Temelin își retrage un grup (producție redusă cu aprox. 1.000 MW). Există un risc de criză în alimentarea cu energie electrică, generat de deficitul de producție dispecerizabilă în orele de vârf (17:00 – 21:00) și de limitarea importurilor cauzată de o criză regională de energie. Riscul de perturbare a funcționării SEN este califikat ca foarte ridicat.

ACTUALIZARE Producția nucleară era zero, dar factura la curent nu crește automat

Miercuri, 11 noiembrie 2026, la ora 07:00, producția nucleară a României era de zero MW, față de 526 MW în aceeași oră, luni, 9 noiembrie 2026, potrivit transelectrica.ro citate în analiza Financiarul.ro. Creșterea importurilor de electricitate generată de oprirea reactorului 1 de la Cernavodă nu duce automat la scumpirea facturii pentru toți consumatorii.

Prețurile facturilor variază în funcție de tipul contractului. Un client cu preț fix plătește pentru energie suma convenită pe perioada stabilită în contract. La un contract cu preț variabil, suma se poate schimba doar conform regulilor de calcul înscrise în acord, nu exclusiv pe baza volumului de importuri ale României într-o zi anume.

Pentru energia livrată pe 11 noiembrie, OPCOM a afișat 1.883,58 lei pentru un megawatt-oră în blocul de bază al pieței pentru ziua următoare. Acesta este un preț al energiei tranzacționate pe piața groseră, nu tariful final plătit de o gospodărie.

În datele medii exprimate în euro și prezentate anterior de Financiarul.ro, prețul pentru energia livrată pe 11 noiembrie era de 352,56 euro pentru un megawatt-oră. Pentru 10 noiembrie era de 411 euro, iar pentru 9 noiembrie, de 388 euro. Media exprimată în euro și prețul în lei al blocului de bază sunt indicatori distincți; niciunul nu trebuie luat ca preț direct de pe factura clientului.

În contract, clientul poate vedea până când este valabil prețul fix sau cum se calculează cel variabil. Dacă furnizorul modifică un preț ori un tarif, regulile ANRE cer să anunțe clientul direct, cu cel puțin 30 de zile înainte ca schimbarea să se aplice.

Unitatea 1 de la Cernavodă fusese reconectată la rețeaua națională pe 6 noiembrie. În seara de 9 noiembrie, Nuclearelectrica a deconectat-o din cauza unei defecțiuni în partea clasică a centralei, adică în instalațiile din afara părții nucleare. Compania a precizat că oprirea nu a afectat siguranța nucleară, angajații sau mediul.

Nuclearelectrica este controlată de statul român, prin Ministerul Energiei, care deține 82,4981% din companie. Directorul general interimar este Mihai Laurențiu Gioară, începând cu 3 octombrie 2026. Compania a decis schimbarea directorului tehnic al centralei, cu aplicare de la 1 decembrie 2026, nu din ziua avariei.

Estimarea pentru Unitatea 1 era de cel mult patru zile pentru repunerea în funcțiune, după reparație și testele necesare. Nuclearelectrica a anunțat că lucrează la pornirea ambelor unități, dar nu a confirmat o zi de reconectare clară. Pentru Unitatea 2, estimările anterioare plasau conectarea pe 11 noiembrie și atingerea puterii maxime pe 12 noiembrie.

Ministerul Energiei a convocat miercuri o reuniune la sediul Transelectrica pentru a discuta pornirea celor două unități, pregătirea pentru iarnă și apa disponibilă în lacurile folosite la producerea energiei. Secretarul de stat Pavel-Casian Nițulescu urma să prezinte concluziile după ședință. Nuclearelectrica va analiza lucrările de întreținere înainte de a emite un raport final despre cauza avariei.

Operațiunile de la Cernavodă vin într-un context de criză energetică extinsă. Oprirea neașteptată a reactorului 1 la doar trei zile de la repornire a redus producția nucleară la zero, obligând România să importe aproximativ 30% din consumul național de peste 7.500 MW. Dezechilibrul dintre producția internă (circa 5.400 MW) și cerere, susținută în special de hidrocarbură (30,59%) și hidroenergie (33,59%), a determinat o creștere a prețurilor angro. Prețul energiei pe piața angro pentru ziua de marți a depășit 400 de euro/MWh, iar în anumite intervale orare costurile au atins 3.000 de lei/MWh (aproximativ 615 euro/MWh), conform datelor Antena 3 bazate pe surse de piață. Furnizorii estimează o majorare a facturilor consumatorilor finali cu cel puțin 20% pentru a acoperi costurile de aprovizionare crescute.

România s-a clasat printre țările cu cele mai ridicate tarife energetice din Europa. Prețul angro de 411,41 euro/MWh a fost superior celui din Bulgaria (403,71 euro/MWh), Ungaria (400,29 euro/MWh), Slovacia (410,02 euro/MWh) și Austria (378,15 euro/MWh). În Franța, prețul era de 304,46 euro/MWh, în Cehia de 389,06 euro/MWh, iar în Belgia de 324,85 euro/MWh. Situarea României în topul prețurilor persistă chiar și comparativ cu alte state cu o pondere mare a energiei nucleare sau conectate la pieți vecine.

Defecțiunea care a oprit reactorul 1 nu a fost legată de seceta Dunării, ci a fost una tehnică, apărută la trei zile de la reluarea funcționării. Incidentul a condus la demiterea directorului tehnic al centralei. Ministerul Energiei nu a clarificat dacă procedurile de repornire a reactorului 2, programate pentru marți, vor continua parallel cu remedierea defectiunii de la unitatea 1 sau dacă se va aștepta stabilizarea sitației. Echipele tehnice se pregătesc în continuare pentru reluarea activității, esențială pentru reducerea dependenței de importuri.

Expertul în energie Ciprian Cherciu a criticat vizita premierului Luca Niculescu și a ministrului Energiei, Dumitru Chisăliță, la centrala nucleară de la Cernavodă, calificând demersul ca fiind un exercițiu de imagine. Conform spuselor specialistului, deplasarea oficialilor nu a avut un impact asupra remedierii defecțiunii tehnice care a blocat reactorul 1 la doar trei zile de la repornire. Expertul Ciprian Cherciu a declarat că oficialii nu au intervenit efectiv la centrală: „Ei, în realitate, nu au făcut nimic acolo”. Defecțiunea tehnică a survenit după ce reactorul fusese oprit anterior și luni, inclusiv din cauza secetei, iar noua problemă a apărut la scurt timp după vizita premierului și a ministrului Energiei. Ciprian Cherciu a considerat că vizita la Cernavodă a fost un efort de a captura capital politic bazat pe munca specialiștilor de la centrală, afirmând că România dispune deja de competențele necesare pentru gestionarea instalatiilor nucleare fără implicare politică directă. Deși admită că defecțiunile pot apărea în orice sistem, expertul a evidențiat că demiterea directorului tehnic ridică semne de întrebare legate de posibile nerespectări de proceduri sau verificări insuficiente ale instalațiilor. Nuclearelectrica trebuie să clarifice evenimentele. Ciprian Cherciu a avertizat că asumarea publică a reporniriireactorului implică riscul invers: când apar probleme, exerțițiile de imagine se transformă în daune de imagine. Oficialii își asumă implicit responsabilitatea imaginii centralei. Expertul a menționat că, teoretic, cei două reactoare pot funcționa independent, însă absența unei comunicări oficiale lasă situatia incertă. Asocierea premierului și ministrului cu această defecțiune ar afecta negativ imaginea acestora, mai ales că sincronizarea reactorului doi era programată chiar în ziua respectivă. Ciprian Cherciu a spus că, odată cu demiterea directorului tehnic, se creează suspiciuni că nu s-a respectat o procedură sau că nu au fost verificate instalațiile. El a susținut că, atunci când un ministru sau prim-ministru merge la centrală, își asumă că orice problemă poate afecta imaginea politică. Prezența premierului Luca Niculescu și a ministrului Energiei, Dumitru Chisăliță, la centrala nucleară a fost considerată de expertul Ciprian Cherciu o tentativă de câștig politic nejustificată, având în vedere că România deține deja specialiștii necesari.

În dimineața zilei de marți, prețul energiei electrice pe piața angro din România se cifra la aproximativ 388 de euro per megawatt-oră, înainte de a urca ulterior la 411,41 euro/MWh. Această poziționare plasează România printre țările cu cele mai ridicate tarife din Europa, depășind state precum Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Austria. Expertul Ciprian Cherciu a observat că, deși clasamentul prețurilor se poate schimba de la o zi la alta, România rămâne pe primele locuri în Europa în termeni de scumpire a energiei. În timp ce alte state pot avea momentar prețuri mai mici, românii plătesc constant mai mult decât alți europeni datorită prețurilor mari și stabile. Deoarece prețurile sunt constante la un nivel înalt, impactul economic se transferă în final către consumatori, indiferent de fluctuațiile zilnice ale clasamentului european. Expresia „fotografie” a prețurilor arată doar un moment instantaneu, dar realitatea structurală este cea a unor costuri persistente. Era programată inițial pentru marți sincronizarea reactorului 2 cu rețeaua națională, proces care ar fi trebuit să genereze primele valori în ziua următoare. Autoritățile nu au comunicat dacă această procedură mai este valabilă, nefiind clar dacă se va continua activitatea reactorului 2 în paralel cu reparațiile de la unitatea 1. Nu se cunoaște dacă procedura de repornire a reactorului 2 va fi continuată în paralel cu demersurile pentru repararea reactorului 1, Ministerul Energiei neofărind detalii privind calendarul. Sincronizarea reactorului doi cu rețeaua națională era programată pentru marți, iar autoritățile ar fi trebuit să publice primele valori produse imediat thereafter. Faptul că, la ora respectivă, nu există clarificări despre viitorul acestei proceduri evidenziază incertitudinea creata de incident.

Potrivit lui Ciprian Cherciu, lipsa capacității de producție asigurate de reactorul 1 defectat dezechilibrează piața, forțând prețurile la creștere. Specialistul a subliniat că problematica nu se rezumă la vârful temporar de costuri, ci la faptul că România se află constant într-o zonă de prețuri mari, un impact pe care consumatorii îl vor simți în facturile finale. O treime din consumul energetic al României a fost acoperit prin importuri deoarece producția nucleară internă a scăzut la zero opritarea reactorului 1. Cu un consum național de peste 7.500 de megawați și o producție internă de doar 5.400 de MW, furnizorii estimează o creștere a facturilor consumatorilor cu cel puțin 20%. Criza energetică afectează deja de aproximativ trei luni piața din România. În capitală, tarifele variază între circa 1,2 lei pe kilowatt-oră și un maxim de 2,6 lei, reflectând destabilizarea continuă a pieței. Repornirea reactoarelor de la Cernavodă rămâne esențială pentru creșterea producției interne și reducerea dependenței de importuri. Un scenariu optimist visează repornirea a cel puțin unui reactor până pe data de 15 noiembrie.

După oprirea din nou a Unității 1 a centralei de la Cernavodă, luni seară, din cauza unei defecțiuni, importurile de energie au crescut semnificativ, acoperind aproape jumătate din consum în prima parte a zilei de marți. Premierul Luca Niculescu a menționat că proiectul Bala 2 devine o prioritate, în contextul pierderilor estimate la aproximativ un miliard de lei generate de oprirea reactorului 1. Centrala nucleară de la Cernavodă a reînceput livrarea de energie în Sistemul Energetic Național vineri, după trei luni de oprire a ambelor reactoare din cauza debitului scăzut al Dunării. Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la mijlocul lunii august, din cauza debitului redus al Dunării, o situație neobișnuită pentru sistemul energetic național. Debitul Dunării a rămas semnificativ sub media multianuală pentru noiembrie, măsurând aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă la intrarea în țară (secțiunea Baziaș), comparativ cu media de 4.700 de metri cubi pe secundă.

La ora 06:48, importul instantaneu de energie a atins 3.100 MW, reprezentând 45% din totalul consumului de 6.780 MW, în timp ce producția internă scăzuse la 3.680 MW.

Producția internă alternativă a fost insuficientă pentru a compensa lipsa nuclearelor: energia eoliană a generat doar 200 MW, iar parcurile solare au consumat 12 MW, fără a produce energie în acea perioadă.

Prețul mediu al energiei pe piața angro pentru ziua de marți a fost de 411 euro/MWh (2.191 lei/MWh), cu vârfuri de peste 3.000 de lei/MWh în intervalul orar 14:00-16:00.

Contextul european este caracterizat de explozia prețurilor, Polonia înregistrând 460 euro/MWh, Lituania 423 euro/MWh, Germania 350 euro/MWh și Franța 300 euro/MWh.

Unitatea 1 a centralei nucleare Cernavodă a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național luni seară din cauza unei defecțiuni la partea non-nucleară, fără riscuri de securitate nucleară, potrivit SN Nuclearelectrica SA. Managementul tehnic al centralei va fi înlocuit începând cu 1 decembrie 2026, cauza defecțiunii fiind analizată pentru un raport ulterior. Mihai Laurențiu Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, a confirmat înlocuirea directorului tehnic și menționat că detaliile defecțiunii vor figura într-un raport viitor. Echipele de specialitate evaluează defecțiunea pentru reconectarea rapidă, iar Nuclearelectrica estimează o perioadă de intervenție de două până la patru zile, urmată de procedurile de sincronizare și repornire. Unitatea 2 a CNE Cernavodă este programată pentru sincronizare cu SEN miercuri, urmând să atingă puterea nominală joi.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete: