Referendum la Răşinari: Locuitorii din Sibiu votează duminică despre exploatarea minieră în Valea Dobra

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că, duminică, 8 noiembrie 2026, începând cu ora 07:00, cele trei birouri electorale din comuna Răşinari, județul Sibiu, au fost deschise pentru referendumul local privind proiectul de exploatare minieră de pe Valea Dobra.

Până la momentul redactării acestui raport, au votat 208 de persoane, ceea ce reprezintă o prezență de aproximativ 4,7% din cei 4.431 de alegători înscriși.

Locuitorii comunei Rășinari, din județul Sibiu (Republica Moldova), sunt chemați duminică, 8 noiembrie, la un referendum consultativ pentru a se pronunța asupra proiectului de exploatare minieră de pe Valea Dobra. Cele trei secții de votare au fost deschise la ora 07:00 și vor funcționa până la ora 23:00, conform anunțului Autorității Electorale Permanente (AEP). Inițiativa a stârnit controverse legate de efectele asupra mediului și turismului local. Investiția este promovat de compania Mineral Proiect Invest S.A., prin proiectul MPI Magnesium, care intenționează să amenajeze o exploatare minieră de suprafață pe Valea Dobra, în apropiere de Rășinari.

Duminică, 8 noiembrie 2026, de la ora 7:00, cele trei secții de votare din comuna Rășinari, județul Sibiu (Republica Moldova), au fost deschise pentru referendumul local privind exploatarea minieră din perimetrul Valea Dobra, potrivit Autorității Electorale Permanente (AEP).

Primarul comunei Rășinari, Bucur Bogdan, a emis un certificat de urbanism cu răspuns negativ pentru proiectul minier, motivând decizia prin demersul juridic în curs pentru organizarea referendumului. Compania Mineral Proiect Invest SA solicitase certificatul pe 23 septembrie, iar documentul a fost ridicat de beneficiar pe 30 octombrie, deși răspunsul negativ a fost formalizat ulterior.

Circa 4.400 de persoane se pot pronunța asupra deschiderii unei exploatări miniere pe raza localității. „Sunteţi de acord cu orice exploatare minieră pe raza administrativ-teritorială a comunei Răşinari?” este întrebarea înscrisă pe buletinele de vot. Alegătorii îşi pot exercita dreptul de vot între orele 07:00 și 23:00, în conformitate cu prevederile legii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Compania Mineral Proiect Invest SA (MPI Magnesium) deține din 2020 licența de explorare pentru zăcământul de roci magnezitice din zona Valea Dobra. Investiția ar include o carieră minieră, o uzină de procesare în localitatea Săliște și un sistem de transport al minereului pe cablu (funicular). Pe termen lung, valoarea totală ar putea depăși 200 de milioane de euro, iar mina ar urma să funcționeze minimum 30 de ani. Rezervele sunt estimate la aproximativ 50 de milioane de tone de rocă, cu un conținut de circa 35% oxid de magneziu. La nivelul Uniunii Europene, magneziul este încadrat ca mineral critic și se folosește în industria auto, aerospațială, de apărare și în energia regenerabilă.

Temerile legate de poluare și de protejarea patrimoniului local au dus la organizarea referendumului. Rășinărenii nu decid doar asupra acestui proiect, ci asupra oricărei exploatări miniere pe teritoriul comunei. Referendumul este valabil dacă la vot participă cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale permanente, adică aproximativ 1.290 de persoane din circa 4.300. Rezultatul trebuie să îndeplinească și o a doua condiție: voturile valabil exprimate să reprezinte cel puțin 25% din alegătorii înscriși pe liste, respectiv aproximativ 1.075 de voturi. Dacă ambele praguri sunt atinse, câștigă opțiunea cu cele mai multe voturi valabile, conform Legii nr. 3/2000.

Primăria a precizat că referendumul are caracter consultativ față de deciziile autorităților naționale competente în domeniul minier. Rezultatul exprimă oficial poziția comunității, dar nu duce automat la interzicerea unei exploatări și nici la anularea unei licențe deja acordate. Certificatul de urbanism cu răspuns negativ Primăria Rășinari, comună învecinată cu municipiul Sibiu, îi îndeamnă pe locuitori să participe la vot. Administrația locală a emis recent un certificat de urbanism cu răspuns negativ pentru proiectul din Valea Dobra. Primarul Bucur Bogdan a anunțat decizia pe Facebook și a arătat că a avut în vedere atât prevederile legale, cât și responsabilitatea față de comunitate, cu accent pe protejarea patrimoniului natural și turistic al comunei.

Compania românească Mineral Proiect Invest SA (MPI) a anunţat în septembrie că a obţinut licenţa de exploatare pentru proiectul integrat de magneziu de la Răşinari–Sălişte, judeţul Sibiu. Acesta este primul proiect industrial integrat de magneziu din Uniunea Europeană ajuns în această fază avansată şi presupune investiţii cumulate de peste 400 de milioane de euro, urmând să creeze în România un lanţ industrial complet.

Compania Mineral Proiect Invest SA (MPI) a anunțat în septembrie că a obținut licența de exploatare pentru proiectul integrat de magneziu de la Rășinari–Săliște, județul Sibiu. Acesta este primul proiect industrial integrat de magneziu din Uniunea Europeană ajuns în această fază avansată și presupune investiții cumulate de peste 400 de milioane de euro, urmând să creeze în România un lanț industrial complet. „Compania Mineral Proiect Invest S.A. (MPI) anunţă obţinerea Licenţei de concesiune privind exploatarea resurselor de roci magnezitice (serpentine magneziene) din perimetrul Valea Dobra, judeţul Sibiu. Licenţa a fost aprobată prin Ordinul nr. 529 din 3 septembrie 2026 şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 7 septembrie 2026”, se arăta într-un comunicat al companiei. Zăcământul din Valea Dobra, aflat în apropierea localităţii Răşinari, dispune de resurse estimate de peste 50 de milioane de tone.

Locuitorii comunei Rășinari, județul Sibiu, participă duminică la un referendum consultativ privind proiectul de exploatare a rocilor magnezitice de pe Valea Dobra, inițiat de compania Mineral Proiect Invest S.A. Cele trei birouri electorale din comună s-au deschis la ora 07:00, în conformitate cu anunțul Autorității Electorale Permanente (AEP). Votul se va desfășura între orele 07:00 și 23:00, cetățenii fiind invitați să își exprime poziția față de orice tip de exploatare minieră pe teritoriul administrativ al comunei. ALERTĂ: Un bărbat a refuzat oprirea la semnalul polițiștilor, l-a rănit pe unul dintre agenți și a fugit. Coincidență fericită la Cracovia: Doi chirugi renumiți, care luau prânzul în apropiere, au intervenit după un atac armat. Procedura respectă prevederile Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. Monitorizarea prezenței la vot și prevenirea votului ilegal sunt asigurate de Autoritatea Electorală Permanentă și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) prin Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenței la Vot (SIMPV). Dezbaterea este declanșată de intenția companiei Mineral Proiect Invest S.A. de a dezvolta un proiect minier de suprafață pe Valea Dobra. Proiectul stârnește controverse în comunitatea din Mărginimea Sibiului, datorită preocupărilor legate de impactul asupra patrimoniului cultural, tradițiilor pastorale și a activităților turistice locale. Costul estimat al componentei miniere este de aproximativ 25 de milioane de euro, iar proiectul prevede o carieră cu o suprafață de aproximativ șapte hectare, funcționând 20 de ani. Primăria Rășinari a solicitat reanalizarea proiectului. Cu o zi înainte de vot, administrația locală a transmis o adresă oficială către autoritatea națională de resurse minerale, formulând obiecții la proiectul de hotărâre de guvern privind înscrierea zăcământului Valea Dobra. Administrația a cerut retragerea proiectului în forma propusă, clarificarea documentației și evaluarea efectelor asupra comunității, precum și organizarea unei dezbateri publice.

Primarul comunei Răşinari, Bucur Bogdan, a votat duminică, 8 noiembrie 2026, în conformitate cu direcţia de dezvoltare turistică a localităţii, abordată de 18 ani, îndemnând locuitorii să îşi exprime punctul de vedere. „Astăzi am venit la vot pentru binele comunităţii Răşinari, pentru a putea fi continuate proiectele pe care noi le-am derulat de-a lungul timpului... Am dezvoltat trasee de drumeţie, tot felul de evenimente care să promoveze turismul şi tradiţiile noastre, iar votul a fost corelat cu acest gând”, a declarat Bucur Bogdan. Edilul a subliniat caracterul consultativ al scrutinului, dar crucial pentru stabilirea direcţiei de acţiune a administraţiei locale: „Vom pune în practică ceea ce se va vota la acest referendum”.

Întrebat despre certificatul de urbanism emis anterior, primarul a explicat că a respins solicitarea companiei în şedinţele din 30 septembrie şi 29 octombrie 2026, pentru a proteja interesul comunităţii, dar a recunoscut obligaţia legală de a respecta termenii de soluţionare. „Nu puteam amâna în mod discreţionar această procedură până după desfăşurarea referendumului, întrucât o asemenea întârziere putea atrage răspunderea mea pentru neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi putea genera inclusiv acuzaţii de abuz în serviciu”, a justificat Bucur Bogdan. Certificatul de urbanism nr. 77 a fost întocmit pe 14 octombrie 2026, deşi cu răspuns negativ, şi ridicat de beneficiar pe 30 octombrie. Primarul a reiterat că soluţia nefavorabilă reflectă importanţa subiectului pentru comunitate, dar a insistat pe respectarea legii în exercitarea funcţiei publice.

Primarul comunei Rășinari, Bucur Bogdan, a explicat motivele emiterii certificatului de urbanism cu răspuns negativ pentru proiectul minier, afirmând că nu a putut amâna procedura decât după referendul local. Cererea companiei Mineral Proiect Invest SA a fost înregistrată la începutul lunii septembrie, cu termenul legal de soluționare de 15 zile lucrătoare. Certificatul, întocmit la 14 octombrie și semnat de edil la 30 octombrie, menționează că obiectivul nu poate fi realizat în contextul demersului juridic aferent referendumului. Bucur Bogdan a subliniat că responsabilitatea funcției îl obligă să respecte legea, chiar și în situații dificile, pentru a proteja interesul comunității fără a comite abuz în serviciu.

Publicația News.ro a preluat informațiile despre referendumul din Rășinari, județul Sibiu (România), confirmând deschiderea secțiilor de votare duminică, 8 noiembrie 2026, pentru consultarea locuitorilor privind proiectul de exploatare minieră.

Locuitorii comunei Rășinari, județul Sibiu, continuă miercuri, 9 noiembrie 2026, votul pentru referendumul care decide asupra proiectului de exploatare minieră din Valea Dobra. În pofida tensiunilor, prezența la urne crește lent: până în jurul orei 13:00, aproximativ 360 de cetățeni și-au exprimat opțiunea, reprezentând o participație de circa 7,3% din cei aproximativ 4.900-5.000 de alegători înscriși, conform informațiilor diseminate în presa locală. Dezbaterile sunt alimentate de temerile comunității legate de poluare și de pierderea identității zonei Mărginimea Sibiului, cunoscută pentru turismul rural. Proiectul, gestionat de MPI Magnesium, vizează extragerea a 100.000 de tone anual, într-o carieră de suprafață de 7 hectare, operativă pe o perioadă de 20 de ani. Investitorii contestă apariția azbestului în rocă și promit măsuri stricte de protecție a mediului și trasee dedicate pentru transport. Competiția de fond a stârnit interesul global: rezervele de magneziu de la Valea Dobra depășesc 50 de milioane de tone. Oxidul de magneziu este clasificat drept mineral critic de Uniunea Europeană și SUA, esențial în industria auto, aerospațială, apărare și energie verde, ceea ce conferă proiectului o strategie de importanță strategică. Proiectul este controlat de familia Bîlteanu, cu Dragoș Bîlteanu figurând în centrul controversei ca afacerist cu o condamnare penală cu suspendare pentru manipulare bursieră. Rețeaua corporate implică și nume precum Dragoș Tănase și Nicolae Suciu, asociați anterior cu scandalul minier de la Roșia Montană prin Gabriel Resources și RMGC. Legătura cu RMGC și Gabriel Resources a amplificat scepticismul localnicilor. Mulți comunitari văd în acest proiect o continuitate a dezamăgirilor anterioare din industria extractivă românească, temerea principală fiind că, spre deosebire de experiențele trecute, siguranța satului și a mediului ar fi sacrificate profitului corporatist. Motivul central al rezistenței locale este natura proiectului: o mină de suprafață. Localnicii consideră că această formă de extracție este intrinsec poluantă și incompatibilă cu conservarea patrimoniului natural și pastoral. Vocea comunității este fermă: „Aici nu ne dorim mină, pentru că n-avem de ce să ne dorim o mină, că nu ne aduce niciun beneficiu, nu ne aduce decât boli și necazuri”, a declarat localnicul Nicolae Muntean. Temeile privind siguranța sanitară sunt specifice. „Poate dacă era subterană, poate mai acceptam, dar de suprafață vă dați seama că o să fie poluantă. Magneziul ăsta are azbest sau ceva praf și ăsta e cancerigen”, a spus Bucur Stan. Un slogan rezumă postura comunitară: „Dacă poluăm zona respectivă, ce facem? Noi nu ne vindem pe doi arginți!”. Locuitorii refuză compromisul financiar în detrimentul sănătății. Percepția economică extinsă înglobează și potențialul turistic. Maria Silvia Lupu, proprietară de pensiune, a avertizat: „Toată povestea de la Rășinari cu această mină ne va afecta pe toți din zona Mărginimii Sibiului, și ca business, dar în primul rând ca sănătate”. Dincolo de dispută, adevărata miză este oxidul de magneziu. Este o resursă global căutată, cu o valoare uriașă, utilizată pe scară largă în metalurgie, construcții, agricultură, dar și în tehnologiile noi. Memoria colectivă a satului amintește de forajele communiste din anii '60, oprite brusc. Gheorghe Blezu, fost cioban la 6 ani și acum veteran, susține că atunci s-ar fi descoperit chiar și uraniu, explorările fiind chiar sigilate cu plăci de beton. Resentimentul față de lipsa consultării reale persistă. „Nu știu precis fiindcă firma asta, PMI sau cum îi spune ea, n-o venit de la început să discute cu noi, să ne arate ce metale sunt... Nu ne trebuie mină la Rășinari și ei să plece în altă parte”, a argumentat Blezu, observând că țările dezvoltate au închisminele deschise. Reprezentanții MPI Magnesium răspund temerilor: compania confirmă absența azbestului în rocă, promițând totodată trasee separate de circulația localnicilor și sisteme de filtrare rigoroase. Confuzia asupra suprafeței a fost clarificată: perimetrul de exploatare de 915 hectare nu echivalează cu aria efectivă a carierei, de aproximativ 7 hectare. Primarul Bogdan Bucur a menționat că, în trecut, nu s-a găsit minereu suficient pentru exploatare, însă recunoaște că tehnologiile moderne și prețurile materialelor critice schimbă ecuația economică. Deși referendumul este consultativ, primarul declară că va ține cont de rezultat în adoptarea politicilor locale. Decizia comunității de la Rășinari va avea, probabil, reverberații dincolo de limitele administrative ale comunei. Până la moment, sezoanele de consens în campanie au fost rare. Un segment al comunității, în special cei implicați în turism, pun prețul dezvoltării economice în fața integrității naturale. Investiția inițială anunțată de MPI Magnesium are o valoare estimată la peste 400 de milioane de euro, susținând lanțul industrial complet de la extragere la fabricarea produselor finale. Raportul AGERPRES de miercuri arată că procesul electoral se desfășoară normal, în timp ce se așteaptă un final de săptămână intens pentru verificarea tuturor prezențelor și finalizarea buletinelor de vot.

Proiectul de exploatare a rocilor magnezitice de pe Valea Dobra, inițiat de compania Mineral Proiect Invest S.A. (MPI), prevede o investiție estimată la peste 400 de milioane de euro pentru un lanț industrial integrat de extracție și prelucrare a magneziului. Licența de concesiune a fost aprobată prin Ordinul nr. 529 din 3 septembrie 2026, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 754 din 7 septembrie 2026. Compania invocă importanța strategică a magneziului, clasificat ca mineral critic de UE, și demonstrează rezerve estimate la peste 50 de milioane de tone, susținând că proiectul este esențial pentru industriile auto, aeronautică și electronică.

Planul operațional al MPI Magnesium prevede extracția și concasarea primară la Valea Dobra, urmată de transportul materiei prime către o unitate industrială dedicată producerii de hidroxid și oxid de magneziu, cu perspective de extindere spre producția de magneziu metalic. Inițial, uzina de procesare urma să fie amplasată în Săliște, dar liderii societății au anunțat la 1 octombrie că locația este reevaluată. Pentru transportul minereului, compania intenționează să folosească un sistem de tip funicular și vehicule electrice, pentru a reduce traficul greu și emisiile de praf și zgomot în zona Răşinari.

Structurile afiliate operatorului MiniProiect Include companiile Electromontaj, Emfor, Iproeb și Electrotehnica EM, care au raportat pentru exercițiul financiar 2025 o cifra de afaceri cumulată de peste 250 de milioane de euro și circa 1.650 de angajați. Directorul general al MPI, Andrei Degeratu, și vicepreședintele Petru Văduva au declarat că licența obținută reprezintă etapa legală necesară demarării dezvoltării industriale a resursei.

În comuna Rășinari, județul Sibiu (România), localnicii votează pentru a decide soarta proiectului de exploatare a zăcămintelor de magneziu din Valea Dobra, inițiat de Mineral Proiect Invest (MPI). Investitorii susțin că proiectul va aduce dezvoltare economică și locuri de muncă, însă comunitatea manifestă scepticism, temându-se că activitatea minieră va afecta elementele definitorii ale destinatiei turistice rurale locale: aerul curat și liniștea.

Agitație a fost prezentă în toate cele trei secții de votare din Rășinari pe parcursul zilei de votare, localnicii venind să își exprime opțiunea față de viitorul economic și ambiental al comunei. Localnicii și-au exprimat îngrijorarea față de impactul ecologic și sanitar al proiectului. „Vedem bine ce a făcut și Cernobîl, ce au făcut și altele proiecte de genul ăsta”, au afirmat unii votanți, preferând să păstreze starea actuală a localității. „Vrem liniște, aer curat, ape curate și votul nostru este că nu vrem mină aici în zonă”, au precizat alții, motivând refuzul prin menținerea calității vieții. Tema principală a dezbaterii este conservarea identității locale. Rășinariul și-a consolidat popularitatea în turismul rural, fiind desemnat cea mai frumoasă destinație rurală din România cu patru ani în urmă, iar localnicii se tem ca o exploatare minieră să nu altereze această reputație și peisajul natural care atrage turiștii. Investiția, estimată la sute de milioane de euro, vizează o carieră de suprafață în cinci trepte pentru concasarea rocii destinate industriei materialelor de construcții, împreună cu o uzină de procesare a magneziului. Licența de concesiune nu acoperă direct extragerea oxidului de magneziu, iar managementul proiectului prevede ca zona de instalare a instalațiilor de procesare să fie reevaluată. Andrei Degeratu, directorul companiei, a declarat că investiția va fi dezvoltată în zona județului Sibiu, având un impact strict reglementat de cerințele legale, primăria locală nereușind să blocheze proiectul doar pe baza referendumului consultativ. Primarul Bogdan Bucur a subliniat caracterul consultativ al scrutinului, dar a recunoscut importanța rezultatului pentru orientarea administrației locale. „În funcție de rezultatul referendumului noi avem în spate această decizie a comunității și vom știi ce trebuie să facem mai departe. Este consultativ, dar el poate spune clar direcția pe care Primăria și CL din Rășinari trebuie să o urmeze”, a declarat edilul.

Prețul de piață al magneziului metalic, mineral critic valorizat la nivel global în industria auto, aerospațială și de apărare, este în prezent de aproximativ 2.200 de dolari pe tonă. Prezența la vot în comuna Rășinari a crescut semnificativ până la ora 15:00, când a atins cota de 31,46%. Dintre cei 4.431 de locuitori înscriși pe listele electorale permanente, 1.395 de persoane și-au exprimat deja opțiunea. Procesul electoral a început la ora 07:00 și va continua până la ora 23:00, birourile de votare fiind amplasate în școlile gimnaziale „Octavian Goga” și „Sava Popovici Barcianu”, precum și în Căminul cultural. Fluxul de votanți a crescut marcat în jurul prânzului, coincizând cu ieșirea de la slujbele religioase. Costul organizării referendumului, un instrument de participare civică la un subiect major, a fost de 150.000 lei, alocați din bugetul local. Printre votanții prezenți la secțiile de vot au existat locuitori care nu erau familiarizați cu procedura. „Nu știu ce e acela referendum. Mi-au spus copiii să merg să votez”, a declarat o femeie în vârstă, care a confirmat că a votat conform indicațiilor familiei sale. Alt votant a susținut că este firesc să se poată exprima comunitatea privind existența minei, dar a adăugat că aceasta nu înseamnă ca fiecare să acționeze independent. Unii au invocat tradiția pastorală, arătându-și îngrijorarea față de proiectul de suprafață, în timp ce atmosfera generală la secțiile de vot a rămas calmă. Pentru ca rezultatul referendumului să fie valid, comuna Rășinari trebuie să îndeplinească simultan două condiții stabilite de Legea 3/2000: participarea a cel puțin 30% dintre cei 4.431 de alegători înscriși (minim 1.290 de persoane) și emiterea a cel puțin 25% din voturile alegătorilor înscriși ca fiind valabile (minim 1.075 voturi). Deși referendumul este consultativ și nu anulează automat licențele de exploatare sau deciziile autorităților naționale superioare, el reflectă poziția oficială a comunității și va influența procesul de acordare a autorizațiilor de mediu.

Proiectul de exploatare a rocilor magnezitice, finanțat de MPI Magnesium, include o carieră de suprafață de aproximativ șapte hectare, operativă timp de cel puțin 20 de ani, cu o estimare a rezervei de peste 50 de milioane de tone de rocă magnezitică. Investitorii au precizat că zăcământul nu conține azbest, deși localnicii au manifestat temeri legate de contaminare. Proiectul presupune construcția unei uzine de procesare în apropiere și implementarea unor măsuri stricte de protecție a mediului. Problemele ridicate de localnici se referă la poluare și la schimbarea caracterului pastoral și turistic al Mărginimea Sibiului. Acestea nu se limitează la impactul ecologic al extragerii magneziului, ci și la protecția patrimoniului natural, a izvoarelor de apă curată și a pădurilor, considerate vitale pentru sustenabilitatea economică derivată din turism. Autoritățile de la București, inclusiv europarlamentarul USR Dan Barna, au insistat pentru transparență și corectitudine în evaluarea riscurilor de poluare și a impactului asupra surselor de apă potabilă din zonă. Dan Barna și-a îndemnat conationalii să meargă la vot cu responsabilitate, subliniind importanța deciziei locale într-un cadru democratic european, cu mențiunea că legislația europeană intervine doar dacă rezultă riscuri majore pentru mediu. Prin urmare, populația din Rășinari, județul Sibiu (România), are duminică ocazia de a-și exprima convingerile într-un proces deciziv pentru viitorul local, între opțiunea de a promova progresul economic prin dezvoltarea sectorului extractiv și cea de a proteja resursele naturale și potentialul turistic. Autoritatea Electorală Permanentă și Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură monitorizarea procesului electoral și prevenirea fraudelor prin Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenței la Vot (SIMPV). Datele privind participarea la scrutinul din Rășinari pot fi urmărite în timp real pe platforma https://prezenta.roaep.ro/. Persoanele acreditate pentru observarea electorală pot asista la toate etapele procesului de vot, inclusiv la numărarea voturilor, cu respectarea secretului votului. Comuna Rășinari, aflată în vecinătatea municipiului Sibiu, își monitorizează aleșii locali pentru a se conforma normelor, primarul Bucur Bogdan declarând recent că a respins solicitarea companiei Mineral Proiect Invest pentru obținerea certificatului de urbanism în ceea ce privește proiectul său, susținând importanța reflecției comunității privind viitorul zonei. Proiectul propus de compania românească Mineral Proiect Invest SA, care deține licența de explorare pentru resursele magnezitice de pe Valea Dobra, vizează exploatarea unui zăcământ cu o rezerva estimată la 50 de milioane de tone de rocă cu un conținut de 35% oxid de magneziu, un mineral considerat strategic la nivel european. Proiectul implică crearea unei cariere miniere și a unei uzine de prelucrare cu un impact investițional de sute de milioane de euro, dar și apariția unor dispute locale intense legate de păstrarea ecologului și a turismului, cu mii de localnici chemați să se pronunțe pentru prima dată într-un referendum consultativ. Procesul de investigare și validare a licențelor de exploatare a mijloacelor minerale care ar putea afecta direct comunitatea locală din comuna Rășinari va fi supravegheat de autoritățile competente în colaborare cu vecinii, precum municipalitatea Sibiu și autoritățile județene. Proiectul de dezvoltare a infrastructurii miniere pentru rocile magnezitice din Valea Dobra generează un interes sporit, dar și reacții negative în rândul comunității locale, care își asumă un model bazat pe conservare, în contradicție cu logica industrială a viitorului proiect. Ministerul Minelor și Autoritatea de Reglementare pentru Sectorul Mines din Romania se vor pronunța asupra aspectelor legale și de siguranță ce țin de licențierea și activarea în regim de exploatare pe termen lung, garantând, în același timp, că toate standardele europene și naționale sunt respectate. Impactul social și al deliberării democratice demonstrat de comunitatea din Rășinari va reprezenta un precursor pentru tratamentele similare ce se vor reglementa și pe viitor pentru comunitățile de margine care se vor confrunta cu inițiative majore de dezvoltare industrială. Proiectul este controlat în principal de familia Bîlteanu, iar Dragoș Bîlteanu are antecedente penale pentru manipulare bursieră. Legătura cu Gabriel Resources și RMGC a amplificat scepticismul localnicilor. Locuitorii din Rășinari din județul Sibiu, România, au participat duminică, 8 noiembrie, la un referendum local pentru a se pronunța asupra proiectului de exploatare a zăcămintelor de magneziu din Valea Dobra. Autoritățile locale au decis consultarea cetățenilor pentru a stabili dacă această activitate economică este oportună pentru dezvoltarea comunității. Păstrarea ordinii publice a fost asigurată de aproximativ 30 de polițiști și jandarmi între 6 și 8 noiembrie. Consultația publică a fost inițiată după ce, la sfârșitul lunii septembrie, peste 100 de localnici au protestat în fața Căminului cultural din Rășinari, solicitând primarului Bogdan Bucur organizarea acestei dezbateri. Pentru validarea rezultatului, trebuie să voteze cel puțin 30% dintre cei circa 4.300 de alegători înscriși pe listele electorale permanente (aproximativ 1.290 persoane), iar voturile valabil exprimate să reprezinte cel puțin 25% din totalul alegătorilor. Alegătorii din comuna Rășinari, o localitate de aproximativ 5.000 de locuitori din zona Mărginimea Sibiului, județul Sibiu (România), au fost chemați la vot duminică, 8 noiembrie 2026, pentru a se pronunța prin referendum în legătură cu realizarea de exploatări miniere pe teritoriul comunei. Consultarea populară a fost inițiată în contextul proiectului de 100 de milioane de euro al companiei românești Mineral Proiect Invest SA (MPI Magnesium), care deține din 2020 licența de explorare pentru zăcământul de roci magnezitice din zona Valea Dobra. Investiția vizează deschiderea unei cariere miniere, construcția unei uzine de procesare în localitatea Săliște și realizarea unui sistem de transport pe cablu (funicular) pentru minereu. Pe termen lung, valoarea totală a proiectului ar putea depăși 200 de milioane de euro, iar durata estimată de funcționare a minei este de minimum 30 de ani. Zăcământul este estimat la aproximativ 50 de milioane de tone, cu un conținut de circa 35% oxid de magneziu. Magneziul este considerat un mineral critic la nivelul Uniunii Europene, fiind utilizat în industrii precum cea auto, aerospațială, de apărare și energie regenerabilă. Proiectul a ridicat îngrijorări privind poluarea și protejarea patrimoniului local. Iar, duminică, locuitorii din Rășinari sunt chemați la urne să decidă dacă acceptă nu doar acest proiect, ci orice exploatare minieră în comuna lor. Alegătorii vor răspunde cu Da sau Nu la întrebarea: „Sunteți de acord cu orice exploatare minieră pe raza administrativ-teritorială a comunei Rășinari?” Pentru ca referendumul să fie valabil, trebuie să participe la vot cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale permanente, respectiv aproximativ 1.290 de persoane din totalul estimat de 4.300 de alegători. O a doua condiție pentru validarea rezultatului este ca voturile valabil exprimate să reprezinte cel puțin 25% din numărul alegătorilor înscriși pe liste, ceea ce înseamnă aproximativ 1.075 de voturi. Dacă ambele praguri sunt îndeplinite, rezultatul se stabilește prin majoritatea voturilor valabil exprimate. Primăria Rășinari a precizat că referendumul are caracter consultativ în raport cu deciziile autorităților naționale competente în domeniul exploatărilor miniere. Astfel, rezultatul va exprima oficial poziția comunității, însă nu va determina automat interzicerea unei exploatări miniere sau anularea unei licențe deja acordate. Primăria comunei Rășinari, învecinată cu municipiul Sibiu, îi îndeamnă pe locuitori să participe la referendumul local consultativ privind exploatările miniere, organizat în contextul proiectului de exploatare a rocilor magnezitice din perimetrul Valea Dobra. Primăria Rășinari a transmis vineri un apel către cetățeni: „Este un moment important în care fiecare cetățean cu drept de vot își poate exprima în mod liber și direct punctul de vedere asupra unei probleme care privește viitorul comunei noastre. Vă încurajăm să participați la vot și să vă exercitați acest drept în mod responsabil, informat și fără presiuni. Viitorul comunității se construiește prin implicarea fiecăruia dintre noi”. Primarul comunei Rășinari, Bucur Bogdan, a anunțat recent că a emis un certificat de urbanism cu răspuns negativ pentru proiectul minier din Valea Dobra. Compania Mineral Proiect Invest SA a solicitat, în 23 septembrie, emiterea certificatului de urbanism pentru construire, iar documentul a fost semnat de primar și ridicat de beneficiar în 30 octombrie. „Certificatul de urbanism a fost emis cu un răspuns negativ, motivat de faptul că obiectivul de investiții solicitat NU poate fi realizat în contextul demersului juridic aflat în desfășurare privind organizarea referendumului local din data de 08.11.2026”, a explicat primarul Bucur Bogdan. Edilul a precizat că a luat în considerare atât prevederile legale, cât și responsabilitatea față de comunitate, subliniind importanța protejării patrimoniului natural și turistic al comunei. Europarlamentarul USR Dan Barna, originar din Sibiu, i-a îndemnat pe locuitorii din Rășinari să meargă duminică la vot și să decidă pentru comunitatea lor, menționând că proiectul de exploatare din Valea Dobra-Săliște nu este doar un proiect cu miza economică pozitivă pentru regiune, ci ridică și semne de întrebare legate de mediul înconjurător, riscul de poluare și riscurile la adresa surselor de apă potabilă. Dan Barna a precizat că împreună cu europarlamentarul Nicu Ștefănuță a transmis întrebări Comisiei Europene, care a făcut o serie de precizări referitoare la evalurile de mediu. „Locuitorii din Răşinari merită corectitudine, transparență, protejarea resurselor naturale şi, mai ales, protejarea sănătății lor! Duminică, ieșiți la vot! Răşinariul trebuie să decidă pentru Rășinari!”, afirmă Dan Barna. Mesajul lui Dan Barna include o sinteză a situației care evidențiază importanța democratică a referendumului. „Duminică este referendumul de la Rășinari, Sibiu, privind proiectul de exploatare din Valea Dobra-Săliște și consider că este un moment extrem de important în care toți locuitorii au dreptul și ocazia să decidă prin vot viitorul comunității noastre. Îl îndemn pe toți locuitorii comunei Răşinari să meargă la vot cu responsabilitate. Fiind într-o democrație europeană putem decide ce se poate întâmpla sau nu la noi acasă. Acest proiect de exploatare din Valea Dobra-Săliște, nu este doar un proiect cu miza economică pozitivă pentru regiune, ci ridică și semne de întrebare legate de mediul înconjurător, de riscul de poluare și riscurile la adresa surselor de apă potabilă. Vocea tuturor a fost auzită și vreau să le mulțumesc tuturor celor care au acționat, reacționat și au luat măsuri pentru o informare corectă și completă a locuitorilor. Împreună cu colegul meu, europarlamentarul Nicu Ștefănuță, am transmis întrebări Comisiei Europene cu privire la fragmentarea evaluării de mediu în acest proiect și riscurile asociate. În răspunsul oficial, Comisia Europeană a confirmat că obligația ca statele membre (în cazul nostru România) să se asigure și să evalueze dacă proiectele ar putea avea efecte semnificative asupra mediului, inclusiv în urma cumulării cu alte proiecte existente sau aprobate, nu poate fi eludată prin divizarea proiectelor. Totodată, Comisia a subliniat clar rolul important pe care îl au autoritățile: „autoritățile statelor membre, inclusiv instanțele naționale, sunt principalele responsabile de asigurarea respectării dreptului UE, inclusiv desfășurarea procedurilor de evaluare în temeiul dreptului UE”. Acesta este încă un semn foarte clar că deciziile pentru comunitate se iau acasă. Locuitorii din Răşinari merită corectitudine, transparență, protejarea resurselor naturale și, mai ales, protejarea sănătății lor! Duminică, ieșiți la vot! Răşinariul trebuie să decidă pentru Rășinari! Mulțumesc.

Pragul minim de validare, stabilit la 1.330 de votanți (aproximativ 30%), a fost atins puțin înainte de ora 15:00. Citizens from Rășinari cast ballots regarding mining operations on the commune's territory. Cel mai mare flux de votanți a înregistrat între orele 12:00 și 13:00, când 252 de localnici și-au exprimat opțiunea. Ulterior, intervalul 20:00-21:00 a înregistrat cel mai mic număr, de 36 de votanți, comparativ cu ora de deschidere. Femeile formează majoritatea votanților: 1.182 de femei față de 1.028 de bărbați. Cea mai activă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 45 și 64 de ani, cu 931 de votanți (peste 42% din total). Urmează persoanele de peste 65 de ani (429), cele între 35-44 de ani (422), cele între 25-34 de ani (238) și tinerii între 18-24 de ani (190). Diferența de participare dintre sexe este determinată aproape exclusiv de vârsta peste 45 de ani. În grupa de vârstă de peste 65 de ani, votul a fost preferențial feminin: 260 de femei versus 169 de bărbați. Sub vârsta de 45 de ani, participarea a fost aproape egală pe sexe. Din totalul votanților, 2.171 și-au exprimat votul pe listele permanente, 38 pe listele suplimentare, iar o persoană a folosit urna mobilă.

Referendumul a fost inițiat ca urmare a proiectului companiei Mineral Proiect Invest SA de a exploata roci magnezitice în perimetrul Valea Dobra. Consultarea a pornit de la proiectul carierei de magneziu de pe Valea Dobra, al companiei Mineral Proiect Invest. Propunerea a fost aprobată de Consiliul Local la finalul lunii septembrie, într-o ședință tensionată în care localnicii au solicitat decizia directă prin vot. La începutul lunii, Primăria Rășinari a emis un certificat de urbanism cu răspuns negativ pentru proiectul minier, invocând procedura referendumului în curs. Votul are caracter consultativ, însă primarul Bogdan Bucur a declarat că administrația locală va respecta rezultatul scrutinului. S12 conține informații deja acoperite sau context general care nu adaugă noutăți factuale noi despre evenimentul central al raportării votului.

Peste 50% dintre cetățenii cu drept de vot din comuna sibiană Rășinari au participat, duminică, la referendumul local privind exploatările miniere, potrivit datelor postate pe site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP). Din totalul de 4.431 de votanți înscriși în listele electorale permanente și-au exprimat opțiunea 2.244 (50,64%) AGERPRES.

Votarea a fost încheiată la ora 23.00 în cele trei secții de votare din comuna Rășinari, județul Sibiu, pentru referendumul privind oportunitatea deschiderii unei exploatări miniere în localitate. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) confirmă o prezență la vot de 50,64%. Din cei peste 4.400 de cetățeni chemați la urne, 2.244 și-au exprimat opțiunea. La închiderea secțiilor, președintele biroului electoral a verificat sigiliile urnelor, a introdus ștampilele în plicul de control și a declanșat numărarea buletinelor. Operatorul de calculator a înregistrat audio-video neîntrerupt operațiunile, conform dispozițiilor AEP. Proiectul vizat este „Exploatare minieră de pe Valea Dobra”, inițiat de compania Mineral Proiect Invest SA (MPI), care deține licența de concesiune pentru zăcământul de roci magnezitice, cu rezerve estimate la peste 50 de milioane de tone.

Rezultatele finale ale referendumului organizat duminică, 8 noiembrie 2026, în comuna Rășinari, județul Sibiu (România), au fost validate de autorități, consultarea fiind legitimă.

Locuitorii comunei Rășinari, din județul Sibiu (România), s-au pronunțat într-o proporție covârșitoare împotriva deschiderii unei exploatări miniere în localitate, implicit împotriva unei exploatări de magneziu la Valea Dobra, conform rezultatelor provizorii prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Duminică, la ora 23.00, s-a încheiat votarea în cele trei secții organizate pentru desfășurarea referendumului, prezența la vot fiind de 50,64%. Din cei peste 4.400 de cetățeni înscriși în listele electorale, s-au prezentat la urne și au votat 2.244.

Conform datelor provizorii prezentate pe site-ul AEP, 98,43% dintre voturi au fost împotriva exploatării miniere, ceea ce înseamnă că 2.194 de votanți au răspuns „NU” la întrebarea: „Sunteți de acord cu orice exploatare minieră pe raza administrativ-teritorială a comunei Rășinari?”.

Procentul celor care au răspuns afirmativ a fost de 1,57%, 35 de locuitori din Rășinari exprimându-se în favoarea proiectului minier.

Locuitorii comunei Rășinari, din județul Sibiu (România), au votat duminică, 8 noiembrie 2026, la un referendum consultativ privind exploatarea minieră de pe Valea Dobra, organizat în contextul proiectului companiei Mineral Proiect Invest S.A. Potrivit datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), 2.194 de persoane au votat „Nu”, reprezentând 98,43% din voturile valabil exprimate, în timp ce 35 de persoane, respectiv 1,57%, au votat „Da” la întrebarea: „Sunteți de acord cu orice exploatare minieră pe raza administrativ-teritorială a comunei Rășinari?”. Prezența la vot a fost de 50,64%, depășind pragul minim de validare de 30% necesar pentru ca rezultatul să fie valid.

Locuitorii comunei Rășinari, județul Sibiu (România), s-au pronunțat duminică, 8 noiembrie 2026, într-o proporție covârșitoare (98,43%) împotriva exploatărilor miniere în perimetrul localității, rezultate confirmate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Peste 2.200 de alegători au participat la scrutin, întrebarea formulată fiind: „Sunteți de acord cu orice exploatare minieră pe raza administrativ-teritorială a comunei Rășinari?”.

Din cele 2.244 de voturi valabil exprimate, 2.194 (98,43%) au fost pentru opțiunea „Nu”, în timp ce doar 35 de persoane (1,57%) au votat „Da”. Contextul electoral: Mediafax citează rezultatele definitive ale referendumului.

Primarul comunei Rășinari, Bucur Bogdan, a anunțat, duminică seară, printr-un mesaj pe rețeaua de socializare Facebook, că va utiliza toate instrumentele juridice disponibile pentru a stopa proiectul de exploatare a rocilor magnezitice promovat de compania Mineral Proiect Invest S.A. Centrul de votare s-a închis oficial la ora 23:00, conform programului stabilit pentru desfășurarea referendumului. Datele oficiale ale AEP indică o prezență a 2.244 de alegători, reprezentând 50,64% din cei înscriși în listele electorale permanente. Detalierea voturilor valabil exprimate: 2.194 „NU” (97,77% din totalul votanților prezenți) și 35 „DA” (1,56%), completate de 15 voturi nule. Totalul voturilor exprimate fizic, indiferent de valabilitatea lor, a fost de 2.244. Mesajul primarului: Bucur Bogdan a mulțumit rășinărenilor pentru implicare, calificând participarea drept o obligație morală și legală care îndreaptă administrația locală să respecte voința cetățenilor. Angajamentul primarului: Edilul a declarat că va acționa legislativ și administrativ pentru a opri proiectul, subliniind că mandatul său este legat de protecția interesului comunității. Viziunea primarului pentru dezvoltare: Bucur Bogdan a susținut că Rășinari are resursele necesare (turism, patrimoniu, cultură) pentru un drum de dezvoltare durabilă, bazat pe păstrarea identității locale, nu pe sacrificarea acesteia prin exploatare minieră. Signatara comunicatului: Bucur Bogdan, Primarul Comunei Rășinari. O investiție estimată la aproximativ 25 de milioane de euro Proiectul vizat de referendum a fost inițiat de compania Mineral Proiect Invest S.A., care intenționează să exploateze roci magnezitice în Valea Dobra. Specificațiile tehnice ale proiectului: Mină de suprafață, cost estimat 25 milioane euro, suprafață 7 hectare, durată de exploatare 20 de ani. Context local: Dezbaterile din Rășinari, zonă cunoscută pentru turism și tradiții pastorale din Mărginimea Sibiului. Obiecțiile oponenților: Nevoi de protecție a peisajului, mediului și turismului local.

Locuitorii comunei Rășinari, din județul Sibiu (România), s-au pronunțat categoric împotriva exploatărilor miniere în localitate, un vot confirmat de rezultatele oficiale publicate duminică, 8 noiembrie 2026, de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Din totalul de 2.229 de voturi valabil exprimate, 2.194 (98,43%) au fost „NU” la întrebarea: „Sunteți de acord cu orice exploatare minieră pe raza administrativ-teritorială a comunei Rășinari?”, în timp ce doar 35 de voturi (1,57%) au fost „DA”. Alte 15 voturi au fost declarate nule. Potrivit datelor AEP, prezența la urne a fost de 50,64%, reprezentând 2.244 de alegători din cei 4.431 de persoane înscrise pe listele electorale permanente. Rezultatul este validat deoarece au fost îndeplinite cele două condiții legale: participarea a peste 30% dintre alegători (pragul minim fiind depășit, cu 50,64%) și emiterea a peste 25% din voturile valabile (pragul de 25% fiind atins de către 98,43% dintre votanți). Primarul comunei Rășinari, Bogdan Bucur, a anunțat că va respecta rezultatul votului și va utiliza toate instrumentele legale disponibile pentru a opri proiectul minei de magneziu promovat de compania Mineral Proiect Invest SA. „În calitate de primar, iau act de acest rezultat oficial şi îl voi respecta întocmai. Mandatul primit (...) reprezintă o obligaţie legală şi morală de a folosi toate instrumentele juridice puse la dispoziţie de legislaţia română pentru a opri proiectul minei de magneziu”, a declarat edilul într-un mesaj pe Facebook. Referendumul a fost inițiat în contextul proiectului de exploatare a rocilor magnezitice din perimetrul Valea Dobra, licența de exploatare fiind deținută de compania Mineral Proiect Invest SA. Locuitorii au fost chemați să își exprime poziția față de orice tip de activitate minieră, nu doar față de proiectul specific MPI. Înainte de referendum, primarul Bucur Bogdan avusese déjà emis un certificat de urbanism cu răspuns negativ pentru proiectul din Valea Dobra, motivat de demersul juridic în curs pentru organizarea consultării populare. Solicitarea companiei Mineral Proiect Invest SA a fost înregistrată pe 23 septembrie, certificatul fiind semnat de primar la 30 octombrie, după care a fost ridicat de beneficiar. Deși referendumul are caracter consultativ și nu anulează automat licențele naționale, rezultatele exprimă oficial poziția comunității și pot fi folosite de autoritățile locale pentru demersuri administrative sau judiciare. Compania MPI Magnesium a precizat că proiectul vizează obținerea de hidroxid de magneziu ultrapur și oxid de magneziu premium, util în industria materialelor ignifuge și a aplicațiilor strategice. Rășinari este prima localitate rurală din România distingându-se în competiția „Best Tourism Villages” a Organizației Mondiale a Turismului. Este o comună din Mărginimea Sibiului, o regiune etnografică unică cu peste 40.000 de locuitori. Null

Localnicii din comuna Rășinari, județul Sibiu (România), s-au pronunțat duminică, 8 noiembrie, într-o proporție covârșitoare împotriva exploatărilor miniere. Rezultatele referendumului au fost validate, cu o prezență la vot de 50,64% din cei înscriși pe liste. Din cei 2.244 de oameni care s-au prezentat la urne, 2.194 au votat „NU” la întrebarea referitoare la orice exploatare minieră, 35 au fost de acord, iar 15 buletine au fost anulate. Prezența de 50,64% a depășit pragul minim de validare de 30%, stabilit la aproximativ 1.330 de votanți. Deși votul are caracter consultativ și nu anulează automat licența minieră a companiei, primarul Bogdan Bucur a anunțat că va utiliza toate căile legale pentru a pune în aplicare voința localnicilor și a opri proiectul. Potrivit primarului, principalul motiv al respingerii a fost lipsa unor informații clare despre ce conține subsolul și despre implicațiile exploatării. Edilul a menționat că a cerut expli6cții atât companiei, cât și Autorității Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), dar nu a primit datele solicitate privind compoziția zăcământului. „S-au vehiculat tot felul de zvonuri, că ar fi uraniu sau altceva, și atunci oamenii bineînțeles că s-au gândit la sănătate, la anumite lucruri, și au respins acest proiect. S-au primit destul de puține informații cu privire la ce este acolo și ce efecte ar avea”, a declarat Bogdan Bucur pentru „Adevărul”. Edilul a recunoscut că au avut loc discuții, au fost distribuite materiale informative și au existat articole de presă, dar susține că eforturile nu au fost suficiente pentru a convinge comunitatea că proiectul nu va fi dăunător. O altă nelămurire a ținut de dimensiunea exploatării. Primarul a explicat diferența dintre cele aproximativ șapte hectare solicitate inițial pentru carieră și perimetrul de exploatare de aproximativ 900 de hectare asociat licenței miniere. Această discrepanță a alimentat teama localnicilor că exploatarea ar putea începe pe o suprafață restrânsă și se va extinde ulterior. „Oamenii s-au gândit: dacă au dat licența de exploatare pe 900 de hectare, înseamnă că ei pe astea șapte hectare fac acum, pe urmă se mută, măresc, măresc”, a arătat primarul. Într-un răspuns transmis redacției Sibiu Independent, ANRMPSG a precisat că studiul de fezabilitate prevede excavarea a 3,368 milioane de tone de roci magnezitice în următorii 20 de ani. Documentația vizează valorificarea rocii ca material industrial și de construcție, nu producerea oxidului de magneziu. Licența obținută nu permite companiei să înceapă automat exploatarea. Sunt necesare autorizațiile suplimentare prevăzute de lege, inclusiv cele legate de mediu și de lucrările miniere propriu-zise. Administratia locală și-a axat dezvoltarea pe turism și tradiții. Bucur Bogdan a enumerat proiectele derulate: trasee de drumeție, trasee tematice, puncte de belvedere și evenimente care pun în valoare specificul Mărginimii Sibiului. „Am dezvoltat Rășinariul și Mărginimea, am dezvoltat proiecte de tradiții, de evenimente, trasee de drumeție, trasee tematice, puncte de belvedere”, a menționat edilul, confirmând că își dorește să păstreze această direcție. Promisiunea locurilor de muncă nu a conves. Compania anticipa peste 200 de locuri de muncă, dar primarul a precizat că exploatarea minieră în sine ar crea mult mai puține. În plus, localnicii lucrează frecvent în Sibiu, unde există oportunități de angajare. „Noi suntem destul de aproape de Sibiu și oamenii cam au de lucru”, a explicat primarul Bogdan Bucur. Primarul a declarat că administrația va utiliza toate pârghiile legale pentru a respecta rezultatul referendumului. Primăria a emis deja un certificat de urbanism cu răspuns negativ pentru proiect. Edilul a sugerat că, în cazul unei noi solicitări din partea firmei, răspunsul ar trebui să rămână negativ. Administrația a formulat și o plângere prealabilă împotriva proiectului de hotărâre de guvern care vizează zona de exploatare. Primarul ia în calcul și contestarea altor acte emise de Autoritatea pentru resurse minerale. „Dacă va fi atacat în instanță (certificatul de urbanism cu aviz negativ), atunci ne vom apăra și vom vedea mai departe ce putem face”, a mai declarat edilul. Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, analizează opoziția localnicilor și dintr-o perspectivă economică. El consideră că oamenii resping investiția când simt că vor suporta neplăcerile, în timp ce câștigurile vor merge în altă parte. Nechita rezumă situația printr-o expresie sugestivă: „Oamenii n-au chef de moară în cap fără dividend de la moară”. El susține că comunitatea ar trebui să aibă o participație reală la beneficii, fie prin deținerea unei părți din companie, fie prin compensații financiare clare, protejate juridic. Specialistul în economie propune ca aceste compensații să se adreseze proprietarilor care dețin terenuri și locuințe în zonă la momentul anunțării proiectului, nu celor care ar cumpăra ulterior proprietăți doar pentru a obține bani. Nechita atrage atenția că discuția nu se oprește la valoarea terenurilor, ci include și protecția sănătății. Alude la experiența din Baia Mare, unde poluarea din industria metalurgică a afectat comunitatea, spunând că investitorul ar trebui să explice riscurile, cine le suportă și ce primesc în schimb cei afectați. O altă întrebare legată de proiect se referă la locul de prelucrare a materiei prime și la valoarea economică care va rămâne în România. Compania a anunțat planuri pe mai multe etape, incluzând producția de oxid și hidroxid de magneziu, cu perspectiva magneziului metalic. Radu Nechita spune că România ar trebui să găsească o cale prin care să păstreze aici cât mai mult din valoarea adăugată. Nu vede soluția în obligarea forțată, ci în crearea unui pachet atractiv de condiții, care să includă stabilitate legislativă, costuri competitive și infrastructură. „Să vedem cum putem face ca lucrurile să fie procesate aici, la noi în țară, nu să fie duse în Ungaria sau în Bulgaria sau mai știu eu pe unde”, a afirmat economistul, adăugând: „Să facem un pachet atractiv pentru toată lumea”.