Mai mult de jumătate din orașele României nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori și riscă să fie retrogradate la statutul de comune sau comasate cu alte localități, potrivit unui raport privind reforma administrativ-teritorială.
În urma anunțurilor legislative, la nivelul județelor au fost constituite, prin ordin de prefect, subgrupuri de lucru pentru analizarea scenariilor de reorganizare, în timp ce aleșii locali urmăresc informațiile privind pragurile și termenele.
Coordonatorul grupului de lucru al PSD pentru reforma administrativ-teritorială, Dragoș Benea, a alertat aleșii locali și locuitorii orașelor cu mai puțin de 10.000 de locuitori, după ce inițial fusese enunțat un prag de 1.500 de locuitori pentru comasarea localităților mici.
Cele mai multe localități sub 10.000 de locuitori sunt supuse analizării a două scenarii principale: retrogradarea la statutul de comună sau comasarea cu alte unități administrativ-teritoriale.
S-a propus chiar comasarea județelor, Dragoș Benea precizând că reorganizarea doar a comunelor și orașelor mici nu ar fi suficientă. Evaluarea localităților se va baza pe un algoritm cu șase criterii, inclusiv populația și sustenabilitatea financiară, cu implicarea unor comitete județene.
Documentul de lucru al PSD ar urma să fie finalizat până în martie 2027, pentru a pregăti cadrul necesar accesării fondurilor europene din exercițiul financiar 2028–2034. Aplicarea efectivă a noii hărți administrative este preconizată după alegerile locale din 2028.
Există două modalități de comasare în discuție: comasarea voluntară, promovat de Ministerul Dezvoltării, și comasarea prin efectul legii, inițiată de PSD.
Proiectul de comasare prin efectul legii se va aplica începând cu 2028, în timp ce comasarea voluntară poate intra în vigoare imediat ce referendumurile locale aprobă unirea.
Marius Oprescu, prim-vicepreședinte PSD și președinte al Consiliului Județean Olt, a declarat că nu există încă un draft pentru comasarea prin efectul legii, menționând dezbateri privind pragul minim de locuitori (1.500, 3.000 sau 5.000), estimând că proiectul se va opri la 1.500.
Oprescu a observat că primarii consideră comasarea voluntară un lucru bun pentru cei care doresc să o facă, dar nu există entuziasm masiv pentru initierea acestui proces.
Referitor la comasarea prin efectul legii, lipsa unui document draft nu permite în prezent dezbaterea detaliată a măsurilor.
Comasarea trebuie realizată pentru sănătatea administrației, chiar dacă impactul bugetar nu este enorm, având în vedere existența unor localități cu foarte puține locuitori, cum ar fi cele cu 200 de locuitori care au o structură administrativă completă.
Se semnalează riscul ca, prin stabilirea unui prag prea mare al populației, localitățile combinate să devină prea mari, crescând distanțele pe care cetățenii, în special cei din zonele rurale îmbătrânite, le trebuie să parcurgă pentru a accesa serviciile publice.
Orașul Drăgănești-Olt, cu o populație de aproximativ 9.700 locuitori conform recensământului (dar estimată la 11.000 de primar), este una dintre localitățile vizate de această reformă.
Drăgănești-Olt figurează ca oraș din 1968, după ce satul Comani i s-a alipit. Localitatea a trecut printr-un regres economic post-1989, pierzându-și principalele obiective industriale (filatura, fabrica de zahăr) și spitalul orășenesc.
Pursele de locuri de muncă sunt reduse în oraș, mulți cetățeni făcând naveta sau migraționând.
Premspectiva retrogradării la statutul de comună este privită cu scepticism și îngrijorare de localnici și autoritățile locale.
Marian Tudorică, primarul Drăgănești-Olt, exprimă îngrijorarea că reforma va genera nemulțumiri, insistând asupra discrepanței dintre datele recensământului (9.700) și realitatea Evidenței Populației (peste 11.000 locuitori).
Primarul recunoaște că statutul de comună ar fi putut facilita accesarea fondurilor europene pentru zonele rurale în trecut, dar consideră că acele vremuri au trecut.
Renunțarea la statutul de oraș nu este privită cu bucurie de edil, care sugerează că o posibilă asociere cu comunele limitrofe ar fi o alternativă viabilă.
Bugetul local este afectat de lipsa fondurilor pentru infrastructură și de necesitatea de a co-finanța proiecte europene, primarul evidențiind dificultăți în întreținerea drumurilor.
Collecția de taxe și impozite absoarbe doar 60% din cuantumurile normale, restul fiind recuperat prin titluri executorii și popriri, deși primarul observă că cetățenii fără mijloace financiare nu pot contribui.
Deși economice locale sunt limitate (societăți agricole, cabinete medicale, agenții bancare), primarul consideră că gestionarea afacerilor publice rămâne posibilă.
Satul Comani rămâne arondat orașului și este menționat în documentele de identitate.
Primarul invocă diferența de date privind populația (recensământ versus Evidența Populației) și subliniază dificultatea revenirii de la statutul de oraș la cel de comună, amintind că și comunele se confruntă cu provocări financiare majore.
Comasarea cu comunele vecine (Dăneasa, Mărunței, Stoicănești, Fărcașele) este respinsă de primar datorită disproporțiilor fiscale și a lipsei oportunităților economice similare între localități.
Panorama economică locală este marcată de emigrația forței de muncă spre străinătate sau migrarea internă spre centre urbane vecine, sectorul industrial fiind absent.
Marian Tudorică exprima o atitudine de scepticism fața de derularea concretă a reformei, crezând că dezbaterea politicească nu va avea un rezultat practic imediat.
Potcoava, al cel mai mic oraș din județul Olt (sub 5.500 de locuitori), a fost ridicat la rang de oraș în 2004, dar actualul primar, Manuel Enăchioaia, declară că nu ar fi o tragedie revenirea la statutul de comună.
Primarul de la Potcoava notează că impozitele plătite de locuitori sunt similare cu cele de la sate, minimizând beneficiile statutului urban actual.
Enăchioaia consideră improbabil ca comunele vecine să își dorească alipirea la Potcoava și vede comasarea ca pe o soluție doar pentru supraviețuirea fiscală, fără a schimba substanțial viața cetățenilor.
Orașul Potcoava are un grad de încasare a impozitelor de aproximativ 64%, veniturile mici fiind compensate parțial de numărul de angajați și rețineri salariale.
Primarul nu identifică avantaje concrete ale statutului de oraș, enumerând dificultățile persistente, precum cheltuielile cu însoțitorii pentru persoanele cu handicap.
Organizarea unui referendum pentru a întreba cetățenii este considerată o cheltuială nejustificată de către primarul din Potcoava, având în vedere că parerile vor fi împărțite și impactul asupra vieții cotidiene va fi minim.
Cătălin Rotea, primarul orașului Balș și membru al Asociației Orașelor din România, anunță că aspectele reformei administrative vor fi discutate la nivelul Comitetului Director al organizației.