ACTUALIZARE PSD propune reorganizare administrativ-teritorială: Stațiuni celebre precum Sinaia și Predeal riscă să devină comune
România: Partidul Social Democrat (PSD) dezvoltă un proiect de reorganizare administrativ-teritorială care vizează modificarea hărții județelor și a statutului orașelor cu populație redusă. Potrivit datelor recensământului din 2021, 148 de orașe și municipii au sub 10.000 de locuitori, iar aceste localități riscă să fie transformate în comune sau comasate.Antena3.ro
Dragoș Benea, europarlamentar PSD și coordonatorul grupului de lucru pentru reformă, a explicat la Antena 3 CNN că numărul locuitorilor este un criteriu major, dar nu singurul. El a criticat situația localităților care, deși au pierdut populație, păstrează „organigrame de oraș” și structuri administrative costisitoare.
Actual, 38 dintre orașele analizate au mai puțin de 5.000 de locuitori, iar unele abia depășesc 1.000, menținând în continuare statut urban, primării și instituții administrative. Dacă pragul de 10.000 de locuitori ar fi aplicat strict, 146 de orașe și două municipii, Orșova și Beiuș, ar fi vizate de schimbări, conform datelor recensământului din 2021.
Județul Vâlcea concentrează cea mai mare parte a localităților vulnerabile, cu nouă orașe potențial afectate: Băbeni, Băile Govora, Băile Olănești, Bălcești, Berbești, Brezoi, Călimănești, Horezu și Ocnele Mari. Județul Suceava urmează cu opt orașe, iar Maramureșul și Sibiuul, fiecare cu câte șapte localități ce nu ating pragul.
Pe listă se găsesc stațiuni turistice celebre: Sinaia (9.071 locuitori), Bușteni (8.368), Predeal (4.020), Băile Herculane (3.787), Băile Tușnad (1.372) și Borsec (2.391). Orașele de la mare nu sunt ocolite: Eforie (8.630 locuitori), Techirghiol (8.061) și Sulina (3.118) se află sub pragul analizat.
Printre cele mai mici orașe din România se numără Băile Tușnad (1.372 locuitori), Nucet (1.987), Vașcău (2.025) și Băile Govora (2.158). Aceste localități nu vor dispărea fizic de pe hartă, dar își pot pierde statutul urban, devenind comune sau fiind unite cu vecinele, în funcție de o listă finală care va ține cont și de alte criterii decât populația.
Scopul reformei este ca localitățile să aibă administrații sustenabile financiar, care să poată atrage mai ușor fonduri pentru investiții. Numărul locuitorilor va cântări mult, dar vor conta și situația financiară a primăriilor, cheltuielile, serviciile publice și posibilitățile de dezvoltare. De exemplu, un oraș mic, aflat lângă unul mai mare, ar putea fi comasat cu acesta, în loc să continue să funcționeze cu o administrație separată.
Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani, a declarat că susține reorganizarea administrativ-teritorială, considerând-o necesară pentru reducerea cheltuielilor și a funcțiilor de conducere. Acesta a estimat că, în Botoșani, nici 20% dintre primării nu își pot acoperi din venituri proprii nici măcar cheltuielile cu salariile, motiv pentru care reformarea comunelor cu sub 5.000 de locuitori este urgentă.
Cu toate acestea, Iftime nu este convins că politicienii vor avea curajul să ducă reforma până la capăt, deoarece dispariția unor primării ar însemna și pierderea unor funcții politice și a unor „sinecuri”. El a menționat că nu s-ar opune reformei nici dacă aceasta ar însemna desființarea actualului județ Botoșani sau pierderea propriei funcții.
Proiectul PSD nu se limitează la orașe și comune, ci include și posibila comasare a județelor. Un scenariu discutat pornește de la organizarea celor 15 Curți de Apel, ceea ce ar putea duce la reducerea numărului de județe de la 41 la 15. Dragoș Benea a precizat că acest model este doar un punct de plecare posibil, nu o decizie finală.
Potrivit recensământului din 2021, 148 de orașe și municipii din România au mai puțin de 10.000 de locuitori și ar putea fi vizate de reforma de reorganizare administrativ-teritorială pregătită de PSD. Printre localitățile amenințate se numără stațiuni cunoscute precum Sinaia, Predeal, Bușteni, Băile Herculane, Eforie sau Sovata. Deocamdată, nu există o decizie finală privind transformarea acestora în comune sau comasarea lor. Partidul Social Democrat lucrează la un proiect amplu de reorganizare a administrației locale, care ar putea modifica statutul unor orașe și actuala graniță a județelor. Dragoș Benea, europarlamentar PSD și coordonatorul grupului de lucru pentru reforma administrativă, a declarat pentru Antena3.ro că populația va fi un criteriu important, dar nu singurul în procesul de decizie. În prezent, 38 dintre orașele analizate au mai puțin de 5.000 de locuitori, iar unele abia depășesc 1.000, deținând în continuare statut urban, primării și structuri administrative. Cele 148 de unități urbane de sub pragul de 10.000 de locuitori ar putea fi transformate în comune. Dacă pragul de 10.000 de locuitori ar fi aplicat strict, 146 de orașe și două municipii, Orșova și Beiuș, ar fi vizate de schimbări, conform datelor recensământului din 2021. Județul Vâlcea concentrează cea mai mare parte a localităților vulnerabile, cu nouă orașe potențial afectate: Băbeni, Băile Govora, Băile Olănești, Bălcești, Berbești, Brezoi, Călimănești, Horezu și Ocnele Mari. Județul Suceava urmează cu opt orașe, iar Maramureșul și Sibiuul, fiecare cu câte șapte localități ce nu ating pragul. Pe listă se află stațiuni turistice celebre: Sinaia (9.071 locuitori), Bușteni (8.368), Predeal (4.020), Băile Herculane (3.787), Băile Tușnad (1.372) și Borsec (2.391). Orașele de la mare nu sunt ocolite: Eforie (8.630 locuitori), Techirghiol (8.061) și Sulina (3.118) se află sub pragul analizat. Printre cele mai mici orașe din România se numără Băile Tușnad (1.372 locuitori), Nucet (1.987), Vașcău (2.025) și Băile Govora (2.158). Localitățile respective nu vor dispărea fizic, dar își pot pierde statutul urban, devenind comune sau fiind unite cu vecinele, în funcție de o listă finală care va ține cont și de alte criterii decât populația.