Potrivit unui scenariu analizat de Institutul de Cercetări în Marketing Politic şi Studii Strategice (IRPMSS), reorganizarea administrativă a Capitalei şi a zonei metropolitane Bucureşti-Ilfov ar putea genera economii de peste 1,3 miliarde de euro în patru ani.
Suma ar reprezenta echivalentul a aproximativ 82% din economiile de 1,6 miliarde de euro avansate pentru comasarea comunelor mici la nivel naţional.
Alina Alupoaei, preşedintele IRPMSS, susţine că, dacă reorganizarea comunelor mici este justificată prin necesitatea reducerii cheltuielilor publice şi a creşterii eficienţei administrative, aceleaşi principii trebuie aplicate şi în cazul Capitalei şi al zonei metropolitane.
Ea afirmă că faptul că reorganizarea Bucureşti-Ilfov ar putea genera economii echivalente cu aproximativ 82% din cele estimate pentru comasarea comunelor mici la nivel naţional ar trebui să determine o reconsiderare a priorităţilor reformei.
IRPMSS subliniază necesitatea unei clarificări conceptuale a demersului guvernamental, având în vedere diferenţele fundamentale dintre reorganizarea administrativ-teritorială şi reforma administraţiei publice.
Institutul argumentează că reorganizarea schimbă arhitectura administrativă a statului, iar reforma trebuie să schimbe modul în care acesta funcţionează.
Se menţionează că se pot comasa localităţi, desfiinţa instituţii şi reduce numărul de posturi fără să se rezolve problemele structurale ale administraţiei publice din România.
Se subliniază că un stat cu mai puţine unităţi administrativ-teritoriale nu este în mod automat un stat mai eficient şi că o administraţie mai ieftină nu este neapărat o administraţie mai performantă.
Potrivit IRPMSS, reorganizarea trebuie să fie un instrument al reformei, nu un substitut al acesteia.
Pe baza constatărilor, IRPMSS propune şapte obiective strategice pentru fundamentarea reformei administraţiei publice: reconfigurarea funcţională a statului, reorganizarea teritorială fundamentată pe date, integrarea guvernanţei Bucureşti-Ilfov, eficienţă bugetară şi transparenţă financiară, profesionalizarea administraţiei publice, protejarea accesului cetăţenilor la servicii publice, legitimitate democratică şi responsabilitate.
Alina Alupoaei concluzionează că succesul reformei nu se măsoară în numărul primăriilor desfiinţate, al instituţiilor comasate sau al posturilor eliminate, ci în calitatea serviciilor publice, în capacitatea administrativă a Statului şi, în final, în încrederea cetăţenilor.
Ea consideră că România trebuie să reformeze Statul, nu doar să-i redeseneze harta.
În scenariul analizat, economiile potenţiale pentru Bucureşti-Ilfov sunt estimate la peste 1,3 miliarde de euro în patru ani, reprezentând aproximativ 82% din cele 1,6 miliarde de euro avansate ca economie potenţială în cazul comasării comunelor mici la nivel naţional.