În România, aplicarea îngrășămintelor pe terenurile agricole este restricționată în anumite perioade ale anului pentru a reduce riscul de poluare a apelor, inclusiv a celor subterane. Măsura vizează prevenirea situațiilor în care substanțele nutritive, precum azotul și fosforul, nu pot fi absorbite de plante din cauza temperaturilor scăzute și sunt antrenate de precipitații în afara terenurilor. Concentrațiile ridicate de nitrați în apa potabilă pot prezenta riscuri pentru sănătate, în special pentru sugari, în timp ce pentru fermieri pierderea nutrienților reprezintă o cheltuială inutilă.
Restricțiile de fertilizare variază în funcție de zona geografică: în zona de câmpie, interdicția este aplicată între 15 noiembrie și 10 martie, în zona de deal între 10 noiembrie și 20 martie, iar în zona de munte între 5 noiembrie și 25 martie. Acest calendar este stabilit prin Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, adoptat conform Directivei europene privind nitrații, existând însă anumite excepții pentru unele culturi de toamnă.
Fermierii solicită flexibilizarea acestor reguli, argumentând că calendarul fix nu mai corespunde condițiilor meteorologice actuale, marcate de toamne neobișnuit de calde sau primăvări cu secetă. Aceștia propun ca momentul fertilizării să fie stabilit în funcție de temperatură, umiditate și starea reală a culturilor, nu doar de date fixe, pentru a optimiza valorificarea nutrienților.
Adaptarea acestor norme este una dintre temele abordate în cadrul Proiectului RAPID („Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural în România”), implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor cu finanțare de la Banca Mondială. Proiectul a organizat consultări cu specialiști și fermieri pentru revizuirea Codului de bune practici agricole și a Programului de acțiune împotriva poluării cu nitrați, promovând totodată tehnologii pentru o administrare mai precisă a îngrășămintelor.