Riscăm să plătim mai mult. Ministrul Finanțelor explică de ce România continuă să se împrumute

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare spune că necesarul brut de finanțare al României ar scădea cu circa 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei, și explică rostogolirea datoriei și riscurile pentru costurile viitoare.

Actualizat:

Riscăm să plătim mai mult. Ministrul Finanțelor explică de ce România continuă să se împrumute
ACTUALIZARE Nazare anunță că necesarul de împrumuturi al României scade cu 31 de miliarde de lei în 2027: „Noi semnale pozitive la final de an”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță că necesarul brut de finanțare al statului ar putea scădea cu aproximativ 31 de miliarde de lei în 2027, până la circa 248 de miliarde de lei, față de 279 de miliarde de lei în acest an. „Noi semnale pozitive la final de an: în 2027, necesarul brut de finanțare - suma de care statul are nevoie pentru a finanța deficitul și a rambursa împrumuturile vechi - este estimat să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei. Proiecția vine atât din reducerea deficitului, cât și din faptul că anul viitor ajung la termen mai puține datorii decât în anii precedenți. Pentru a păstra direcția, avem nevoie de un buget credibil pentru 2027 și de disciplină în cheltuirea banilor publici. În 2026, necesarul total de finanțare este de aproximativ 279 de miliarde de lei. Din acești bani, circa 130 de miliarde de lei, adică 47%, acoperă deficitul bugetar - diferența dintre cheltuielile și veniturile prevăzute pentru acest an. Restul de 149 de miliarde de lei, aproximativ 53%, trebuie folosit pentru rambursarea unor împrumuturi din anii trecuți, care ajung acum la termenul de plată. Alexandru Nazare, despre „rostogolirea datoriei”. Nazare explică faptul că statul trebuie să contracteze noi împrumuturi pentru a rambursa datoriile ajunse la scadență, proces cunoscut drept „rostogolirea datoriei”. „Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate din sumele pe care statul trebuie să le plătească în 2026 sunt destinate plății datoriilor vechi. Pentru a le rambursa, statul contractează alte împrumuturi, ceea ce reprezintă «rostogolirea datoriei». De aceea continuăm să ne împrumutăm chiar și atunci când reducem deficitul. Cele 149 de miliarde de lei care trebuie rambursate anul acesta provin din împrumuturi contractate chiar şi înainte de 2022: 47,4 miliarde de lei - aproximativ 32% - împrumuturi contractate în 2025 23,4 miliarde de lei - aproximativ 16% - din 2024 24,1 miliarde de lei - aproximativ 16% - din 2023 5,1 miliarde de lei - aproximativ 3% - din 2022 49 de miliarde de lei - aproximativ 33% - din perioada anterioară anului 2022 Ministrul Finanțelor atrage atenția că o parte importantă din datoria care ajunge la scadență în acest an provine din împrumuturile contractate în 2024 și 2025, inclusiv din cele atrase în prima jumătate a anului trecut. „Aproape 71 de miliarde de lei, adică aproximativ 48% din datoria de 149 de miliarde, scadentă în 2026, provin numai din împrumuturile contractate în 2024–2025, din care peste 35 de miliarde de lei au fost atrase în primul semestru din 2025. Atunci, deteriorarea perspectivelor de rating, incertitudinea politică și dezechilibrele fiscale au restrâns opțiunile României. Pentru a asigura plățile statului, finanțarea s-a bazat într-o măsură mai mare pe împrumuturi pe termen scurt. Acestea au acoperit nevoile de atunci, dar au concentrat obligații de rambursare în 2026.” Alexandru Nazare susține că presiunea dobânzilor din acest an nu este determinată exclusiv de finanțarea deficitului actual, ci și de costurile împrumuturilor contractate în trecut. „De aceea, presiunea dobânzilor din acest an nu poate fi pusă doar pe seama finanțării deficitului din 2026. Bugetul public suportă și costurile datoriei acumulate în trecut, iar refinanțarea acesteia la dobânzi mai ridicate poate majora cheltuielile în perioada următoare. Rambursarea datoriei și plata dobânzilor sunt obligații distincte, dar ambele reflectă efectele în timp ale deciziilor de împrumut. Reducerea deficitului limitează acumularea de datorie nouă, însă nu elimină obligațiile existente. Tocmai de aceea avem nevoie de consecvență și de un buget credibil pentru 2027: pentru a proteja accesul la finanțare și a crea condiții de reducere, în timp, a costurilor suportate de buget. Ce spune Nazare, despre deficitul bugetar Ministrul explică și ce presupune rostogolirea datoriei și avertizează asupra riscurilor generate de pierderea încrederii investitorilor. „Aceasta este «rostogolirea datoriei»: înlocuim împrumuturile ajunse la scadență cu altele noi. Nu crește, în sine, suma datorată, dar dobânda și termenul noului împrumut depind de condițiile din piață. Mai mult, dacă pierdem încrederea investitorilor, riscăm să plătim mai mult la rostogolirea datoriei şi să împovărăm şi mai mult bugetele viitoare.” În ceea ce privește anul viitor, estimările Ministerului Finanțelor indică o reducere a necesarului brut de finanțare cu aproximativ 31 de miliarde de lei. „Pentru 2027, estimarea actuală indică un necesar de finanțare de aproximativ 248 de miliarde de lei, cu circa 31 de miliarde mai puțin decât anul acesta. Scăderea provine atât din reducerea deficitului de finanțat, cât și din diminuarea datoriei ajunse la scadență. Sunt estimări care nu sunt finale la acest moment - acestea vor fi corelate cu închiderea execuției şi implementarea planului de finanțare din 2026 și cu forma finală a bugetului pentru 2027. Bugetul anului viitor trebuie însă să susțină această direcție, prin venituri realiste, cheltuieli care au acoperire și investiții prioritizate în funcție de efectul lor de multiplicare în economie. Nazare mai arată că respectarea angajamentelor privind reducerea deficitului și construirea unui buget credibil sunt importante pentru menținerea ratingului de țară și reducerea costurilor de finanțare. „În evaluările agențiilor de rating continuitatea reducerii deficitului și credibilitatea construcției bugetare sunt teme centrale. Respectarea angajamentelor ne ajută să protejăm ratingul și să creăm condiții pentru reducerea, în timp, a costurilor de finanțare. Această responsabilitate privește și generațiile următoare. Costurile aferente împrumuturilor de astăzi vor fi plătite din bugetele publice ale anilor viitori. Cu cât limităm acumularea de datorie și costul dobânzilor, cu atât păstrăm mai multe resurse pentru dezvoltare. Reducerea deficitului înseamnă și protejarea capacității generațiilor următoare de a decide ce construiesc, nu doar ce datorii plătesc.

El explică, într-o postare pe Facebook, că reducerea estimată vine atât din diminuarea deficitului bugetar, cât și din faptul că anul viitor ajung la scadență mai puține datorii contractate în anii precedenți.

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare anunță că necesarul brut de finanțare al României ar urma să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei în 2027, până la 248 de miliarde de lei. Estimarea se bazează pe reducerea deficitului bugetar și pe faptul că anul viitor vor ajunge la scadență mai puține împrumuturi decât în anii precedenți. „Pentru a păstra direcția, avem nevoie de un buget credibil pentru 2027 și de disciplină în cheltuirea banilor publici”, a transmis Nazare, miercuri, pe Facebook.

Pentru 2026, necesarul total de finanțare al statului este estimat la aproximativ 279 de miliarde de lei. Circa 130 de miliarde de lei, adică 47%, acoperă deficitul bugetar, iar 149 de miliarde de lei, aproximativ 53%, sunt destinate rambursării împrumuturilor contractate anterior. „Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate din sumele pe care statul trebuie să le plătească în 2026 sunt destinate plății datoriilor vechi”, explică ministrul.

Cele 149 de miliarde de lei de rambursat în acest an provin din împrumuturi contractate în mai mulți ani: 47,4 miliarde de lei din 2025, 23,4 miliarde de lei din 2024, 24,1 miliarde de lei din 2023, 5,1 miliarde de lei din 2022 și 49 de miliarde de lei din perioada anterioară anului 2022. Aproape 71 de miliarde de lei, adică aproximativ 48% din totalul datoriilor ajunse la scadență în 2026, provin din împrumuturile din 2024 și 2025, dintre care peste 35 de miliarde de lei au fost atrase în primul semestru din 2025.

Nazare susține că în acea perioadă deteriorarea perspectivelor de rating, incertitudinea politică și dezechilibrele fiscale au restrâns opțiunile de finanțare. Statul a apelat într-o măsură mai mare la împrumuturi pe termen scurt, care au acoperit necesitățile de atunci, dar au concentrat obligațiile de rambursare în 2026.

Ministrul explică că România continuă să contracteze împrumuturi pentru a rambursa datoriile ajunse la scadență, mecanism cunoscut drept rostogolire a datoriei. „Nu crește, în sine, suma datorată, dar dobânda și termenul noului împrumut depind de condițiile din piață”, precizează Alexandru Nazare. Presiunea dobânzilor din 2026 nu este determinată exclusiv de finanțarea deficitului curent, ci și de costurile datoriei acumulate anterior, iar refinanțarea la dobânzi mai ridicate poate majora cheltuielile bugetare.

„Mai mult, dacă pierdem încrederea investitorilor, riscăm să plătim mai mult la rostogolirea datoriei și să împovărăm și mai mult bugetele viitoare”, avertizează ministrul.

Pentru 2027, Nazare consideră necesară o construcție bugetară bazată pe venituri realiste, cheltuieli acoperite și investiții prioritizate după efectul lor economic. Continuitatea reducerii deficitului și credibilitatea bugetului sunt importante în evaluările agențiilor de rating, iar respectarea angajamentelor poate contribui la protejarea ratingului și la reducerea costurilor de finanțare. Estimarea de 248 de miliarde de lei nu este finală și va fi corelată cu închiderea execuției și cu forma finală a bugetului pentru anul viitor.

Ministrul subliniază că limitarea acumulării de datorii și a costurilor cu dobânzile este importantă pentru generațiile viitoare, întrucât împrumuturile actuale vor fi plătite din bugetele anilor următori. „Reducerea deficitului înseamnă și protejarea capacității generațiilor următoare de a decide ce construiesc, nu doar ce datorii plătesc”, a conchis Alexandru Nazare.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete:

Vezi sursa originală