Uleiul de floarea-soarelui, unul dintre cele mai utilizate grăsimi în bucătăriile din România, poate deveni toxic în timpul prăjirii. Conform informațiilor publicației Medonet, cercetători britanici au descoperit că încălzirea acestui tip de ulei la temperaturi ridicate poate duce la formarea de compuși toxici care pătrund în alimentele consumate Medonet.
Procesul de degradare apare deoarece uleiul de floarea-soarelui are o proporție ridicată de acizi grași polinesaturați (în special acid linoleic din familia omega-6), care sunt mai sensibili la căldură decât cei mononesaturați. În timpul prăjirii, grăsimile reacționează cu oxigenul din aer printr-un proces de oxidare, generând aldehide. Aceste substanțe chimice pot deteriora celulele, pot favoriza inflamația și pot afecta ADN-ul, iar concentrația lor crește atunci când uleiul este supraîncălzit sau reutilizat.
O echipă de cercetători de la Universitatea De Montfort din Leicester, Marea Britanie, condusă de profesorul Martin Grootveld, a analizat diverse grăsimi alimentare într-un experiment realizat în 2015 pentru BBC. Rezultatele au indicat faptul că uleiurile de floarea-soarelui și de porumb generează cantități semnificativ mai mari de aldehide comparativ cu uleiul de măsline sau cel de rapiță. În acest context, profesorul a recomandat utilizarea uleiului de măsline pentru gătit, acesta fiind mai stabil.
Impactul asupra alimentelor a fost analizat și într-un studiu publicat în 2019, unde s-au simulat cicluri repetate de prăjire a cartofilor la 170 și 180 de grade Celsius. Analizele au demonstrat că aldehidele rezultate din degradarea uleiului de floarea-soarelui sunt absorbite de cartofi, cantitatea acestora crescând odată cu repetarea procesului. În prezent, cercetătorii studiază legătura dintre expunerea la acești compuși și riscul de dezvoltare a bolilor cardiovasculare, a inflamației și a unor tipuri de cancer studiu științific, 2019.
Specialiștii precizează că nu orice aliment prăjit în ulei de floarea-soarelui este periculos, deoarece riscul depinde de condițiile de preparare și de nivelul expunerii. Totuși, pentru prăjirea la temperaturi înalte, sunt recomandate uleiuri mai stabile termic, cu un conținut ridicat de acizi grași mononesaturați, precum uleiul rafinat de rapiță, cel de măsline sau cel de arahide. De asemenea, varianta „high oleic” de ulei de floarea-soarelui este mai potrivită pentru prăjire datorită stabilității sale superioare.
Pentru o utilizare sigură, Centrul pentru Siguranța Alimentară din Hong Kong recomandă menținerea temperaturii uleiului între 150 și 180 de grade Celsius. Temperaturile prea ridicate accelerează degradarea grăsimilor, în timp ce cele prea scăzute duc la o absorbție mai mare de ulei în alimente. Semnele că uleiul trebuie înlocuit includ modificarea culorii, apariția fumului, a spumei sau a unui miros neobișnuit. Ca alternative mai sănătoase, sunt sugerate preparatele la abur, fierberea sau gătirea la cuptor.