România a emis euroobligațiuni marți, 10 noiembrie 2026, într-o tranzacție care a atras un interes major din partea investitorilor internaționali.
Oferta a înregistrat suprasubscripție semnificativă: ordinea totală a investitorilor a depășit 9 miliarde de euro în timpul după-amiezii (de peste 2 ori valoarea emisiei). Pentru a reflecta cererea puternică, marjele finale au fost reduse cu 20 de bps pentru tranșa de 4 ani și cu 25 bps pentru tranșele de 8 și 12 ani față de cotațiile initiale ale dimineții, optimizând costurile de emisie.
După stabilirea marjelor și alocărilor, totalul ordinelor s-a stabilizat la 7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o suprasubscripere de 1,6x.
Prima de emisiune (reducerea randamentelor față de nivelul indicativ de referință al pieței secundare) s-a situat la 10 bps pentru tranșa de 4 ani și la 5 bps pentru tranșele de 8 și 12 ani.
Tranzacția a înregistrat o diversificare geografică și sectorială extinsă.
Structura alocărilor a evidențiat un accent pe investițiile responsabile: aproximativ 49% din tranșa verde de 12 ani a fost alocată investitorilor cu mandate sociale (SRI) sau ESG/verzi.
Distribuția geografică a alocărilor pe trancuri s-a distribuit astfel: Vestul Europei a dominat tranșa de 4 ani (69%), în timp ce Marea Britanie & Irlanda a deținut cote mari la tranșele mai lungi (47% la 8 ani, 45% la 12 ani). America de Nord a avut o prezență semnificativă la 8 ani (32%) și 12 ani (20%). Europa Centrală și de Est a deținut 6-14%, iar Asia & Orientul Mijlociu 2-3%.
Tipologia investitorilor a fost condusă de administratorii de activi, care au deținut 69% la 4 ani, 72% la 8 ani și 60% la tranșa verde de 12 ani. Fondurile speculative au deținut 12-24%, băncile/BNR 3-13%, companiile de asigurări 5-13%.
Distribuția pe tipuri de investitori confirmă prezența dominantă a administratorilor de active și a fondurilor speculative, în timp ce fondurile de pensii nu au participat direct la aceste tranșe specifice.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis că această a doua emisiune de euroobligațiuni din 2026 reconfirmă încrederea investitorilor în politica fiscală a României. Fondurile atrase se vor adăuga celor din fondurile europene (CFM, PNRR, SAFE) și împrumuturilor de la IFI pentru a acoperi necesarul de finanțare externă și a consolida rezervele în valută.
Tranzacția a fost intermediată de un consorțiu de bănci globale: BofA Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Deutsche Bank AG, ING Bank NV, JP Morgan SE și Société Générale.