România a înregistrat un deficit comercial de 25,5 miliarde de euro în primele nouă luni ale lui 2026

Conform Institutului Național de Statistică (INS), exporturile FOB ale României au însumat 75,272 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului, marcând o creștere de 4,3% față de perioada similară din 2025. Importurile CIF au atins 100,809 miliarde de euro, după un avans de 4,1%, raportat la Agerpres.

În septembrie 2026, dinamica schimburilor a accelerat: exporturile FOB au totalizat 9,462 miliarde de euro (+6,3% față de septembrie 2025), iar importurile CIF au ajuns la 12,540 miliarde de euro (+9,8%), rezultând un deficit lunar de 3,077 miliarde de euro.

Mașinile și echipamentele de transport domină structura comercială, deținând ponderi de 45,4% la export și 36,9% la import. Alte produse manufacturate contribuin cu 26,6% din exporturi și 27% din importuri.

Schimburile intra-UE27 constituie nucleul comerțului extern românesc: valoarea expedierilor a fost de 53,958 miliarde de euro, iar a introducerilor de 73,067 miliarde de euro. Aceste fluxuri reprezintă 71,7% din totalul exporturilor și 72,5% din totalul importurilor României. Comerțul extra-UE27 a înregistrat exporturi de 21,313 miliarde de euro și importuri de 27,742 miliarde de euro în primele nouă luni ale lui 2026, aceste cifre reprezentând 28,3%, respectiv 27,5% din volumele totale.

Soldul balanței comerciale se calculează pe baza valorii exportului FOB și a importului CIF. Conform definiției INS, un sold negativ indică un deficit comercial, în timp ce unul pozitiv denotă un excedent. Prețul FOB (Free on Board/Liber la bord) reflectă valoarea bunului și cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, inclusiv taxele necesare încărcării, evaluată la frontiera țării exportatoare. Prețul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) include elementele prețului FOB adăugate cu costul asigurării și transportului internațional, fiind calculat la frontiera țării importatoare.

Insitutul Național de Statistică (INS) a publicat estimările privind balanta comercială a României pentru perioada ianuarie - septembrie 2026, conform datelor transmitute Agerpres. Deficitul comercial înregistrat în primele nouă luni ale anului se cifra la 25,537 miliarde de euro, urmând a fi revizuit ulterior la datele finale Institutul Național de Statistică.

Exporturile FOB au totalizat 75,272 miliarde de euro, marcând o creștere de 4,3% față de aceeași perioadă din 2025. Importurile CIF s-au ridicat la 100,809 miliarde de euro, după un avans de 4,1%

Luna septembrie 2026 a înregistrat o accelerare a dinamicii schimburilor comerciale. Exporturile FOB au atins 9,462 miliarde de euro, cu o creștere de 6,3% față de septembrie 2025, iar importurile CIF au ajuns la 12,540 miliarde de euro (+9,8%). Diferența netă a produs un deficit lunar de 3,077 miliarde de euro.

Mașinile și echipamentele de transport continuă să domine structura comerțului exterior al României, deținând cote de 45,4% în exporturi și 36,9% în importuri. Alte produse manufacturate ocupă poziții secundare, cu 26,6% din exporturi și 27% din importuri.

Schimburile intra-UE27 constituie nucleul comerțului extern al României. Valorile expedierilor către UE27 s-au situat la 53,958 miliarde de euro (71,7% din total exporturi), iar ale introducerilor de la UE27 la 73,067 miliarde de euro (72,5% din total importuri). Comerțul extra-UE27 a înregistrat un deficit semnificativ, cu exporturi de 21,313 miliarde de euro și importuri de 27,742 miliarde de euro, reprezentând 28,3%, respectiv 27,5% din volumele totale.

Potrivit INS, soldul balanței comerciale se calculează pe baza valorii exportului FOB și a importului CIF, ca diferență între acestea. Soldul negativ al balanței comerciale se numește deficit, iar cel pozitiv se numește excedent.

Metodologia INS definesc prețul FOB (Free on Board/Liber la bord) ca prețul la frontiera țării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum și toate taxele necesare încărcării bunului.

Prețul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) se referă la prețul la frontiera țării importatoare. Acesta cuprinde elementele componente ale prețului FOB, adaugate cu costul asigurării și transportului internațional.

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele privind balanța comercială a României pentru perioada ianuarie-septembrie 2026, care relevă un deficit de 25,537 miliarde de euro. Această valoare reprezintă o creștere cu 3,6% față de aceeași perioadă a anului anterior, corespunzând unui decalaj de 883,7 milioane de euro.

În primii nouă luni ai anului, exporturile naționale au înregistrat o valoare totală de 75,272 miliarde de euro, markând un avans de 4,3% comparativ cu ianuarie-septembrie 2025. Importurile au crescut mai lent, ajungând la 100,809 miliarde de euro, cu un avans de 4,1% față de perioada similară din 2025.

Septembrie 2026 a fost marcat de o accelerare a dinamicii schimburilor comerciale. Exporturile FOB au atins 9,462 miliarde de euro, în creștere cu 6,3% față de septembrie 2025, în timp ce importurile CIF s-au ridicat la 12,540 miliarde de euro, o majorare de 9,8%. Această discrepanță lunară a generat un deficit comercial de 3,077 miliarde de euro.

Structura comerțului exterior este dominată de mașini și echipamente de transport, care dețin cea mai mare pondere. Acestea reprezintă 45,4% din totalul exporturilor și 36,9% din importuri. Alte produse manufacturate ocupă poziții secundare, cu 26,6% din exporturi și 27% din importuri.

Comerțul intracomunitar constituie nucleul activității externe a României, cu peste 70% din volumele totale desfășurate în UE. În primele nouă luni, exporturile către UE27 au ajuns la 53,958 miliarde de euro (71,7% din total), iar importurile de la UE27 la 73,067 miliarde euro (72,5%). Schimburile cu statele extra-comunitare s-au situat la 21,313 miliarde de euro exporturi și 27,742 miliarde euro importuri, reprezentând restul de 28,3%, respectiv 27,5% din total. INS menționează că deficitul balanței comerciale se calculează ca diferență între exporturile evaluate la preț FOB (Free On Board) și importurile evaluate la preț CIF (Cost, Insurance, Freight). Prețul FOB include valoarea bunului și cheltuielile până la punctul de îmbarcare în țara exportatoare, în timp ce prețul CIF include, pe lângă elementele FOB, costul asigurării și transportului internațional până la frontiera țării importatoare. Parteneriatul comercial al României este puternic orientat către Europa. Peste 70% din exporturi și importuri au loc în cadrul Uniunii Europene. Exporturile către UE27 totalizează 53,958 miliarde euro, iar importurile de la UE27 ating 73,067 miliarde euro, subliniind dependența de piața unică europeană pentru balanța comercială a țării. În afara UE, România a înregistrat un defict comercial semnificativ. Exporturile spre țările terțe se ridică la 21,313 miliarde de euro, în timp ce importurile de la aceste state totalizează 27,742 miliarde de euro. Metodologia statistico-economică aplicată de INS distinge clar valorile exporturilor și importurilor prin prisma prețurilor FOB și CIF. Exporturile sunt evaluate la frontiera de expediție, iar importurile includ costurile logistice și de asigurare până la frontiera de destinație.

Deficitul comercial al României a înregistrat valoarea de 25,537 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2026, înregistrând o creștere cu 883,7 milioane de euro, respectiv 3,6%, față de același interval din 2025, arată datele publice lansate luni de Institutul Național de Statistică (INS) Digi24. Exporturile de bunuri au atins 75,272 miliarde de euro, marcând o avans de 4,3% față de perioada similară din 2025 Digi24. În schimb, importurile au acumulat 100,809 miliarde de euro, cu un avans de 4,1%, menținând diferența față de exporturi peste 25 de miliarde de euro Digi24.

Septembrie 2026 a marcat o accelerare a ritmului schimburilor comerciale: exporturile au totalizat 9,462 miliarde de euro (+6,3%), iar importurile au avansat mai rapid, cu 9,8%, până la 12,540 miliarde de euro, generând un deficit lunar de 3,077 miliarde de euro Digi24. Mașinile și echipamentele de transport domină structura comerțului exterior, deținând cote de 45,4% din exporturi și 36,9% din importuri Digi24. Celelalte produse manufacturate ocupă poziții secundare, reprezentând 26,6% din exporturi și 27% din importuri Digi24.

Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al României. Exporturile către celelalte 26 de state membre au totalizat 53,958 miliarde de euro, echivalând cu 71,7% din totalul exporturilor Digi24. Importurile provenite din spațiul intracomunitar au atins 73,067 miliarde de euro, reprezentând 72,5% din totalul importurilor Digi24. Comerțul cu statele din afara UE a înregistrat exporturi de 21,313 miliarde de euro și importuri de 27,742 miliarde de euro, aceste fluxuri constituind 28,3%, respectiv 27,5% din volumele totale Digi24.

Soldul balanței comerciale se calculează ca diferență între valoarea exporturilor FOB și cea a importurilor CIF, un rezultat negativ indicând deficit comercial, iar unul pozitiv denumind excedent Digi24. Metodologia INS definește prețul FOB (Free on Board) ca valoarea bunurilor adăugată cheltuielilor suportate până la frontiera țării exportatoare, în timp ce prețul CIF (Cost, Insurance, Freight) include, pe lângă elementele FOB, costul asigurării și transportului internațional până la frontiera țării importatoare Digi24.

Deficitul comercial al României a crescut cu 3,6% în primele nouă luni ale anului 2026, atingând valoarea de 25,5 miliarde de euro. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), exporturile FOB au totalizat 75,272 miliarde de euro, iar importurile CIF au ajuns la 100,809 miliarde de euro. Creșterea exporturilor a fost de 4,3% față de perioada similară din 2025, în timp ce importurile au avansat cu 4,1%. În luna septembrie 2026, dinamica schimburilor s-a accelerat: exporturile au atins 9,462 miliarde de euro (+6,3% față de septembrie 2025), iar importurile au crescut cu 9,8% până la 12,540 miliarde de euro, generând un deficit lunar de 3,077 miliarde de euro. Structura comerțului exterior este dominată de mașinile și echipamentele de transport, care reprezintă 45,4% din exporturi și 36,9% din importuri, urmate de alte produse manufacturate cu ponderi de 26,6% și, respectiv, 27%. Schimburile intracomunitare constituie nucleul comerțului extern, UE27 fiind principalul partener. Exporturile către țările membre UE au totalizat 53,958 miliarde de euro (71,7% din total), iar importurile de la UE27 au ajuns la 73,067 miliarde de euro (72,5%). Comerțul extra-UE27 a înregistrat exporturi de 21,313 miliarde de euro și importuri de 27,742 miliarde de euro, reprezentând 28,3% și, respectiv, 27,5% din volumele totale. Soldul balanței comerciale se calculează pe baza diferenței dintre valoarea exportului FOB (preț la frontiera țării exportatoare) și a importului CIF (preț la frontiera țării importatoare, incluzând asigurarea și transportul). Soldul negativ indică deficitul, iar cel pozitiv excedentul.

În primele nouă luni ale anului, exporturile FOB ale României au totalizat 75,272 miliarde de euro, marcând o creștere de 4,3% față de perioada similară din 2025, în timp ce importurile CIF au crescut cu 4,1%, ajungând la 100,809 miliarde de euro Profit.ro.

În luna septembrie 2026, dinamica schimburilor s-a accelerat: exporturile FOB au însumat 9,462 miliarde de euro (+6,3% față de septembrie 2025), iar importurile CIF au atins 12,540 miliarde de euro (+9,8%), generând un deficit lunar de 3,077 miliarde de euro Profit.ro. Structura comerțului exterior este dominată de mașinile și echipamentele de transport, care dețin cote de 45,4% în exporturi și 36,9% în importuri, urmate de alte produse manufacturate cu ponderi de 26,6% și, respectiv, 27% Profit.ro. Schimburile intracomunitare constituie nucleul comerțului extern, UE27 fiind principalul partener. Exporturile către țările membre UE au totalizat 53,958 miliarde de euro (71,7% din total), iar importurile de la UE27 au ajuns la 73,067 miliarde de euro (72,5%). Comerțul extra-UE27 a înregistrat exporturi de 21,313 miliarde de euro și importuri de 27,742 miliarde de euro, reprezentând 28,3% și, respectiv, 27,5% din volumele totale Profit.ro.

Soldul balanței comerciale se calculează pe baza diferenței dintre valoarea exportului FOB (preț la frontiera țării exportatoare) și a importului CIF (preț la frontiera țării importatoare, incluzând asigurarea și transportul). Soldul negativ indică deficitul, iar cel pozitiv excedentul Profit.ro.

Prețul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă prețul la frontiera țării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum și toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord. Prețul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă prețul la frontiera țării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale prețului FOB, cât și costul asigurării și transportului internațional Profit.ro.

Pe de altă parte, deficitul bugetar pentru trimestrul al treilea al acestui an s-a situat la 1,81% din PIB, adică 37,27 miliarde lei, comparativ cu un program stabilit anterior de 2,01% din PIB, echivalent a 41,38 miliarde lei Profit.ro. În timp ce veniturile au depășit doar ușor planul, cu 667 milioane de lei, cheltuielile au fost mai mici cu 3,4 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Profit.ro.

Ministerul Finanțelor a anunțat publicarea Raportului privind execuția bugetară pe trimestrul III 2026. Documentul completează execuția bugetară la nouă luni, Raportul semestrial privind situația economică și bugetară și prima rectificare bugetară a anului, publicate în ultima săptămână Profit.ro.

Raportul prezintă execuția bugetului general consolidat în perioada iulie–septembrie 2026, comparativ cu programul trimestrial și cu perioada similară a anului 2025 Profit.ro.

De ce este important: Datele trimestriale publicate de către Ministerul Finanțelor vin după ce datele privind execuția bugetară pentru perioada respectivă sunt deja disponibile. De asemenea, planificarea trimestrială a Finanțelor este, mai degrabă, una orientativă, nefiind urmărită riguros nici în anii trecuți Profit.ro.

În perioada iulie–septembrie 2026, investițiile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei (2,33% din PIB), față de 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB) în trimestrul III 2025, respectiv o creștere de aproximativ 15,6 miliarde de lei Profit.ro.

În aceeași perioadă, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,2%. În același timp, cheltuielile cu dobânzile au fost mai mari cu 6,55 miliarde de lei, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice acumulate în anii anteriori Profit.ro.

Cumulat, la nouă luni, deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în perioada similară a anului 2025, iar ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru anul 2026 a fost menținută în urma primei rectificări bugetare Profit.ro.

Deficitul bugetului general consolidat a fost de 37,27 miliarde de lei în trimestrul III, respectiv 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru acest trimestru. Ca pondere în PIB, deficitul trimestrial s-a menținut aproape de nivelul anului trecut (1,81%, față de 1,72% în trimestrul III 2025), în condițiile în care investițiile au crescut de la 1,67% la 2,33% din PIB, iar dobânzile de la 0,77% la 1,03% din PIB Profit.ro.

Față de perioada iulie–septembrie 2025, deficitul trimestrial este cu 4,6 miliarde de lei mai mare, evoluție determinată de cheltuielile pentru investiții (+15,6 miliarde de lei) și de costul datoriei publice (dobânzi +6,5 miliarde de lei). Cheltuielile de funcționare – personal, asistență socială, bunuri și servicii – au crescut cu doar 1,8% (+2,3 miliarde de lei) - sub rata inflației - și s-au redus de la 6,7% la 6,3% din PIB, în timp ce veniturile din economia internă (exclusiv sumele primite de la Uniunea Europeană) au crescut cu 10,3% Profit.ro.

Cumulat, în primele nouă luni, deficitul bugetar s-a redus cu 24,17 miliarde de lei, de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,30 miliarde de lei în 2026. Ca pondere în PIB, scăderea a fost de 1,5 puncte procentuale, de la 5,31% la 3,81% Profit.ro.

Evoluția confirmă traiectoria de consolidare fiscală: deficitul cash s-a redus de la 8,67% din PIB în 2024 la 7,65% în 2025, iar ținta pentru 2026, de 6,2% din PIB (130,3 miliarde de lei), a fost menținută prin prima rectificare bugetară, aprobată de Guvern la 30 octombrie 2026, fără majorarea cheltuielilor totale. Rectificarea a asigurat, din diminuări de cheltuieli, sumele necesare pentru sănătate, pensii, dobânzi și pentru plata arvierelor bugetelor locale, iar investițiile publice se mențin la aproximativ 8% din PIB Profit.ro.

Plăți în creștere pentru proiectele finanțate din PNRR și din programele europene Profit.ro.

În trimestrul III, plățile pentru proiecte finanțate din fonduri europene, inclusiv PNRR, au totalizat 23,81 miliarde de lei, cu 68,6% peste nivelul din trimestrul III 2025. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la proiectele finanțate din granturi PNRR, pentru care s-au plătit cu 7,52 miliarde de lei mai mult (+137,6%) și la proiectele din programele europene 2021–2027, cu un plus de 3,88 miliarde de lei (+64,1%). Distinct, plățile aferente instrumentului european pentru apărare SAFE au însumat 6,34 miliarde de lei. În ansamblu, investițiile au reprezentat peste o cincime din cheltuielile totale ale trimestrului Profit.ro.

Încasările din fonduri europene nerambursabile au crescut, la rândul lor, cu 87,6% față de trimestrul III 2025, la 18,66 miliarde de lei. Încasările din granturi PNRR au crescut cu 121,6%, iar cele aferente programelor 2021–2027, cu 91% Profit.ro.

În trimestrul III, plățile pentru proiectele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR au totalizat 12,99 miliarde de lei, față de 5,47 miliarde de lei în trimestrul III 2025. Creșterea, de 7,52 miliarde de lei, reprezintă aproape jumătate din creșterea investițiilor publice. Aceste plăti includ și componenta suportată de la bugetul de stat – taxa pe valoarea adăugată și contribuția națională –, care nu face obiectul rambursării de către Comisia Europeană Profit.ro.

În execuția anului 2026 au fost înregistrate, în contrapartida acestor plăți, și veniturile corespunzătoare din granturile aferente investițiilor și reformelor finanțate din PNRR. Veniturile respective rămân însă supuse unui risc de ajustare, în funcție de sumele primite efectiv în cadrul cererilor de plată nr. 5 și nr. 6. Acestea devin definitive după validarea cererilor de plată de către Comisia Europeană, pe baza îndeplinirii jaloanelor și țintelor aferente PNRR Profit.ro.

În primele nouă luni, investițiile au totalizat 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare a anului 2025. Fondurile europene au finanțat circa două treimi (65,6%) din investițiile publice realizate în această perioadă Profit.ro.

Veniturile bugetare au depășit nivelul programat, susținute de încasările din TVA și de fondurile europene Profit.ro.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 180,17 miliarde de lei în trimestrul III (8,8% din PIB, față de 8,2% în trimestrul III 2025), cu 0,4% peste programul trimestrial. Din economia internă s-au încasat 161,52 miliarde de lei, cu 10,3% peste nivelul din iulie–septembrie 2025. Diferența dintre acest ritm de creștere și cel al veniturilor totale reflectă dinamica mai accentuată a încasărilor din fonduri europene Profit.ro.

Veniturile fiscale au crescut cu 12,4%, la 92,31 miliarde de lei – într-un ritm de peste șase ori mai rapid decât cel al cheltuielilor de funcționare – și au depășit programul trimestrial cu 4,4%, pe fondul încasărilor din TVA (107,4% din program) și din impozitul pe profit (104,1%). Cea mai mare contribuție a venit din TVA, cu încasări de 44,14 miliarde de lei, în creștere cu 8,65 miliarde de lei (+24,4%) Profit.ro.

Evoluția reflectă inclusiv majorarea cotei standard de la 19% la 21% și modificarea cotelor reduse în 2025. Începând cu luna august, baza de comparație include deja efectele modificărilor de cote din 2025, astfel încât ritmul anual de creștere a încasărilor din TVA se va modera treptat Profit.ro.

Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 6,3%, la 11,16 miliarde de lei. Contribuțiile sociale au ajuns la 54,54 miliarde de lei, în creștere cu 6,2%, pe fondul evoluției salariilor și al modificărilor privind contribuțiile de sănătate, situându-se însă sub nivelul programat (96,3%), în condițiile unei dinamici a fondului de salarii (+3,5%) inferioare celei avute în vedere la fundamentarea programului (+5,5%). Încasările din accize au scăzut cu 3,1%, la 13,29 miliarde de lei, inclusiv ca efect al reducerii accizei la motorină, și s-au situat la 94,4% din program Profit.ro.

Creșterea cheltuielilor, determinată de investiții, de costul datoriei publice și de operaționalizarea instrumentului SAFE; cheltuielile de funcționare, sub rata inflației Profit.ro.

Cheltuielile totale au fost de 217,45 miliarde de lei în trimestrul III, cu 15% mai mari decât în trimestrul III 2025. Din creșterea de 28,3 miliarde de lei, investițiile (+15,6 miliarde de lei, din care proiecte europene și PNRR +9,4 miliarde de lei și cheltuieli de capital +1,8 miliarde de lei), dobânzile (+6,5 miliarde de lei) și SAFE (+6,3 miliarde de lei) explică integral avansul, celelalte categorii de cheltuieli menținându-se, cumulativ, la nivelul anului trecut. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 21,26 miliarde de lei, cu 44,5% peste nivelul din trimestrul III 2025. La nouă luni, dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare a anului 2025 Profit.ro.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 2,77 miliarde de lei, la 28,28 miliarde, în principal la nivel local și în sistemul asigurărilor de sănătate, inclusiv pentru medicamente și programe naționale de sănătate. Cheltuielile de personal au scăzut cu 1,08 miliarde de lei (-2,6%), la 40,13 miliarde, pe fondul măsurilor aplicate din a doua jumătate a anului 2025. Cheltuielile cu asistența socială au crescut cu doar 1,0%. În ansamblu, cheltuielile de funcționare – personal, asistență socială, bunuri și servicii – au crescut cu 1,8% (+2,3 miliarde de lei), sub inflație, iar salariile și asistența socială împreună au scăzut nominal (-0,4%), coborând de la 5,4% la 5,0% din PIB Profit.ro.

Atingerea țintei de deficit este condiționată de sumele rămase de încasat din PNRR Profit.ro.

Pentru finalul anului, Ministerul Finanțelor monitorizează, împreună cu ordonatorii principali de credite, stadiul proiectelor, obligațiile de plată rămase și sursele de finanțare. Atingerea țintei de deficit este condiționată de sumele primite efectiv, până la 31 decembrie 2026, în cadrul cererilor de plată nr. 5 (depusă la 14 august 2026) și nr. 6 (finală, depusă la 30 septembrie 2026) din PNRR, aflate în evaluare la Comisia Europeană, a căror componentă de grant însumează 4,23 miliarde de euro (circa 1% din PIB). Veniturile înregistrate în execuția anului 2026 din sumele aferente asistenței financiare nerambursabile PNRR, corespunzător plăților pentru proiecte, prezintă un risc de ajustare, întrucât sumele asociate investițiilor și reformelor din PNRR sunt finanțate din granturi și rămân definitive numai în măsura în care jaloanele și țintele aferente sunt validate efectiv de Comisia Europeană Profit.ro.

Astfel, respectarea traiectoriei de reducere a deficitului și finanțarea investițiilor depind de încasarea fondurilor programate și de controlul cheltuielilor până la închiderea anului. Ministerul Finanțelor propune și menține o conduită prudentă în execuția cheltuielilor în trimestrul IV, pe principiul potrivit căruia nicio cheltuială nouă nu se angajează fără acoperire în venituri certe Profit.ro.

„Execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor Profit.ro.

Potrivit economistului Radu Georgescu, România se confruntă cu un deficit comercial record, un dezechilibru accentuat chiar și în condițiile în care consumul intern a scăzut. Specialistul avertizează că produsele din Ungaria, Bulgaria și Polonia câștigă teren pe piața locală, devenind mai competitive decât cele românești. În analiza sa, Radu Georgescu subliniază rolul inflației ridicate și al dobânzilor mari la credite ca factori care limitează competitivitatea producătorilor locali. De asemenea, specialistul acuză menținerea artificială a cursului euro, o măsură care, conform afirmațiilor sale, avantajează producătorii din vecinătate. Mesajul economistului, postat pe rețelele de socializare, a atras atenția asupra situației delicate a economiei românești, marcând un contrast clar față de datele INS care evidențiază faptul că, deși exporturile au crescut mai rapid (4,3%) decât importurile (4,1%) în primele nouă luni, baza mai mare a importurilor a dus la o extindere a decalajului comercial. Radu Georgescu susține că deficitul lunar de 3,07 miliarde de euro din septembrie 2026 este cel mai mare înregistrat de la aderarea României la spațiul Schengen. El pronostichează că, la sfârșitul anului, România va înregistra cel mai mare deficit comercial din istorie. economistul a explicat public faptul că, deși consumul s-a prăbușit, deficitul comercial continuă să crească, descriind situația ca un paradox economic „nu o magie, ci doar economie”.

„Azi s-a publicat balanța comercială a României pe septembrie. În septembrie este un deficit comercial record, 3,07 miliarde euro. Este cel mai mare deficit comercial de la aderarea la Schengen „Iar cumulat pe anul 2026, România are în 2026 cel mai mare deficit comercial din istorie. Cum naiba? Consumul s-a prăbușit în România, dar deficitul comercial a crescut. Magie? Nu. Doar economie”, a transmis economistul pe pagina sa de Facebook. „Ups. „Iar cumulat pe anul 2026, România are în 2026 cel mai mare deficit comercial din istorie. „Cum naiva? „Consumul s-a prăbușit în România, dar deficitul comercial a crescut. „Magie? „Nu. „Doar economie”, a transmis economistul pe pagina lui de Facebook.

Radu Georgescu trasează o legătură întreaderarea României la Schengen și deficitul comercial actual. El avertizase încă din decembrie 2024 că eliminarea controalelor la frontierele interne ar afecta economia. Specialistul argumentează că, deși unii susțineau la TV că aderarea va fi benefică, permițând produselor românești să ajungă mai repede în Ungaria, Bulgaria și Polonia, același avantaj se extinde și invers: produsele din aceste țări ajung mai repede pe piața din România. Această dinamică crează o concurență mai puternică pentru firmele locale. „În decembrie 2024 am explicat că aderarea la Schengen va fi încă un ciocan în cap pentru economia României. Unii spuneau la TV că este bine, că bunurile din România vor ajunge mai repede în Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. Ghici ce? ȘI cei din Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. au spus același lucru: că bunurile lor vor ajunge mai repede în magazinele din România”, a explicat Radu Georgescu. „În decembrie 2024 am explicat că aderarea la Schengen va fi încă un ciocan în cap pentru economia României. Unii spuneau la TV că este bine, că bunurile din România vor ajunge mai repede în Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. Ghici ce? ȘI cei din Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. au spus același lucru: că bunurile lor vor ajunge mai repede în magazinele din România”. „În decembrie 2024 am explicat că aderarea la Schengen va fi încă un ciocan în cap pentru economia României. „Unii spuneau la TV că este bine, că bunurile din România vor ajunge mai repede în Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. „Ghici ce? „Și cei din Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. au spus același lucru: că bunurile lor vor ajunge mai repede în magazinele din România”.

Radu Georgescu pune pe primul plan și politica de curs valuar. El consideră că România menține artificial cursul euro, o măsură care, conform specialistului, avantajează producătorii din Ungaria, Bulgaria și Polonia. „Bonus. România ține artificial cursul euro. Asta este ideal pentru producătorii din Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. Practic, România consumă rezerva valutară, în acest fel subvenționând produsele externe. Super strategie economică”. „Bonus. „România ține artificial cursul euro. „Asta este ideal pentru producătorii din Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. „Practic, România consumă rezerva valutară, în acest fel subvenționând produsele externe. „Super strategie economică”. În analiza sa, Radu Georgescu explică avantajelecompetitivele de care se bucură producătorii din Ungaria, Bulgaria și Polonia, aceștia având acces la inflație mai mică și costuri de finanțare reduse față de companiile române. „Extra bonus. România are cea mai mare inflație din Europa. Extra extra bonus. Firmele românești plătesc cele mai mari dobânzi la credite dintre firmele din Europa. Practic, bunurile produse în Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. sunt mai competitive deoarece sunt produse cu inflație mult mai mică decât cea din România și cu un cost de finanțare mult mai mic”. „Extra bonus. „România are cea mai mare inflație din Europa. „Extra extra bonus. „Firmele românești plătesc cele mai mari dobânzi la credite dintre firmele din Europa. „Practic, bunurile produse în Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. sunt mai competitive deoarece sunt produse cu inflație mult mai mică decât cea din România și cu un cost de finanțare mult mai mic.”

La finalul comunicatului său, economistul justifică prezența constantă pe rețelele de socializare. „Concluzii. „Sunt prieteni care mă întreabă de ce pierd timpul și explic economie pe rețelele sociale. Că oricum nu schimb nimic. Sunt doi motivi principali: prima, ca economist, are datoria profesională de a gândi lucrurile din perspectivă economică; a doua, are o datorie morală față de părinții săi, care l-au ținut patru ani la Facultatea de Științe Economice (ASE), dorind să le demonstreze că nu a trecut prin facultate „ca rața prin apă”. Eu sunt economist. Datoria mea professională este să gândesc lucrurile din punct de vedere economic. Am și o datorie morală față de părinții mei, care m-au ținut 4 ani în facultate la ASE. Aș vrea să le demonstrez că nu am trecut prin ASE ca rața prin apă. „Să fie economie!”. A încheiat Radu Georgescu. Pe de altă parte, economistul avertizează asupra unei posibile crize financiare în 2027, comparabilă cu impactul unui asteroid.

În primele nouă luni ale anului 2026, România a înregistrat un deficit comercial de 25,537 miliarde de euro, o valoare cu 3,6% mai mare față de aceeași perioadă din 2025, corespunzând unui decalaj de 883,7 milioane de euro, conform Institutului Național de Statistică (INS) Curierul Național. Exporturile FOB au totalizat 75,27 miliarde de euro, marcând o creștere de 4,3%, în timp ce importurile CIF au atins 100,81 miliarde de euro, după un avans de 4,1%.

Structura comerțului exterior este dominată de mașinile și echipamentele de transport, care dețin ponderea de 45,4% în totalul exporturilor și 36,9% în totalul importurilor, urmate de alte produse manufacturate cu cote de 26,6% și, respectiv, 27%.

Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al țării: schimburile intracomunitare au reprezentat 71,7% din totalul exporturilor (53,96 miliarde de euro) și 72,5% din totalul importurilor (73,07 miliarde de euro). Comerțul extra-UE27 a înregistrat exporturi de 21,31 miliarde de euro și importuri de 27,74 miliarde de euro.

Soldul balanței comerciale se calculează ca diferență între valoarea exportului FOB (preț la frontiera țării exportatoare, inclusiv cheltuielile de transport și taxele până la îmbarcare) și cea a importului CIF (preț la frontiera țării importatoare, care include și costul asigurării și transportului internațional). Un sold negativ indică un deficit, iar unul pozitiv, un excedent.

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), balanta comercială a României a înregistrat un deficit de 25,537 miliarde de euro în perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2026, o creștere cu 883,7 milioane de euro, respectiv 3,6%, față de aceeași perioadă din 2025 Bursa.ro. În luna septembrie 2026, dinamica schimburilor comerciale s-a accelerat: exporturile FOB au totalizat 9,46 miliarde de euro (+6,3% față de septembrie 2025), iar importurile CIF au atins 12,54 miliarde de euro (+9,8%), generând un deficit lunar de 3,07 miliarde de euro.

Mașinile și echipamentele de transport domină structura comerțului exterior, reprezentând 45,4% din totalul exporturilor și 36,9% din importuri. Alte produse manufacturate ocupă poziții secundare, cu ponderi de 26,6% și, respectiv, 27%. În ceea ce privește partenerii commerciali, schimburile intracomunitare (UE27) constituie nucleul activității externe, reprezentând 71,7% din exporturi (53,96 miliarde de euro) și 72,5% din importuri (73,07 miliarde de euro). Comerțul extra-UE27 a înregistrat exporturi de 21,31 miliarde de euro și importuri de 27,74 miliarde de euro. Datele detaliate pentru luna septembrie și pentru perioada ianuarie-septembrie 2026 vor fi consolidate în Buletinul Statistic de Comerț Internațional nr. 9/2026, cu termen de apariție 21 decembrie 2026. Datele definitive pentru anii 2024 și 2025 vor fi publicate în Anuarul de Comerț Internațional, ediția 2026, la 19 noiembrie 2026.

Deficitul balanței comerciale al României a înregistrat valoarea de 25,53 miliarde de euro în perioada 1-30 septembrie 2026, marcând o creștere cu 883,7 milioane de euro (3,6%) față de aceeași perioadă din 2025, conform Institutului Național de Statistică (INS) News.ro. Exporturile FOB au totalizat 75,27 miliarde de euro, cu un avans de 4,3%, iar importurile CIF au atins 100,8 miliarde de euro, după o majorare de 4,1%

În septembrie 2026, dinamica schimburilor comerciale s-a accelerat semnificativ: exporturile FOB au însumat 9,46 miliarde de euro (+6,3% față de septembrie 2025), în timp ce importurile CIF au atins 12,54 miliarde de euro (+9,8%), generând un deficit lunar de 3,077 miliarde de euro News.ro

Structura comerțului exterior este dominată de mașinile și echipamentele de transport, care dețin ponderi de 45,4% la export și 36,9% la import, urmate de alte produse manufacturate (26,6% și, respectiv, 27%) News.ro

Schimburile intracomunitare cu UE27 constituie nucleul activității externe a României, reprezentând 71,7% din totalul exporturilor (53,95 miliarde de euro) și 72,5% din totalul importurilor (73,06 miliarde de euro) News.ro

Comerțul extra-UE27 a înregistrat, în aceeași perioadă, exporturi de 21,31 miliarde de euro și importuri de 27,742 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 28,3% din totalul exporturilor și 27,5% din totalul importurilor News.ro

Importurile României au depășit pragul simbolic de 100 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2026, consolidând deficitul comercial la 25,537 miliarde de euro, o creștere cu 3,6% față de aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor estimate ale Institutului Național de Statistică (INS) publicate luni Financial Intelligence. Valoarea totală a importurilor CIF s-a situat la 100,809 miliarde de euro, avansând cu 4,1% față de 2025, în timp ce exporturile FOB au totalizat 75,272 miliarde de euro, cu o creștere de 4,3%. Deși ritmul creșterii exporturilor a fost ușor superior, baza mai mare a valorii importurilor a determinat extinderea decalajului comercial Financial Intelligence.

România a importat alimente și animale vii în valoare de aproximativ 950 de milioane de euro pe lună, în medie, în primele nouă luni din 2026, potrivit calculelor Știrile ProTV.ro bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS). În această perioadă, importurile din categoria alimente și animale vii au totalizat 8,55 miliarde de euro, în timp ce exporturile au ajuns la 6,04 miliarde de euro, rezultând un decalaj de aproximativ 2,5 miliarde de euro Știrile ProTV.ro.

În topul importurilor se numără și combustibilii minerali, lubrifianții și materialele derivate, care au crescut cu 16,8% în primele nouă luni, atingând 9,26 miliarde de euro, în timp ce exporturile din această categorie au însumat 4,94 miliarde de euro. Produsele chimice au contribuit și ele semnificativ, cu importuri de 15,04 miliarde de euro (+6,1%), comparativ cu exporturi de 4,3 miliarde de euro (+8,5%) Știrile ProTV.ro.

Deficitul balanței comerciale a României a ajuns la 25,53 miliarde de euro în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2026, în creștere cu 883,7 milioane de euro, respectiv 3,6%, comparativ cu intervalul similar al anului trecut, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).

În primele nouă luni ale anului, exporturile FOB au totalizat 75,27 miliarde de euro, înregistrând o creștere de 4,3% față de perioada ianuarie-septembrie 2025. În același timp, importurile CIF au însumat 100,8 miliarde de euro, cu 4,1% peste nivelul consemnat în primele trei trimestre ale anului trecut.

„În perioada 1.I-30.IX 2026, exporturile FOB au însumat 75.271,7 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 100.809,1 milioane euro. În perioada 1.I-30.IX 2026, exporturile au crescut cu 4,3%, iar importurile au crescut cu 4,1%, comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2025. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.IX 2026 a fost de 25537,4 milioane euro, mai mare cu 883,7 milioane euro (+3,6%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.IX 2025”, a transmis INS.

Deficitul a ajuns la peste 3 miliarde de euro în septembrie, lună în care România a înregistrat un deficit comercial de 3,077 miliarde de euro. Doar în luna septembrie 2026, România a înregistrat un deficit comercial de 3,077 miliarde de euro. Exporturile FOB au fost de 9,46 miliarde de euro, în timp ce importurile CIF au ajuns la 12,54 miliarde de euro. Comparativ cu septembrie 2025, exporturile au crescut cu 6,3%, însă importurile au avut un avans mai pronunțat, de 9,8%, ceea ce a contribuit la menținerea dezechilibrului comercial.

În structura comerțului exterior din primele nouă luni ale anului, cele mai importante ponderi au fost deținute de mașini și echipamente de transport, care au reprezentat 45,4% din totalul exporturilor și 36,9% din importuri. Alte produse manufacturate au avut, la rândul lor, o pondere semnificativă: 26,6% la export și 27% la import.

Datele INS mai arată că schimburile intra-UE27 de bunuri au însumat 53,95 miliarde de euro la expedieri și 73,06 miliarde de euro la introduceri. Aceste valori au reprezentat 71,7% din totalul exporturilor României și 72,5% din totalul importurilor. În ceea ce privește comerțul cu state din afara Uniunii Europene, exporturile extra-UE27 au totalizat 21,31 miliarde de euro, iar importurile au ajuns la 27,74 miliarde de euro. Schimburile cu țările din afara blocului comunitar au reprezentat 28,3% din exporturi și 27,5% din importuri.

Deficitul comercial al României s-a extins cu 15% față de aceeași perioadă a anului anterior în al treilea trimestru al lui 2026, inversândcontractia de 1,9% înregistrată în prima jumătate a anului, ceea ce a dus la o creștere anuală cumulată de 3,6% până la 25,5 miliarde de euro. Această evoluție nu amenință totuși deteriorarea rat deficitului față de PIB în acest an Romania Insider. Deficitul comercial al României a atins 25,54 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2026, o creștere cu 883,7 milioane de euro, respectiv 3,6%, față de aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS) Business Review. Mașinării și echipamentele de transport au rămas cea mai mare categorie de bunuri comercializate din România, reprezentând 45,4% din totalul exporturilor și 36,9% din importuri în perioada ianuarie–septembrie Business Review. Deficitul comercial al României s-a extins la 3,038 miliarde de euro în septembrie 2026, față de 2,516 miliarde de euro în luna corespunzătoare a anului precedent Trading Economics. Decalajul comercial al României s-a extins cu 15,4% anual în al treilea trimestru, inversând contracția înregistrată în prima jumătate a anului IntelliNews. Combustibilii minerali au înregistrat creșteri puternice pe ambele părți ale comerțului. Exporturile din această categorie au crescut cu 30% anual, contribuind cu 1,8 puncte procentuale (pp) la creșterea totală a exporturilor, în timp ce importurile au crescut cu 27%, adăugând 2,4 pp la creșterea importurilor IntelliNews. Această evoluție a inversat contractia de 1,9% anual înregistrată în prima jumătate a anului, ducând la o extindere de 3,6% anual a decalajului comercial până la 25,5 miliarde de euro Romania Insider.

Procentul deficitului comercial în raport cu PIB-ul a rămas stabil la 8,7% pe baza unei baze mobile de patru trimestre, conform estimărilor pentru al treilea trimestru Romania Insider. Deși consolidarea fiscală și reducerea consumului privat ar fi trebuit să genereze un deficit mai mic, cheltuielile masive sub proiectele finanțate din Fondul de Redresare și Reziliență (RRF) și importurile mai scumpe de energie au avut un efect opus Romania Insider. Între ianuarie și septembrie, România a exportat bunuri în valoare de 75,27 miliarde de euro, în creștere cu 4,3% față de anul anterior, în timp ce importurile au crescut cu 4,1%, ajungând la 100,81 miliarde de euro. Deși exporturile au crescut ușor mai rapid în termeni procentuali, valoarea mult mai mare a importurilor a făcut ca decalajul comercial să continue să se lărgească Business Review. Alte bunuri manufacturate au reprezentat 26,6% din exporturi și 27% din importuri. Împreună, aceste două categorii au reprezentat aproape trei sferturi din exporturile României și aproape două treimi din importuri Business Review. Exporturile au crescut cu 6,3% anual, atingând un nivel record de 9,463 miliarde de euro, sprijinite de livrările mai mari atât către UE (4,5%), cât și către țările din afara UE (3,7%) Trading Economics. Datele relevă un deficit comercial în marfă de 9,06 miliarde de euro în al treilea trimestru al lui 2026, comparativ cu un deficit de 1,9% în aceeași perioadă a anului anterior IntelliNews. Mașinăriile și echipamentele de transport au fost categoria principală în spatele deteriorării deficitului în Q3. Exporturile au crescut cu 2,4% anual la 11,2 miliarde de euro, reprezentând 43% din totalul exporturilor, în timp ce importurile au urcat chiar mai rapid, cu 12,2%, la 13,2 miliarde de euro, adică 37% din totalul importurilor IntelliNews. Cu toate acestea, acest lucru nu amenință o deteriorare a ratăi deficitului față de PIB în acest an Romania Insider.

În termeni simplificați, pentru fiecare 100 de euro în valoare de bunuri exportate, România importa aproximativ 134 de euro Business Review. Țările membre ale Uniunii Europene reprezintă peste 70% din comerțul României Business Review. În același timp, importurile au crescut cu 9,8%, atingând un nivel record de 12,540 miliarde de euro, stimulată de achizițiile mai mari atât de la UE (4,9%), cât și de la piețele extra-UE (2,1%) Trading Economics. Exporturile au crescut cu 7,0% anual la 26,3 miliarde de euro în Q3, în timp ce importurile au crescut mai rapid, cu 9,0%, ajungând la 35,3 miliarde de euro IntelliNews. Programul de casare a autovehiculelor, prin care subvențiile de stat susțin achiziția de vehicule noi, inclusiv mașini importate, ar putea fi un factor care a contribuit la creșterea importurilor IntelliNews.

Cele mai recente figuri lunare indică un dezechilibru mai accentuat în septembrie, când importurile au crescut cu 9,8% față de aceeași lună a anului 2025, atingând 12,54 miliarde de euro Business Review. Uniunea Europeană a rămas principalul partener comercial al României, primind 71,7% din exporturi și furnizând 72,5% din importuri Business Review. Pentru primele nouă luni ale lui 2026, deficitul comercial total al țării s-a cifrat la 25,537 miliarde de euro, exporturile și importurile crescând cu 4,3%, respectiv 4,1% Trading Economics. Aceasta a adus deficitul cumulativ pe nouă luni la 25,5 miliarde de euro, o creștere de 3,6% anual, conform datelor publicate de INS IntelliNews. Decalajul comercial al mașinăriilor și echipamentelor de transport s-a lărgit astfel cu 143% anual, contribuind cu 15,0 pp la creșterea anuală a deficitului comercial total IntelliNews.

Exporturile au crescut, dar la un ritm mai lent de 6,3%, ajungând la 9,46 miliarde de euro. Acest dezechilibru lunar a generat un deficit comercial de 3,08 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 12% din deficitul cumulat înregistrat de la începutul anului Business Review. Exporturile către celelalte state membre ale UE au totalizat 53,96 miliarde de euro în primele nouă luni, în timp ce importurile din bloc au ajuns la 73,07 miliarde de euro, generând un deficit comercial de aproximativ 19,11 miliarde de euro Business Review. În această perioadă, exporturile au atins 75,272 miliarde de euro, sprijinite de vânzările mai mari de mașinării și echipamente de transport (2,0%), bunuri manufacturate clasificate în principal după materiile prime (7,1%) și alimente și animale vii (8,9%) Trading Economics. În ciuda creșterii din Q3, decalajul comercial raportat la PIB a rămas stabil la 8,7% pe o bază de patru trimestre, pe baza estimării PIB-ului pentru Q3, neînregistrând schimbări față de anul anterior IntelliNews.

Comerțul cu țările din afara UE a înregistrat și el un deficit. România a exportat bunuri în valoare de 21,31 miliarde de euro pe piețele din afara UE și a importat 27,74 miliarde de euro, lăsând un decalaj de aproximativ 6,43 miliarde de euro Business Review. Importurile au ajuns la 100,809 miliarde de euro, cu creșteri ale mașinăriilor și echipamentelor de transport (5,6%), combustibililor minerali, lubrifianților și produselor derivate (16,8%), precum și ale chimicalelor și produselor conexe (6,1%) Trading Economics. Consolidarea fiscală și consumul mai slab al gospodăriilor ar fi trebuit în mod normal să contribuie la un deficit mai mic, dar cheltuielile în cadrul proiectelor finanțate din Fondul de Redresare și Reziliență (RRF) și importurile mai scumpe de energie ar fi putut contracara aceste efecte IntelliNews.

Figurile INS sunt estimări preliminare și măsoară diferența dintre valoarea bunurilor exportate și importate. Exporturile sunt calculate pe baza prețului FOB (Frontieră de Expediție), în timp ce importurile sunt evaluate pe baza prețului CIF (Cost, Asigurare, Nave), care include și costurile de transport și asigurare internațională Business Review. Creșterea mai rapidă a importurilor a determinat deteriorarea balanței comerciale IntelliNews.