România atrage 4,5 miliarde de euro printr-o emisiune de euroobligațiuni cu cerere dublă

Anunțul oficial al încasării sumei de 4,5 miliarde de euro aferente celei de-a doua emisiuni de euroobligațiuni din 2026 a fost făcut de către Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, marți seara. Tranzacția a înregistrat un interes major din partea investitorilor, ordinea totală depășind 9 miliarde de euro în timpul după-amiezii, ceea ce reprezintă o suprasubscriere de peste două ori valoarea ofertei.

Pe fondul solicitării ridicate, agențiile de rating și bancherii aranjori au redus marjele finale de prețuire cu 20 de puncte de bază (bps) pentru tranșa de 4 ani și cu 25 bps pentru tranșele de 8 și 12 ani, față de cotațiile indicative de la deschiderea pieței. După stabilizarea ordinilor finale, care s-au situat la 7 miliarde de euro (o suprasubscriere de 1,6x), structura costurilor a fost finalizată astfel:

- Tranșa de 4 ani (scadență 2030): Marjă MS+190 bps, Cupon 5,250%, Randament 5,256%, cu 117 investitori. Prima de emisiune: 10 bps. - Tranșa de 8 ani (scadență 2034): Marjă MS+285 bps, Cupon 6,125%, Randament 6,222%, cu 146 de investitori. Prima de emisiune: 5 bps. - Tranșa verde de 12 ani (scadență 2038): Marjă MS+335 bps, Cupon 6,750%, Randament 6,783%, cu 131 de investitori. Prima de emisiune: 5 bps.

Prima de emisiune, calculată ca reducerea randamentului față de nivelul indicativ al pieței secundare, a variat între 5 și 10 bps, optimizând costul datorii pentru stat.

Distribuția geogrfică și de tipuri de investitori a evidențiat o diversificare semnificativă. Investitorii din Europa de Vest au deținut 69% din alocările pentru tranșa de 4 ani. Marea Britanie și Irlanda au concentrat 47% din tranșa de 8 ani și 45% din cea verde (12 ani). Administratorii de active rămân categoria dominantă, cu cote de 69% (4 ani), 72% (8 ani) și 60% (verde). Fondurile speculative au participat mai activ la tranșa verde, deținând 24% din aceasta.

Pentru prima dată în această tranzacție, aproximativ 49% din tranșa verde de 12 ani a fost alocată investitorilor cu mandate specifice ESG (Mediu, Social și Guvernanță) sau celor responsabili din punct de vedere social (SRI).

Transacția a fost coordonată de un consorțiu de bancheri aranjori format din Bank of America Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Deutsche Bank, ING Bank N.V., J.P. Morgan SE și Société Générale.

„Cea de-a doua emisiune de euroobligațiuni a României pe piețele internaționale de capital din anul 2026 s-a bucurat de un interes mare din partea investitorilor și a reconfirmat încrederea de care se bucură țara noastră în urma implementării unui program ambițios de consolidare fiscală. Suma atrasă va contribui, alături de fondurile europene (CFM, PNRR, SAFE) și împrumuturile de la instituții financiare internaționale, la îndeplinirea necesarului de finanțare de pe piețele externe pentru acest an, precum și la consolidarea rezervelor noastre în valută”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Împrumutul a fost efectuat în cadrul unei emisii lansate marți dimineața, într-un context de precație al piețelor internaționale, înainte de alegerile intermediare din SUA.

Structura emisiunii este următoarea: 1,25 miliarde de euro pentru titlurile pe 4 ani, 2 miliarde de euro pentru cele pe 8 ani și 1,25 miliarde de euro pentru euroobligațiunile verzi pe 12 ani, fondurile din ultima tranșă fiind condiționate de investiții cu impact pozitiv asupra mediului.

Accesul la piața externală era așteptat de economiști, Ministerul Finanțelor neputând împrumuta pe piețele externe o perioadă din cauza instabilității politice anterioare.

Lansarea emisiunii a fost anunțată în urmă cu o săptămână, după aprobarea rectificării bugetare în ședința de guvern.

Conform datelor Bloomberg, subscrierile finale s-au ridicat la 7,7 miliarde de euro.

Analiza datelor de tranzacționare relevă o scădere a costurilor de împrumut comparativ cu deschiderea: spre final, titlurile de 4 ani se cotau la Mid-Swap (3,38%)+190 bps, cele de 8 ani la MS (3,39%)+285 bps, iar cele de 12 ani la MS (3,47%)+335 bps.

La deschiderea pieței, cotațiile erau mai ridicate: MS(3,38%)+210 bps pentru cei 4 ani, MS(3,39%)+310 bps pentru 8 ani și MS(3,47%)+360 bps pentru 12 ani.

Anunțul ieșirii pe extern fusese făcut de ministrul Nazare săptămâna trecută, fondurile fiind necesare pentru finanțarea deficitului.

Înainte de validarea bugetului, ministrul a menționat că rectificarea deschidea calea pentru împrumuturi, având în vedere nevoia de aproximativ 70 de miliarde de lei restante de finanțat în ultimele opt săptămâni ale anului.

Nazare a subliniat și efectul reputațional al noului guvern asupra piețelor, arătând că de la investire, costurile de finanțare au scăzut cu 40-60 bps la nivel național și cu 20-30 bps la nivel de euro-obligațiuni, ceea ce demonstrează credibilitatea transmise piețelor.

Contextul de finanțare se înscrie în necesarul brut estimat pentru anul 2026 de aproximativ 278,5 miliarde de lei, determinat de deficitul previzionat de 6,2% din PIB și de nevoia de refinanțare a datoriei. Volumul total estimat al împrumuturilor rămâne la 265 miliarde de lei, similar cu anul 2025.

Ministerul Finanțelor a anunțat încasarea sumei de 4,5 miliarde de euro aferentă celei de-a doua emisiuni de euroobligațiuni din 2026, structurată în trei tranșe cu scadențe la 4, 8 și 12 ani, ultima fiind de tip verde.

Tranziția a fost distribuită astfel: 2 miliarde de euro pentru titlurile cu scadența în 2034 (8 ani), 1,25 miliarde de euro pentru cele cu scadența în 2030 (4 ani) și 1,25 miliarde de euro pentru obligațiunile verzi cu scadența în 2038 (12 ani).

Costurile finale de finanțare s-au stabilit la un randament de 5,256% pentru tranșa de 4 ani, 6,222% pentru cea de 8 ani și 6,783% pentru tranșa verde de 12 ani, dobânzile cupon fiind de 5,25%, 6,125%, respectiv 6,75%.

Cererea a depășit 9 miliarde de euro în cursul zilei, stabilizându-se la aproximativ 7 miliarde de euro după fixarea prețurilor, ceea ce corespunde unei suprasubscrieri de 1,6 ori.

Principalii cumpărători au provenit din Europa de Vest, Marea Britanie, Irlanda și America de Nord.

Pentru tranșa de 4 ani, 69% din obligațiuni au mers la investitorii din Europa de Vest. La tranșa de 8 ani, o pondere de 47% a revenit Mării Britanii și Irlandei, în timp ce pentru tranșa verde de 12 ani, aceleași piețe au deținut 45%, iar America de Nord 20%.

O notabilă particularitate a fost alocarea tranșei verzi: 49% din titluri au mers la investitori cu mandate de investiții responsabile social (SRI) sau orientate ESG.

Administratorii de active au constituit categoria dominantă de investitori, deținând între 60% și 72% din alocările fiecărei tranșe.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precisat că fondurile atrase, alături de cele europene (CFM, PNRR, SAFE) și împrumuturile externe, vor acoperi nevoile de finanțare ale României pentru anul curent și vor consolida rezervele valutare.

Suma obținută se adaugă altor surse de finanțare externă, contribuind la echilibrarea bugetară și la reducerea necesarului brut de împrumuturi.

Conținutul a fost asistat de inteligența artificială și verificat de un editor uman.

Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, a încasat luni suma aferentă celei de-a doua emisiuni de euroobligațiuni din acest an, în valoare totală de 4,5 miliarde de euro. Finanțarea a fost structurată în trei tranșe cu scadențe de 4, 8 și 12 ani: 1,25 miliarde EUR cu maturitate de 4 ani (scadență 2030), 2,00 miliarde EUR cu maturitate de 8 ani (scadență 2034) și 1,25 miliarde EUR reprezentând euroobligațiuni verzi cu maturitate de 12 ani (scadență 2038) Bursa.ro.

În ciuda volatilității pieței, oferta a atras un interes major, ordinea totală a investitorilor depășind valoarea de 9 miliarde de euro în cursul după-amiezii, o suprasubscriere de peste 2x. Această cerere ridicată a permis reducerea marjelor finale cu 20 de puncte de bază pentru tranșa de 4 ani și cu 25 de puncte de bază pentru cele de 8 și 12 ani față de cotațiile inițiale ale dimineții, optimizând semnificativ primele de emisiune. După fixarea marjelor și alocările finale din cursul serii, totalul ordinelor s-a stabilizat la 7 miliarde de euro, o suprasubscriere de 1,6x.

Structura finală a costurilor de finanțare se prezintă astfel: tranșa de 4 ani are o marjă de MS+190 puncte de bază, un cupon de 5,250% și un randament de 5,256%, cu 117 investitori; tranșa de 8 ani are o marjă de MS+285 puncte de bază, un cupon de 6,125% și un randament de 6,222%, cu 146 de investitori; tranșa verde de 12 ani are o marjă de MS+335 puncte de bază, un cupon de 6,750% și un randament de 6,783%, cu 131 de investitori. Prima de emisiune a fost de 10 puncte de bază pentru tranșa de 4 ani și de 5 puncte de bază pentru cele de 8 și 12 ani.

Tranzacția a înregistrat o diversificare geografică și sectorială extinsă. Distribuția geografică arată astfel: pentru tranșa de 4 ani, 69% din Vestul Europei, 14% din Marea Britanie și Irlanda, 8% din America de Nord, 6% din Europa Centrală și de Est și 3% din Asia și Orientul Mijlociu. Pentru tranșa de 8 ani, 11% din Vestul Europei, 47% din Marea Britanie și Irlanda, 32% din America de Nord, 8% din Europa Centrală și de Est și 2% din Asia și Orientul Mijlociu. Pentru tranșa verde de 12 ani, 18% din Vestul Europei, 45% din Marea Britanie și Irlanda, 20% din America de Nord, 14% din Europa Centrală și de Est și 3% din Asia și Orientul Mijlociu.

În ceea ce privește tipurile de investitori, administratorii de active dețin 69% din tranșa de 4 ani, 72% din cea de 8 ani și 60% din cea de 12 ani; fondurile speculative 12%, 16% și 24%; băncile și băncile centrale 13%, 7% și 3%; fondurile de pensii și companiile de asigurări 5%, 5% și 13%; alți investitori 1%, 0% și 0%.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că cea de-a doua emisiune de euroobligațiuni a României pe piețele internaționale de capital din anul 2026 s-a bucurat de un interes mare din partea investitorilor și a reconfirmat încrederea de care se bucură țara noastră în urma implementării unui program ambițios de consolidare fiscală. Suma atrasă va contribui, alături de fondurile europene (CFM, PNRR, SAFE) și împrumuturile de la instituții financiare internaționale, la îndeplinirea necesarului de finanțare de pe piețele externe pentru acest an, precum și la consolidarea rezervelor în valută.

Tranzacția a fost intermediată de BofA Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Deutsche Bank Aktiengesellschaft, ING Bank N.V, JP Morgan SE și Societe Generale.

Potrivit Agerpres, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat interesul ridicat manifestat de investitori pentru titlurile românești.

„Cea de-a doua emisiune de euroobligațiuni a României pe piețele internaționale de capital din anul 2026 s-a bucurat de un interes mare din partea investitorilor și a reconfirmat încrederea de care se bucură țara noastră în urma implementării unui program ambițios de consolidare fiscală”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-un comunicat remis Agerpres. Ministrul a precizat că suma atrasă va contribui, alături de fondurile europene (CFM, PNRR, SAFE) și împrumuturile de la instituțiile financiare internaționale, la îndeplinirea necesarului de finanțare externă pentru 2026 și la consolidarea rezervelor valutare g4media.ro.

În ciuda volatilității pieței, oferta a atras un interes major, ordinea totală a investitorilor depășind 9 miliarde de euro în cursul după-amiezii, ceea ce reprezintă o suprasubscriere de peste două ori valoarea ofertei. Acest succes a permis reducerea marjelor finale cu 20 de puncte de bază (bps) pentru tranșa de 4 ani și cu 25 bps pentru cele de 8 și 12 ani, față de cotațiile inițiale ale dimineții, optimizând semnificativ primele de emisiune g4media.ro. După fixarea marjelor și alocările finale din cursul serii, totalul ordinelor s-a stabilizat la 7 miliarde de euro, ceea ce corespunde unei suprasubscrieri de 1,6 ori g4media.ro.

Structura finală a costurilor de finanțare se prezintă astfel: tranșa de 4 ani are un cupon de 5,25% și un randament de 5,256%; tranșa de 8 ani are un cupon de 6,125% și un randament de 6,222%; iar tranșa verde de 12 ani are un cupon de 6,75% și un randament de 6,783% g4media.ro. Potrivit Ministerului Finanțelor, marjele finale au fost reduse față de cotațiile indicative inițiale cu 20 de puncte de bază pentru tranșa de 4 ani și cu 25 de puncte de bază pentru celelalte două tranșe. Prima de emisiune, calculată ca reducerea randamentului față de nivelul indicativ de referință al pieței secundare, a fost de 10 puncte de bază pentru obligațiunile cu maturitatea de 4 ani și de 5 puncte de bază pentru celelalte două g4media.ro.

Distribuția geografică a alocărilor evidențiază o diversificare notabilă: investitorii din Europa de Vest au primit 69% din tranșa de 4 ani. Pentru maturitatea de 8 ani, cea mai mare alocație, de 47%, a revenit investitorilor din Marea Britanie și Irlanda, care au primit și 45% din tranșa verde de 12 ani, urmați de investitorii din America de Nord, cu 20% g4media.ro. Tranzacția a înregistrat o diversificare geografică și sectorială extinsă. De remarcat faptul că aproximativ 49% din tranșa verde de 12 ani a fost alocată investitorilor responsabili din punct de vedere social (SRI) și celor cu mandate specifice ESG sau verzi g4media.ro.

Administratorii de active au reprezentat principala categorie de investitori, cu ponderi de 69% la tranșa de 4 ani, 72% la cea de 8 ani și 60% la obligațiunile verzi. Fondurile speculative au primit 12%, 16%, respectiv 24% din cele trei tranșe, iar companiile de asigurări au avut alocări de 5%, 5% și 13% g4media.ro. Tranzacția a fost intermediată de un consorțiu de bănci care include BofA Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Deutsche Bank Aktiengesellschaft, ING Bank N.V, JP Morgan SE și Société Générale g4media.ro.

Ministerul Finanțelor al României a confirmat încasarea sumei de 4,5 miliarde de euro aferentă celei de-a doua emisiuni de euroobligațiuni din 2026. Tranzacția s-a desfășurat pe fondul unei volatilități a pieței, dar a înregistrat un interes major din partea investitorilor, ordinea totală depășind 9 miliarde de euro în cursul după-amiezii, ceea ce reprezintă o suprasubscriere de peste două ori valoarea ofertei. Alegerea unei cereri atât de ridicate a permis reducerea marjelor finale cu 20 de puncte de bază (bps) pentru tranșa cu scadență de 4 ani și cu 25 bps pentru cele de 8 și 12 ani, comparativ cu cotațiile indicate de dimineață. După fixarea prețurilor și alocările definitive, totalul ordinelor s-a stabilizat la 7 miliarde de euro, menținând o suprasubscriere de 1,6 ori.

Structura finală a costurilor de finanțare pentru fiecare tranșă este următoarea: pentru tranșa de 4 ani (scadență 2030), marja este MS+190 bps, cuponul 5,250% și randamentul 5,256%; pentru tranșa de 8 ani (scadență 2034), marja este MS+285 bps, cuponul 6,125% și randamentul 6,222%; iar pentru tranșa verde de 12 ani (scadență 2038), marja este MS+335 bps, cuponul 6,750% și randamentul 6,783%. Prima de emisiune, calculată ca reducerea randamentului față de nivelul indicativ al pieței secundare de la lansare, a fost stabilită la 10 bps pentru obligațiunile de 4 ani și la 5 bps pentru cele de 8 și 12 ani, optimizând costul total al împrumutului.

Aproximativ 49% din tranșa verde de 12 ani a fost alocată investitorilor responsabili din punct de vedere social (SRI) și celor cu mandate specifice ESG sau verzi. Întreaga tranzacție a fost intermediată de un consorțiu de bănci care include BofA Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Deutsche Bank Aktiengesellschaft, ING Bank N.V., JP Morgan SE și Société Générale. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că emisiunea „s-a bucurat de un interes mare din partea investitorilor și a reconfirmat încrederea de care se bucură țara noastră în urma implementării unui program ambițios de consolidare fiscală”. El a adăugat că fondurile atrase, alături de cele europene (CFM, PNRR, SAFE) și împrumuturile de la instituțiile financiare internaționale, vor contribui la îndeplinirea necesarului de finanțare externă pentru 2026 și la consolidarea rezervelor valutare.

Tranzacția a fost intermediată de un consorțiu de bănci care include BofA Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Deutsche Bank Aktiengesellschaft, ING Bank N.V., JP Morgan SE și Société Générale.