România îmbătrânește acelerat: 135,9 persoane peste 60 de ani la 100 de tineri, avertizează INS

Îmbătrânirea accelerată a populației României pune presiuni majore asupra sustenabilității sistemului de pensii, a pieței muncii, sănătății și protecției sociale, avertisemte vicepreședintele Institutului Național de Statistică (INS), Silviu Vîrva.

Conform datelor provizorii, la 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României se cifra la 19 milioane de locuitori, cu o tendință descendentă. Din total, 25,7% – adică 4,89 milioane de persoane – erau vârstnici peste 60 de ani, dintre care 58,7% femei. Acest trend este alimentat de scăderea natalității și de un spor natural negativ continuu.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 112 vârstnici la 100 de tineri în 2016, la 135,9 în 2026. Această disparitate generează dificultăți de recrutare, deficiențe de personal în anumite sectoare și presiuni ascendente asupra costurilor salariale din cauza reducerii populației active.

Vicepreședintele Institutului Național de Statistică (INS), Silviu Vîrva, avertizează că îmbătrânirea accelerată a populației României va pune presiune majore asupra sustenabilității sistemului de pensii, a pieței muncii, sănătății și protecției sociale. „Nu vorbim, aşadar, doar despre o schimbare a structurii pe vârste, ci despre o transformare cu implicaţii directe asupra pieţei muncii, sustenabilităţii sistemelor de pensii, sănătăţii şi protecţiei sociale”, a afirmat Silviu Vîrva, citat într-un comunicat.

Potrivit datelor provizorii ale INS, la 1 ianuarie 2026, populaţia rezidentă a României era de 19 milioane de persoane, pe un trend descendent. Un sfert (25,7%) era reprezentat de persoane în vârstă de peste 60 de ani, respectiv 4,89 milioane de persoane, dintre care femeile constituiau majoritatea cu o pondere de 58,7%. Aceste cifre reflectă îmbătrânirea accelerată a populaţiei, pe fondul scăderii natalităţii, al unui spor natural negativ și al unei pierderi de un milion de oameni din populația ocupată a țării, atrage atenţia vicepreşedintele INS.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 112 persoane vârstnice la 100 de tineri în 2016 la 135,9 în 2026. „Cu alte cuvinte, România are tot mai multe persoane vârstnice în raport cu populaţia tânără, iar această tendinţă va avea consecinţe importante asupra modului în care funcţionează societatea şi economia”, notează sursa. O populaţie activă mai redusă poate genera dificultăţi de recrutare, deficit de personal în anumite sectoare şi presiuni ascendente asupra costurilor salariale.

Referitor la poziţionarea pe piaţa muncii, pentru segmentul de populaţie de peste 60 de ani, în anul 2025, rata de ocupare era de 38,5% pentru persoanele de 60-64 de ani, de 5,2% pentru cele de 65-69 de ani şi de 1,1% pentru cele de 70-74 de ani. La nivel naţional, România înregistra o rată de ocupare de 48,3%.

„Aprecierea că un sistem modern pentru seniori nu trebuie să fie construit exclusiv în jurul îngrijirii celor care au ajuns să depindă de sprijinul altora, ci trebuie să înceapă mult mai devreme, prin prevenţie şi susţinerea îmbătrânirii active. Aceasta presupune o schimbare de perspectivă: să nu privim îmbătrânirea exclusiv prin prisma bolii, a dependenţei şi a nevoii de îngrijire, ci şi prin prisma prevenţiei, a menţinerii autonomiei, a participării sociale şi a calităţii vieţii”, a afirmat Silviu Vîrva. În opinia vicepreşedintelui INS, România are nevoie de un sistem de îngrijire pe termen lung capabil să ofere servicii accesibile, diversificate şi de calitate persoanelor care şi-au pierdut autonomia. Aceste servicii trebuie să fie centrate pe persoană, adaptate gradului de dependenţă şi să asigure continuitatea îngrijirii, fie că este vorba despre servicii la domiciliu, servicii comunitare, centre de zi sau servicii rezidenţiale. „Pe de altă parte, trebuie să investim mult mai mult în prevenţie. Pentru că obiectivul nu poate fi doar să îngrijim mai bine persoanele care au devenit dependente, ci şi să prevenim sau să întârziem, pe cât posibil, apariţia dependenţei. România nu trebuie doar să se pregătească pentru o populaţie mai îmbătrânită, ci trebuie să se pregătească pentru o societate în care îngrijirea persoanelor vârstnice devine o responsabilitate comună, care necesită politici publice, resurse, infrastructură, personal calificat şi parteneriate între sectorul public şi cel privat”, a adăugat vicepreşedintele INS.

Silviu Vîrva a discutat aceste aspecte pe 9 noiembrie, la prima ediţie a conferinţei „România după 60”, organizată de Centrele ECHO, împreună cu Institutul de Îmbătrânire Activă, sub patronajul Subcomisiei de Populaţie şi Dezvoltare din cadrul Senatului României. Evenimentul şi-a propus să aducă în centrul agendei publice una dintre marile provocări ale României, respectiv construirea unui sistem de îngrijire pe termen lung care să răspundă nevoilor reale ale persoanelor vârstnice.