ACTUALIZARE România, în pragul unei recesiuni ușoare. Ce spune prognoza economică făcută țării noastre de Comisia Europeană
Economia este preconizată să iasă dintr-o recesiune ușoară în 2027.
După măsurile de consolidare fiscală, activitatea economică a scăzut în ultimul trimestru al anului 2025 și în prima jumătate a anului 2026.
Consumul privat a scăzut cu peste 2% din cauza înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public, în vreme ce inflația de aproape 10% a redus venitul disponibil.
Investițiile private au fost frânate de instabilitatea politică prelungită, de incertitudinea economică și de creșterea costurilor energiei.
În a doua jumătate a anului 2026 activitatea economică ar urma să se stabilizeze prin redresarea treptată a cererii gospodăriilor, exporturi rezistente și formare brută de capital fix încă puternică, parțial datorită finalizării proiectelor din PNRR.
Pentru întregul an 2026, PIB-ul real este preconizat să se contracte cu aproximativ 0,3%.
În 2027 scăderea inflației și unele creșteri ale pensiilor și salariilor din sectorul public ar urma să sprijine venitul real disponibil, sentimentul economic și consumul privat.
Se preconizează încetinirea creșterii formării brute de capital fix pe măsură ce efectul investițiilor din RRP se diminuează.
Absorbția mai mare a fondurilor de coeziune ale UE și redresarea investițiilor private, susținută de încredere crescută odată cu reducerea incertitudinii politice, ar trebui să susțină investițiile.
Per total, PIB-ul real este preconizat să crească cu 1,8% în 2027 și să accelereze până la 2,2% în 2028.
Creșterea PIB-ului este influențată de proiectul Neptun Deep.
Pe fondul scăderii inflației, politica monetară ar urma să fie relaxată pe parcursul orizontului de prognoză, ceea ce va genera condiții de finanțare mai favorabile și va sprijini creșterea creditului.
Începerea exploatării gazelor la Neptun Deep ar trebui să susțină creșterea PIB-ului real și să reducă deficitul de cont curent, cu un efect mai pronunțat în 2028.
De-a lungul orizontului de prognoză, deficitul de cont curent este preconizat să scadă constant la mai puțin de 6% din PIB în 2028.
Riscurile la adresa previziunilor de creștere sunt înclinate în sens negativ.
O reapariție a instabilității politice ar putea împiedica consolidarea fiscală pe termen mediu și ar eroda încrederea și investițiile private. Incertitudinea privind cererea externă, în special pentru sectorul auto, și îngrijorările legate de prețurile ridicate la energie rămân provocări pentru sectorul prelucrător.
Creșterea șomajului și moderarea creșterii salariilor sunt evidențiate în perspectivă.
Condițiile de pe piața muncii au început să se deterioreze deja în 2025, pe fondul unei activități economice reduse.
Scăderea ocupării forței de muncă, care a dus la creșterea ratei șomajului, se preconizează că va continua în 2026. Rata șomajului ar urma să atingă un vârf de aproximativ 6,7% în 2026 și să scadă treptat pe parcursul orizontului de prognoză, în linie cu redresarea activității economice.
După înghețarea salariilor din sectorul public timp de doi ani, în 2025 și 2026, creșterea salariilor nominale a decelerat rapid, iar salariile reale au scăzut în acești ani.
Moderarea creșterii salariilor este preconizată să continue pe parcursul orizontului de prognoză, menținând creșterea costurilor unitare reale ale forței de muncă la nivel scăzut și susținând competitivitatea externă.
Inflația s-a accelerat în a doua jumătate a anului 2025, determinată de creșterea TVA-ului și a accizelor, împreună cu eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică pentru gospodării.
Creșterile de prețuri au fost exacerbate în 2026 de creșterea prețurilor globale la petrol și de seceta severă care a afectat piața energiei electrice.
Inflația medie IAPC este preconizată să crească la 7,9% în 2026, după 6,8% în 2025.
În ciuda scăderii treptate a prețurilor globale la petrol, presiunile inflaționiste subiacente ar urma să se disipeze lent în 2027, menținând rata inflației IAPC în medie la 4,4%, peste intervalul țintă al băncii centrale de 2,5% ±1 punct procentual.
Introducerea ETS2 în 2028 ar urma să încetinească procesul de dezinflație, cu inflația medie IAPC scăzând doar până la 3,8%.
Deficitul guvernamental va rămâne ridicat pe termen scurt.
Deficitul public al României este proiectat să scadă la 6,0% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025, reflectând impactul măsurilor de consolidare fiscală din a doua jumătate a anului 2025 și controlul strict al execuției bugetare.
Cheltuielile curente ca pondere din PIB sunt așteptate să scadă cu aproximativ 1 punct procentual în acest an, determinate de înghețarea nominală a pensiilor și a salariilor din sectorul public.
Implementarea creșterilor de impozite adoptate în 2024 și 2025 este prevăzută să majoreze veniturile cu 1,2 puncte procentuale din PIB.
În 2027 deficitul este preconizat să scadă la 5,8% din PIB, pe fondul controlului continuu asupra cheltuielilor curente și al reducerii cheltuielilor publice de capital după încheierea RRF.
Cheltuielile cu apărarea vor crește pe parcursul orizontului de prognoză, de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% din PIB în 2028, susținute de împrumuturi în cadrul programului SAFE. Datoria publică este preconizată să crească de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la aproximativ 64% din PIB în 2028, determinată în principal de deficitele primare ridicate și de plățile de dobânzi.
PIB-ul real al României se va contracta în acest an cu aproximativ 0,3%, arată prognoza de toamnă a Comisiei Europene. Economia ar urma să accelereze la 1,8% și 2% în 2027, respectiv 2028. Datele sunt înrăutățite față de precedentele estimări. Conform prognozei de primăvară, economia României era estimată să înregistreze o creștere modestă, dar creștere: +0,1%, înainte de a accelera la 2,3% în 2027.
Comisia Europeană a publicat marți cea mai recentă prognoză macroeconomică, care include și estimările pentru România. Majoritatea statelor membre vor înregistra o creștere economică în 2026, deși în multe dintre ele aceasta va fi mai mică decât în 2025. Excepții constituie Irlanda și România, unde se preconizează că impactul negativ al consolidării fiscale se va atenua.
După o creștere modestă în 2025, se preconizează că economia românească se va contracta ușor în 2026, pe fondul impactului negativ al consolidării fiscale asupra consumului privat. Investițiile publice susținute de PNRR s-au accelerat, compensând parțial cererea slabă a consumatorilor.
Se preconizează că o redresare a consumului privat și public, împreună cu o revigorare treptată a investițiilor private, va determina creșterea PIB-ului real la aproximativ 2% în 2027 și 2028.
Proiectul offshore de gaze „Neptun Deep” și creșterea competitivității costurilor vor susține exporturile, reducând și mai mult deficitul extern. Se prevede că rata șomajului va scădea din nou pe măsură ce redresarea economică se va accelera în 2027, în timp ce inflația se va modera după nivelurile ridicate înregistrate în 2026.
Se preconizează că deficitul public general se va reduce de la 6% din PIB în 2026 la 5,6% din PIB în 2028, în timp ce ponderea datoriei în PIB va crește la 64% până în 2028, deoarece deficitele publice depășesc în continuare creșterea PIB-ului nominal.
Raportul notează că, în urma măsurilor necesare de consolidare fiscală, activitatea economică a României a înregistrat o scădere în ultimul trimestru al anului 2025 și în prima jumătate a anului 2026. Consumul privat a scăzut cu peste 2% pe fondul înghețării salariilor din sectorul public și a pensiilor, în timp ce inflația de aproape 10% a redus venitul disponibil.
Investițiile private au fost afectate de o perioadă prelungită de instabilitate politică, incertitudine economică și creșterea costurilor energiei.
În a doua jumătate a anului 2026, se preconizează că activitatea economică se va stabiliza datorită unei redresări treptate a cererii gospodăriilor, a exporturilor rezistente și a formării brute de capital fix, care rămâne puternică, în parte datorită finalizării proiectelor din cadrul PNRR. Pentru întregul an 2026, se estimează că PIB-ul real se va contracta cu aproximativ 0,3%.
În 2027, se preconizează că scăderea inflației și unele majorări ale pensiilor și salariilor din sectorul public vor susține venitul real disponibil, încrederea economică și consumul privat. Cu toate acestea, se preconizează că creșterea formării brute de capital fix va înregistra o încetinire, pe măsură ce efectul investițiilor din cadrul RRP se va estompa.
În ansamblu, PIB-ul real urmează să crească cu 1,8% în 2027 și să accelereze în continuare până la 2,2% în 2028.
Pe fondul scăderii inflației, se preconizează că politica monetară va fi relaxată pe parcursul orizontului de prognoză, ceea ce va genera condiții de finanțare mai favorabile și va susține creșterea creditării. Se preconizează că începerea exploatării gazelor naturale în cadrul proiectului Neptun Deep va sprijini creșterea PIB-ului real, reducând în același timp deficitul de cont curent, cu un efect mai pronunțat în 2028. Pe parcursul orizontului de prognoză, se preconizează că deficitul de cont curent va scădea constant până la sub 6% din PIB în 2028.
Riscurile la adresa previziunilor de creștere sunt orientate în sens descendent. O reapariție a instabilității politice ar putea împiedica consolidarea fiscală pe termen mediu, erodând încrederea și investițiile private. În plus, incertitudinea privind cererea externă, în special pentru sectorul auto, precum și îngrijorările legate de prețurile ridicate la energie rămân o provocare pentru sectorul manufacturier.
Condițiile de pe piața muncii au început să se deterioreze încă din 2025, pe fondul unei activități economice modeste. Se estimează că scăderea ocupării forței de muncă, care a dus la o creștere a ratei șomajului, va continua și în 2026. Se preconizează că rata șomajului va atinge un nivel maxim de aproximativ 6,7% în 2026 și va scădea treptat pe parcursul orizontului de prognoză.
Datorită înghețării salariilor din sectorul public pe o perioadă de doi ani, în 2025 și 2026, creșterea salariilor nominale a încetinit, iar salariile reale au scăzut în acești ani. Se preconizează că moderarea creșterii salariilor va continua pe parcursul orizontului de prognoză, menținând la un nivel scăzut creșterea costurilor unitare reale ale forței de muncă și susținând competitivitatea externă.
Inflația a accelerat în a doua jumătate a anului 2025, determinată de creșterea TVA-ului și a accizelor, împreună cu eliminarea plafonului prețurilor la energia electrică pentru gospodării. Creșterile de prețuri au fost și mai accentuate în 2026 de creșterea bruscă a prețurilor mondiale la petrol și de seceta severă care a afectat piața energiei electrice.
Se preconizează că inflația medie măsurată prin IAPC va crește la 7,9% în 2026, după ce a înregistrat 6,8% în 2025. În ciuda unei scăderi treptate a prețurilor mondiale la petrol, se așteaptă ca presiunile inflaționiste să se disipeze lent în 2027, menținând rata inflației măsurată prin IAPC la 4,4% în medie, peste intervalul țintă al băncii centrale (2,5% ± 1 pp).
Se preconizează că introducerea ETS2 în 2028 va încetini procesul de dezinflație, inflația medie IAPC încetinindu-se doar până la 3,8%. Se preconizează că deficitul public al României va scădea la 6,0% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025.
Acest lucru reflectă impactul măsurilor de consolidare fiscală întreprinse în a doua jumătate a anului 2025 și controlul strict al execuției bugetare de până acum în acest an. Cheltuielile curente ca pondere din PIB urmează să scadă cu aproximativ 1 pp. din PIB în acest an, ca urmare a înghețării nominale a pensiilor și a salariilor din sectorul public.
Pe partea veniturilor, punerea în aplicare a majorărilor de impozite adoptate în 2024 și 2025 (TVA, impozitul pe proprietate, contribuția la asigurările de sănătate) urmează să crească veniturile cu 1,2 pps. din PIB. În 2027, se preconizează că deficitul va scădea la 5,8% din PIB, ca urmare a controlului continuu asupra cheltuielilor curente și a reducerii cheltuielilor publice de capital după încheierea programului RRF.
Cheltuielile pentru apărare vor crește pe parcursul orizontului de prognoză, de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% din PIB în 2028, susținute de împrumuturi acordate în cadrul programului „Security Action for Europe” (SAFE). Se preconizează că datoria publică va crește de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la aproximativ 64% din PIB în 2028, în principal ca urmare a deficitului primar ridicat al bugetului de stat și a plăților de dobânzi.