Datele oficiale privind pregătirile pentru sezonul rece 2026-2027 conturează o imagine alarmantă pentru Sistemul Energetic Național (SEN) din România. Cu rezervele hidroelectrice la un nivel redus, stocurile de cărbune limitate și puterea disponibilă redusă în termocentralele clasice, securitatea aprovizionării cu energie electrică în momentele de vârf ale consumului depinde decisiv de importuri, care se apropie de limita tehnică a rețelei, conform datelor analizate de Economedia dintr-un răspuns furnizat de Transelectrica.
Cel mai sensibil indicator al pregătirilor pentru iarnă este nivelul de umplere al rezervoarelor, care era de doar 40% pe 8 noiembrie, echivalent unui rezerv de energie de aproximativ 1.100 GWh. Un astfel de nivel limitează sever marginea de manevră a centralelor hidroelectrice în perioadele înghețate, când cererea crește brusc și este nevoie de producție flexibilă. Acest aspect este deosebit de alarmant, având în vedere că Hidroelectrica este în mod tradițional cel mai mare producător de energie din România, deținând cea mai mare capacitate instalată din întregul SEN (6.400 MW), însă acum poate contribui doar marginal la sistem.
Sectorul termoelectric de asemenea nu oferă un tampon solid. Până pe 8 noiembrie 2026, stocul total de cărbune depozitat a ajuns la 819.000 tone, distribuite astfel: Complexul Energetic Oltenia avea 349.000 tone în termocentrale și 235.000 tone în mine; Electrocentralele Valea Jiului aveau 18.000 tone.
În afară de volumul stocurilor, problema majoră rămâne puterea reală care poate fi racordată la rețea. Conform datelor valide la 9 noiembrie 2026, grupurile operaționale puteau livra un maxim de 650 MW în centralele pe cărbune și un maxim de 1.400 MW în cele pe gaz natural. La aceste capacități se pot adăuga doar Turbina de gaz nr. 1 din Mintia (575,4 MW), care este însă în perioada de testare și este utilizată de obicei doar la vârfurile serale, au declarat reprezentanții Transelectrica. În practică, producția termică programabilă este mult prea mică pentru a acoperi singură golurile din sistem.
Calculațiile efectuate de CNTEE Transelectrica SA în cadrul Programului Iarna 2026-2027 confirmă vulnerabilitatea sistemului chiar și în ipoteze favorabile, iar în scenariul pessimist împing rețeaua la limita capacității de import. În varianta optimistă, la un consum de 9.100 MW, producția internă este susținută de hidro (2.000 MW), gaz (2.070 MW), nuclear (1.400 MW), cărbune (930 MW), eolian (700 MW) și stocare (700 MW), dar rezultă totuși un deficit de 1.300 MW acoperit prin importuri.
În scenariul pessimist—caracterizat prin îngheț, un consum de 9.500 MW, o producție nulă de vânt și fotovoltaică, o contribuție hidro redusă la 1.500 MW, cărbune la 680 MW, gaz la 1.920 MW, nuclear la 1.400 MW și stocare la 500 MW—deficitul crește la 3.500 MW. Această valoare aduce România periculos de aproape de capacitatea maximă de import a rețelei pentru luna noiembrie, estimată între 3.600 MW și 4.100 MW, în funcție de indisponibilitățile din SEN și din sistemele vecine. Cu alte cuvinte, în zilele geroase de iarnă fără vânt, securitatea energetică a țării va depinde aproape în totalitate de disponibilitatea energiei importate și de capacitatea liniilor de interconectare.