România intră într-o iarnă complicată: Chisăliță cere mai multă producție de energie la RIEC

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a avertizat marți, la a VIII-a ediție a Romanian International Energy Conference (RIEC 2026), organizată de Federația Patronală a Energiei (FPE), că România se pregătește pentru o „iarnă complicată”. El a explicat că această perspectivă are la bază atât elemente interne, cât și factori externi, „tributari unor activități din afara României”, principalele preocupări ale guvernului concentrându-se pe găsirea soluțiilor pentru traversarea acestei perioade dificile. „Suntem în situația în care, într-adevăr, avem o iarnă complicată pe care o așteptăm să vină. [...] Practic, suntem în situația de a găsi soluții și a traversa această iarnă, fiind elementul numărul unu care ne preocupă în momentul de față”, a spus Chisăliță. Ministrul a reiterat că evoluțiile internaționale și regionale, inclusiv dinamica prețurilor pe piețele globale, reprezintă o sursă majoră de îngrijorare care impactează planificarea energetică națională.

În contextul acestei provizorii deficitare, ministrul a pus accentul pe necesitatea producerii unei cantități mai mari de energie electrică și gaze naturale. Această abordare vizată ar trebui să satisfacă cererea internă și să exercite o presiune downward asupra prețurilor finale pentru consumatori și mediul economic. Obiectivul prioritariat al ministerului este garantarea continuității alimentării cu energie pentru populație și gospodării. Chisăliță a subliniat importanța „suportabilității prețului” pentru persoane fizice, dar și pentru societățile comerciale, pentru care menținerea funcționalității în timpul iernii constituie o provocare similară. Guvernul intenționează să identifice măsuri printr-un dialog interguvernamental și cu participanții de pe piața energiei. Președintele de Guvern al Energiei a confirmat că autoritățile analizează continuu scenariile, ținând cont strict de legislația română și cea europeană în domeniul gazelor naturale și energiei electrice. Întâlnirile cu operatorii de piață și partenerii internaționali vor servi la rafinarea strategiilor de absorbție a șocurilor energetice și stabilizarea sectorului.

La a VIII-a ediție a Romanian International Energie Conference (RIEC 2026), desfășurată marți la București sub tema „Fields of Power | Mapping the New Energy Frontiers”, ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a reafirmat necesitatea creșterii producției de energie electrică și gaze naturale pentru a satisface cererea internă și a menține suportabilitatea prețurilor în fața sezonului rece. Franck Neel, președintele Federației Patronale a Energiei (organizatorul evenimentului), a atras atenția asupra vitezei de introducere a noilor capacități pe piață, inclusiv a gazelor naturale din Marea Neagră.

Radu Oprea, ministrul Apărării Naționale, a evidențiat legătura dintre competitivitatea economiei, costul energiei și securitatea logistică a armelor MAPN, promițând sprijin pentru investițiile din Marea Neagră. Dorin Junghietu, ministrul Energiei al Republicii Moldova, a prezentat proiectele de interconectare Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș, care consolidează siguranța energetică regională prin eliminarea dependenței istorice. La panelul climatic, Terhi Lehtonen a informat că România va beneficia de fonduri ETS2, estimând veniturile din licitare la aproximativ 2,3 miliarde de euro și bugetul Fondului pentru climă socială la 6 miliarde de euro. În domeniul producției, Răzvan Popescu (Romgaz) a descris planul de integrare a Azomureș și proiectul Neptun Deep (gaze în 2027), Mark Beacom (Black Sea Oil & Gas) a menționat vizavi de biometan, iar Oana Ijdelea (OMV Petrom) a relatat că proiectul Neptun Deep este avansat în execuție la 90%, platforma fiind instalată.

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a subliniat necesitatea unei producții mai ample de energie electrică și gaze naturale pentru a satisface cererea internă și a menține suportabilitatea prețurilor pentru gospodării și firme. „Cred că este foarte important ca ceea ce facem, în final, să se regăsească atât la nivelul modului în care persoanele, familiile din România își desfășoară activitatea. Este important să existe energie, această continuitate în alimentarea cu energie, dar să existe și o suportabilitate a prețului,” a declarat Chisăliță Cotidianul.

Liderii industriei energetice, reprezentanți ai autorităților naționale și europene, experți și specialiști din domeniu au participat marți, la București, la cea de-a VIII-a ediție a Romanian International Energy Conference (RIEC) 2026, eveniment organizat de Federația Patronală a Energiei (FPE). Franck Neel, președintele Federației Patronale a Energiei, a pus accentul pe necesitatea accelerării introducerii noilor capacități energetice pe piață, inclusiv a gazelor naturale din Marea Neagră, acestea rămânând o provocare continuă pentru dezvoltarea sectorului. „Trebuie să ne concentrăm asupra modului în care putem accelera dezvoltarea proiectelor și aduce mai rapid noi capacități pe piață”, a declarat Franck Neel, subliniind cooperarea dintre FPE, membrii săi și alți actori relevanți pentru grăbirea implementării și punerea la dispoziție a resurselor.

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a evidențiat la conferință provocările cu care se confruntă România în contextul apropierii sezonului rece, al evoluțiilor regionale și internaționale de pe piețele energetice și al presiunilor asupra prețurilor. „Este foarte important să înțelegem că avem nevoie de mai multă producție de energie, atât electrică, cât și de gaze naturale, pentru a răspunde cererii și de aici și evoluțiile în ceea ce privește prețurile”, a spus Chisăliță. El a adăugat că rezultatul măsurilor trebuie să asigure continuitatea alimentării cu energie, dar și „o suportabilitate a prețului” pentru gospodării și familii.

Radu Oprea, ministrul Apărării Naționale, a subliniat rolul strategic al energiei pentru securitatea națională și competitivitatea economiei. Acesta a cerut protejarea investițiilor și infrastructurii din Marea Neagră și a legat disponibilitatea energiei la costuri competitive de capacitatea industriei europene de a se dezvolta. „Lipsa de competitivitate a economiei și industriilor europene vine și din costul ridicat al energiei electrice”, a explicat Radu Oprea, amintind că energia înseamnă și logistică militară. Ministrul a cerut sprijinul industriei pentru sistemele de conducte NATO și pentru continuarea investițiilor în energia românească și cea din Marea Neagră. Principala secțiune a evenimentului a analizat corelarea obiectivelor climatice europene cu realitățile economice și industriale ale statelor membre. Dezbaterile au vizat revizuirea cadrului EU ETS, aplicarea regulamentelor privind reducerea emisiilor de metan și Net-Zero Industry Act, necesitatea unor politici care să susțină reducerea emisiilor fără a afecta competitivitatea industriei, investițiile și accesul la energie la prețuri competitive. Terhi Lehtonen, membră a cabinetului vicepreședintei executive a Comisiei Europene, a abordat rolul ETS2 și mecanismul de protecție pentru primii doi ani de funcționare: dacă prețul certificatelor depășește 45 de euro pe tonă, vor fi eliberate certificate suplimentare din rezerva de stabilitate. Ea a argumentat că amânarea ETS2 ar încetini tranziția energetică.

Referindu-se la beneficiile pentru România, Lehtonen a evidențiat fondurile mobilizabile prin ETS2. „România este, de asemenea, așteptată să beneficieze de ETS2, atât prin veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii, estimate la aproximativ 2,3 miliarde de euro, cât și prin Fondul pentru climă socială, al cărui plan are un buget de 6 miliarde de euro”, a specificat Lehtonen, precizând că România va fi al doilea cel mai mare beneficiar net al acestui fond. François-Régis Mouton de Lostalot, director general pentru Europa al IOGP, a susținut obiectivele reducerii emisiilor de metan, dar a atras atenția asupra dificultăților de implementare, pledând pentru reguli proportionale, fezabile tehnic și sustenabile economic. Svetoslav Benchev, președintele Asociației Bulgare a Petrolului și Gazelor, a subliniat diferența dintre plafonarea și înghețarea prețului certificatelor de emisii și necesitatea unei legislații care să țină cont de nivelul de dezvoltare socio-economică al fiecărui stat membru. „Legislația trebuie adaptată la dezvoltarea socio-economică a fiecărui stat european... Și trebuie să fie orientată către investiții, pentru că investițiile în această parte a Europei nu sunt la un nivel suficient de bun. Avem nevoie de predictibilitate, realism și orientare către investiții”, a afirmat Benchev. Jan Strubiński a atras atenția asupra necesității evaluării impactului economic al reglementărilor climatice înainte de implementare, în timp ce Andrei Marcu, fondatorul ERCST, a susținut o abordare echilibrată a politicilor europene, bazată pe neutralitate tehnologică și evaluarea realistă a costurilor.

Dorin Junghietu, ministrul Energiei al Republicii Moldova, a vorbit despre cooperarea cu România pentru securitatea energetică regională, evidențiind rolul liniei Vulcănești–Chișinău, recent puse în funcțiune, în reducerea dependenței energetice. „Această realizare înseamnă... eliminarea unei dependențe structurale istorice și... cea mai sigură rută de alimentare cu energie electrică a Republicii Moldova. Nu ne oprim aici: lucrăm împreună, pe ambele maluri, la celelalte două interconexiuni de 400 kV [Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș]”, a afirmat Junghietu. Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, a adus în discuție legătura dintre energie, competitivitatea economiei europene și autonomia strategică a Uniunii, susținând necesitatea unei abordări care să combine obiectivele climatice cu instrumente economice realiste. „Nu putem vorbi despre competitivitate europeană fără energie competitivă. Nu putem vorbi despre autonomie strategică dacă depindem excesiv de importuri și nu putem vorbi despre o tranziție energetică reușită dacă industria pierde investiții, iar cetățenii nu își pot permite să își plătească facturile”, a declarat Negrescu.

Al doilea panel al conferinței a analizat transformarea resurselor și oportunităților energetice ale României în investiții concrete și avantaje pe termen lung. Discuțiile au vizat dezvoltarea producției de gaze naturale, rolul hidroenergiei, integrarea surselor regenerabile și modernizarea rețelelor, participanții subliniind necesitatea unui cadru de reglementare predictibil și a susținerii potențialului de producție prin infrastructură și flexibilitate. Răzvan Popescu, CEO Romgaz, a prezentat transformarea companiei într-un actor energetic integrat, incluzând producția și depozitarea gazelor, producția de energie electrică și dezvoltarea industrială prin preluarea Azomureș. „2027 înseamnă cu adevărat tranziția companiei Romgaz de la un producător tradițional de gaz natural într-o companie energetică integrată... care nu numai va asigura securitatea energetică a României, cât și securitatea alimentară prin Azomureș. Pe de o parte avem producția de gaz natural, depozitarea, producția de energie electrică, cât și producția de îngrășăminte”, a explicat Popescu. Mark Beacom, CEO Black Sea Oil & Gas, a explicat că viabilitatea comercială este esențială pentru dezvoltarea oportunităților energetice. Compania analizează investițiile în energia eoliană offshore și biometan, recunoscând că costurile ridicate reprezintă o provocare majoră. „Ne dorim să fim primul dezvoltator de biometan din România și sperăm să luăm decizia finală de investiție anul viitor”, a spus Beacom. Radu Constantin, membru în Directoratul Hidroelectrica, a subliniat rolul hidroenergiei ca pilon de stabilitate al sistemului și importanța investițiilor în modernizarea hidroagregatelor și capacitățile de stocare. Alexandru Chiriță, CEO Electrica, a atras atenția asupra decalajului dintre ritmul transformărilor energetice și capacitatea rețelelor de distribuție, avertizând că amânarea investițiilor generează costuri mai mari pe termen lung. „Orice investiție amânată se va traduce într-o notă de plată, un cost. Când vrem să îl plătim? Îl plătim astăzi sau mai târziu? Dacă vrem un cost al energiei redus în 2030, trebuie să începem de acum investițiile peste nivelul agreat”, a avertizat Chiriță.

Panelul despre diplomația energetică a examinat impactul evoluțiilor geopolitice din Ucraina și Orientul Mijlociu asupra securității energetice. Luminița Odobescu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, a subliniat că dependențele energetice pot deveni vulnerabilități, iar protejarea infrastructurii critice și a rutelor de aprovizionare este esențială pentru reziliența regiunii Mării Negre. Odobescu a evidențiat importanța cooperării României cu partenerii europeni și aliații NATO pentru protejarea infrastructurii maritime și energetice, inclusiv prin operaționalizarea hub-ului de securitate maritimă de la Marea Neagră, cu extensii la Constanța și Varna. „Trebuie să avem energie la prețuri accesibile, infrastructura energetică să fie protejată, iar cetățenii și companiile să știe că pot avea oricând la dispoziție resursele energetice necesare”, a concluzionat Odobescu.

Cel de-al treilea panel a abordat rolul strategic al Mării Negre și responsabilitatea României de a-și consolida poziția în regiune, reunind perspective din industria energetică, securitate și gestionarea situațiilor de urgență. Dezbaterea s-a concentrat asupra protejării infrastructurii critice, dezvoltării capacităților de monitorizare și intervenție și cooperării regionale. George Scutaru, directorul general al New Strategy Center, a evidențiat schimbarea rolului strategic al Mării Negre după declanșarea războiului din Ucraina și necesitatea consolidării capacităților de monitorizare a amenințărilor asupra infrastructurii offshore, inclusiv prin cooperarea regională și valorificarea experienței statelor nordice. Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom, a prezentat stadiul proiectului Neptun Deep, aflat într-o etapă avansată de execuție cu aproximativ 90% din lucrări realizate și platforma instalată, urmand să livreze primele gaze în prima jumătate a anului 2027. Oana Ijdelea, membră a Consiliului de Administrație al Black Sea Oil & Gas, a atras atenția asupra necesității adaptării la amenințările din regiune, de la mine marine la drone, și a importanței transparenței în colaborarea dintre operatori și autorități.

Dr. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a vorbit despre necesitatea consolidării mecanismelor de protecție a infrastructurii critice și implicarea activă a operatorilor privați în protejarea infrastructurii. „Nu se poate decât mână în mână, autoritățile împreună cu investitorul. Trebuie să facem o echipă, să lucrăm împreună”, a insistat Arafat. Yordan Bozhilov, director al Sofia Security Forum, a evidențiat importanța cooperării dintre România și Bulgaria prin schimburi regulate de informații și exerciții comune pentru a construi capacități de răspuns și reziliență. Participanții au concluzionat că următoarea etapă trebuie să pună accent pe implementarea proiectelor și consolidarea infrastructurii, printre priorități numărandu-se investițiile în rețele, interconectările, stocarea și monitorizarea amenințărilor, mesajul comun fiind că reziliența se construiește prin acțiuni concrete și colaborare. La ediția din 2026 a Romanian International Energy Conference au participat reprezentanți ai autorităților naționale și europene, ai instituțiilor de reglementare și ai unor companii importante din sectorul energetic, precum Romgaz, OMV Petrom, Black Sea Oil & Gas, Hidroelectrica și Electrica, alături de experți și specialiști din industrie.