România: Parlamentul aprobă comisia de anchetă asupra migrației ilegale și muncii expropriate, condamnata de AUR

Camera Deputaților din România a votat miercuri înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind impactul migrației asupra ordinii publice și securității naționale, cu accent pe combaterea migrației ilegale. Inițiativa, propusă de AUR, a fost adoptată cu 145 de voturi „pentru”, 83 „împotrivă” și două abțineri. Comisia, formată din 15 membri, va verifica legalitatea intrării și șederii cetățenilor străini, cu accent pe fluxurile din Asia de Sud și Sud-Est, investigând migrația secundară ilegală spre Spațiul Schengen și eventualele abuzuri ale angajatorilor sau intermediarilor în recrutarea forței de muncă din aceste regiuni. Termenul pentru prezentarea raportului final este de 120 de zile.

Deputatul AUR Dan Tanasă a argumentat necesitatea comisiei prin creșterea numărului de muncitori din afara UE, de la peste 101.000 la finalul lui 2024 la peste 149.000 la sfârșitul lui 2025, avertizând că aceasta reprezintă „migrație în masă” și nu doar „forță de muncă ieftină”, invocând temerile lui Marco Rubio despre amenințarea existențială a migrației în masă asupra civilizației occidentale.

Inițiativa a generat reacții diverse: liderul UDMR, Csoma Botond, a etichetat problema ca fiind „falsă” și a acuzat AUR de propagarea unui discurs al urii, în timp ce deputații PNL și USR au criticat lipsa de soluții concrete și abordarea populistă, subliniind totodată că migranții plătoesc aceleași taxe ca și românii. PSD a tras atenția că pricina plecării românilor în străinătate este plata slabă a muncii, nu migrația străină.

Camera Deputaților din România a adoptat, miercuri, proiectul de hotărâre PHCD 75/2026, propus de AUR și grupul S.O.S. România, care înființează o comisie de anchetă privind impactul migrației asupra ordinii publice și securității naționale. Inițiativa a obținut 145 de voturi „pentru”, 83 „împotrivă” și două abțineri. Comisia va include 15 membri, cu componență proporțională cu forța politică a grupurilor parlamentare, și va analiza legalitatea intrării și șederii cetățenilor străini pe teritoriul național, cu accent pe fluxurile din Asia de Sud și Asia de Sud-Est. Obiectivele includ identificarea tiparelor comportamentului antisocial, investigarea migrației secundare ilegale (persoanele care intră legal, dar părăseșc ilegal țara pentru spațiul Schengen) și examinarea eventualelor abuzuri ale angajatorilor și intermediarilor implicați în recrutarea forței de muncă din aceste regiuni. Raportul final al comisiei trebuie depus într-un termen de 120 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de 30 de zile, iar instituțiile consultate vor include Inspectoratul General pentru Imigrări, Poliția de Frontieră și Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane.

Camera Deputaților a decis, miercuri, înființarea comisiei parlamentare de anchetă referitoare la impactul migrației asupra ordinii publice și securității naționale, inițiativă care aparține mai multor parlamentari de la SOS România și AUR. Votul a fost 145 de voturi „pentru”, 83 „împotrivă” și două abțineri.

Comisia de anchetă va avea ca obiective: De asemenea, comisia se va ocupa cu examinarea eventualelor abuzuri ale angajatorilor și intermediarilor implicați în recrutarea și aducerea lucrătorilor străini din aceste regiuni, precum și a situațiilor în care cetățeni străini sunt implicați ca autori în exploatare sau trafic de persoane, cu evaluarea activității Inspectoratului General pentru Imigrări, a Poliției de Frontieră și a Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, inclusiv a eficienței verificărilor și a măsurilor de control.

Un alt obiectiv este și identificarea vulnerabilităților legislative și administrative care pot favoriza încălcarea regimului migrației și formularea de propuneri de remediere.

Termenul de depunere a raportului este de 120 de zile.

La dezbateri, deputatul AUR Dan Tanasă a afirmat că prezența pe teritoriul României a peste o sută de mii de muncitori din afara spațiului european nu înseamnă doar „forță de muncă ieftină din țări de lumea a treia”, ci și migrație în masă.

El a citat mai multe discursuri ale lui Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, din 2025, în care acesta a susținut, printre altele, că „migrația în masă reprezintă o amenințare existențială la adresa civilizației occidentale și subminează stabilitatea unor aliați cheie ai Americii”.

„La 31 decembrie 2024 în România erau peste 101.000 muncitori, pentru ca la sfârșitul lui 2025 să avem peste 149.000 de muncitori din afara spațiului european. Foarte mulți dintre aceștia aflăm acum că doresc viză de reîntregire a familiei. Așadar nu mai este vorba despre forță de muncă ieftină din țări de lumea a treia, este vorba de migrație în masă, pentru că în câțiva ani 150.000 se pot transforma lejer în 700.000 - un milion. Treziți-vă! Votați înființarea acestei comisii, pentru că ceea ce se întâmplă în Vestul civilizat este deosebit de periculos”, a declarat deputatul AUR.

Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a spus că statul trebuie să ia măsuri împotriva migrației ilegale, dar problema ridicată de AUR pentru înființarea acestei comisii este una falsă, pentru că România nu se confruntă cu o migrație ilegală. „În România avem lucrătorii din alte țări care au drept de ședere și au drept de muncă în această țară. Extremiștii nu vor să facă o distincție între migrația ilegală și lucrătorii străini care ajung la noi în țară cu drept de ședere și cu drept de lucru la noi. E foarte important să vedeți că printre inițiatori este un inculpat care a fost inculpat chiar pentru faptul că a incitat la ură împotriva lucrătorilor străini”, a afirmat acesta.

El i-a acuzat pe cei de la AUR că „vor să înregistreze lucrările acestei comisii și după aceea să posteze pe rețelele sociale, să aibă combustibil pentru ură”. „Am o rugăminte pentru toate partidele centriste să nu intrăm în acest joc periculos al urii propus de extremiști”, a transmis deputatul UDMR. Liderul deputaților minorităților naționale, Varujan Pambuccian, a subliniat că trebuie respectată legea. „Ca orice țară normală la cap, România are legi și se guvernează după legi. Dacă legile nu sunt respectate, asta este o altă problemă. Spunea cineva de reîntregirea familiei pentru cei care vin cu acte de muncă și se stabilesc aici. Acolo înseamnă că nu se respectă legea, că ei au primit cetățenie de la biroul pentru cetățenii, pe baza căreia cer reîntregirea. Nu e în ordine, pentru că înseamnă că acel birou nu și-a făcut datoria”, a apreciat Pambuccian. Deputatul PNL Ovidiu Cîmpean a fost de părere că cei de la AUR nu au soluții pentru combaterea migrației, ci fac dovadă doar de „populism” și propagă o temă care nu este specifică pentru România, promovând „un discurs al urii”. În opinia deputatei USR Cristina Prună, România are o mare problemă cu forța de muncă, având în vedere că 6 milioane de români au migrat în străinătate în ultimii 37 de ani. „De ce se întâmplă lucrul ăsta? Pentru că avem taxe foarte mari pe muncă, pentru că statul român taxează munca și o descurajează și pentru că românii câștigă mult prea puțin și trebuie să plece peste hotare. Lucrul acesta nu este abordat de Parlamentul român, ci se abordează non teme de tipul comisiei de anchetă care să ancheteze nu știu ce migranți care oricum vin aici pe cote care sunt stabilite anual”, a adăugat Prună. Potrivit deputatului PSD Adrian Câciu, cei care vorbesc de românii din afară nu au făcut niciun proiect în sprijinul lor. „Taxele pe care le plătesc migranții sunt aceleași cu taxele pe care le plătesc românii, nu asta i-a îndepărtat pe români de țară, banii i-au îndepărtat, plata de mizerie”, a spus Câciu.

Deputatul AUR Valeriu Munteanu a avertizat că România trebuie să învețe din problemele cu care se confruntă deja marile state occidentale, unde lipsa unor politici migratorii coerente și controalele insuficiente au contribuit la agravarea fenomenelor infracționale. „Europa plătește astăzi prețul unor decenii de politici migratorii incoerente, al controalelor insuficiente și al incapacității unor guverne de a asigura respectarea legii și integrarea celor primiți pe teritoriul lor. În marile oraşe europene, de la Paris și Bruxelles până la Berlin, Londra sau Stockholm, există cartiere afectate de criminalitate organizată, trafic de droguri, violenţe stradale şi conflicte între grupări infracționale. În unele comunități, oamenii trăiesc cu sentimentul că autoritățile au pierdut controlul asupra siguranței cotidiene. Violurile, tâlhăriile, agresiunile și recrutarea tinerilor de către rețelele criminale sunt realități care trebuie combătute fără ezitare, indiferent de cetățenia sau originea autorilor”, a declarat Valeriu Munteanu, deputat AUR. Valeriu Munteanu a explicat că România nu trebuie să aștepte ca aceste probleme să capete amploare înainte de a lua măsuri. Acesta a prezentat și exemple concrete din țara noastră, atrăgând atenția asupra creșterii numărului de lucrători proveniți din state din afara Uniunii Europene și asupra unor cazuri de criminalitate în care au fost implicați cetățeni străini. „România trebuie să învețe din aceste eșecuri. Nu avem dreptul să așteptăm apariția unor probleme de securitate de aceeași amploare pentru a începe să acționăm. În ultimii ani, România a înregistrat o creștere semnificativă a numărului lucrătorilor proveniți din state din afara Uniunii Europene. Această evoluție trebuie însoțită de mecanisme eficiente de verificare, monitorizare și control. Un fenomen deosebit de îngrijorător îl reprezintă apariția unor rețele de criminalitate organizată implicând cetățeni străini veniți în România. În iunie 2026, DIICOT a destructurat, în București și Ilfov, o grupare de traficanți de droguri formată din cetățeni srilankezi, dintre care nouă au fost arestați preventiv. Alte anchete au vizat rețele de trafic de migranți și exploatarea prin muncă a unor cetățeni asiatici, inclusiv prin violență și lipsire ilegală de libertate”, a transmis Valeriu Munteanu, deputat AUR.

Deputatul AUR a amintit inclusiv cazurile de lepră confirmate la Cluj-Napoca, în decembrie 2025, la două tinere imigrante din Asia care lucrau într-un salon SPA. Totodată, acesta a atras atenția asupra creșterii solicitărilor de reîntregire a familiilor și a necesității de a verifica riguros situația persoanelor care intră și rămân pe teritoriul României. „La fel de importantă este dimensiunea sanitară a migrației. În decembrie 2025, la Cluj-Napoca au fost confirmate două cazuri de lepră, la două tinere imigrante din Asia care lucrau la un salon SPA. Acest episod evidențiază importanța supravegherii epidemiologice, a depistării precoce a bolilor infecțioase și a cooperării dintre instituțiile responsabile de imigrație și cele sanitare. Datele Inspectoratului General pentru Imigrări arată că în unele județe numărul cererilor pentru reintregirea familiilor s-a dublat, majoritatea solicitărilor venind de la muncitori din Nepal, Sri Lanka și India. În aceste condiții suntem în prezența unor elemente de imigrare în masă”, a precizat Valeriu Munteanu, deputat AUR.

Președinte al comisiei de anchetă a fost ales deputatul AUR, Valeriu Munteanu.

Parlamentul României a votat înființarea unei comisii parlamentare de anchetă inițiate de AUR și SOS România, care va analiza modul în care autoritățile gestionează fluxul de cetățeni străini veniți la muncă, respectarea condițiilor legale de ședere și eventualele vulnerabilități ale mecanismelor de control.

Comisia, cu o componență proporțională cu forța politică a grupurilor, va evalua rețelele de trafic de persoane și exploatarea prin muncă, precum și eficiența controalelor executate de Inspectoratul General pentru Imigrări, Poliția de Frontieră, Poliția Română și inspectoratele teritoriale de muncă. Raportul final trebuie depus în 120 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de 30 de zile.

Deputatul AUR Valeriu Munteanu a avertizat că România trebuie să învețe din eșecurile Occidentului, unde politici migratorii incoerente au dus la cartiere afectate de criminalitate organizată și violență. El a subliniat necesitatea integrării și respectării legii pentru a preveni agravarea fenomenelor infracționale.

Valeriu Munteanu a citat exemplul marilor orașe europene, de la Paris și Bruxelles până la Berlin, Londra sau Stockholm, unde există cartiere afectate de criminalitate organizată, trafic de droguri și violențe stradale. El a afirmat: „Violurile, tâlhăriile, agresiunile și recrutarea tinerilor de către rețelele criminale sunt realități care trebuie combătute fără ezitare, indiferent de cetățenia sau originea autorilor”.

AUR a prezentat dovezi concrete ale necesității măsurilor, invocând creșterea numărului de lucrători din afara UE și cazuri de criminalitate în care au fost implicați cetățeni străini. Munteanu a atras atenția că România nu trebuie să aștepte ca problemele de securitate să capete amploare.

Deputatul AUR a evocat destructurarea în iunie 2026, de către DIICOT, a unei grupări de traficanți de droguri din cetățeni srilankezi în București și Ilfov, cu nouă arestări preventive. Alte anchete au vizat traficul de migranți și exploatarea prin muncă a cetățenilor asiatici.

Munteanu a amintit și cazurile de lepră confirmate la Cluj-Napoca, în decembrie 2025, la două tinere imigrante din Asia care lucrau într-un salon SPA, evidențiind importanța supravegherii epidemiologice și a cooperării dintre instituțiile de imigrație și cele sanitare.

Datele Inspectoratului General pentru Imigrări arată că, în unele județe, numărul cererilor pentru reîntregirea familiilor s-a dublat, majoritatea solicitărilor venind de la muncitori din Nepal, Sri Lanka și India. Munteanu a concluzionat că, în aceste condiții, „suntem în prezența unor elemente de imigrare în masă”.

Potrivit AUR, inițiativa declanșează un demers de verificare a modului în care statul român își exercită atribuțiile de control. Comisia de anchetă a fost formată, iar președintele său ales este deputatul AUR, Valeriu Munteanu.

Parlamentul României a aprobat înființarea unei comisii de anchetă privind migrația, propusă de AUR, conform unui comunicat de presă al partidului. Comisia va analiza modul în care autoritățile române gestionează creșterea numărului de cetățeni străini veniți la muncă în România, respectarea condițiilor legale de ședere și de muncă, precum și eventualele vulnerabilități ale mecanismelor de control. Președinte al comisiei a fost ales deputatul AUR Valeriu Munteanu.

Parlamentul României a votat înființarea unei comisii speciale de anchetă pentru verificarea fenomenului migrației și analiza situației lucrătorilor străini din țară. Propunerea, inițiată de partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), urmărește auditarea riguroasă a mecanismelor de control instituțional, evaluarea riscurilor sanitare și prevenirea pătrunderii rețelelor de criminalitate organizată pe teritoriul național.

Parlamentul aprobă comisia de anchetă privind migrația, la inițiativa AUR

Potrivit unui comunicat oficial emis de partidul AUR, plenul reunit al Parlamentului a aprobat înființarea unei comisii speciale de anchetă dedicate verificării fenomenului migrației și a condițiilor în care lucrătorii străini își desfășoară activitatea în România. Propunerea legislativă vine în contextul unei creșteri accentuate a numărului de cetățeni proveniți din afara spațiului Uniunii Europene care obțin vize de muncă pe teritoriul național. Principala misiune a acestei structuri parlamentare este de a analiza în profunzime modul în care autoritățile române gestionează fluxurile migratorii, respectarea normelor legale de ședere și eficiența mecanismelor actuale de control și verificare [s:E1017743|partidul AUR].

Inițiatorii proiectului subliniază necesitatea unei strategii naționale preventive, capabile să evite vulnerabilitățile majore de securitate și sociale observate în ultimii ani în alte state membre ale Uniunii Europene. Conducerea acestei comisii de anchetă îi va reveni deputatului AUR Valeriu Munteanu, desemnat în funcția de președinte al corpului parlamentar de verificare.

Valeriu Munteanu avertizează: „România trebuie să învețe din eșecurile Europei”

Deputatul Valeriu Munteanu a atras atenția asupra experienței altor țări europene care se confruntă în prezent cu dezechilibre majore din cauza lipsei unor politici riguroase de integrare și monitorizare. În viziunea parlamentarului, lipsa de fermitate a autorităților poate conduce rapid la pierderea controlului asupra siguranței comunităților locale.