România pe ultimul loc în UE la finanțarea cercetării

Potrivit datelor Eurostat citate de Autoritatea Națională pentru Cercetare, ponderea cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare în PIB a scăzut la 0,46% în 2024, de la 0,52% în 2023, în timp ce media UE este de 2,24%.

România pe ultimul loc în UE la finanțarea cercetării

Datele prezentate de Eurostat arată că ponderea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în PIB a scăzut de la 0,52% în 2023 la 0,46% în 2024. Prin comparație, media Uniunii Europene a fost de 2,24%. România se situează astfel pe ultimul loc în UE la finanțarea cercetării.

Autoritatea Națională pentru Cercetare indică că diferența față de media europeană se regăsește în capacitatea sistemului de a atrage și păstra specialiști, de a susține proiecte pe durate adecvate și de a menține infrastructuri care presupun investiții continue.

Sectorul privat contribuie cu 0,29% din PIB la cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare, iar 37,9% dintre cercetători lucrează în sectorul privat, față de 57% la nivelul UE.

Raportul de țară al Comisiei Europene din 2026 semnalizează dificultăți legate de condițiile de lucru și de perspectivele de carieră ale cercetătorilor, factori care îngreunează păstrarea talentelor și afectează atractivitatea profesiei.

Printre proiectele românești finanțate din fonduri europene se numără BASTRAD, selectat în cadrul competiției ERC Synergy Grants 2026. Cercetătoarea română Emanuela-Cristina Timotin este unul dintre cei patru coordonatori principali ai proiectului, realizat de un consorțiu din România, Grecia, Italia și Austria. Inițiativa va studia practicile scrierii în Balcani și Anatolia între secolele XIV și XX, în spațiul otoman.

În România funcționează infrastructuri științifice europene precum Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics și DANUBIUS-RI, iar cercetători români sunt implicați în proiecte și consorții internaționale.

Reprezentanții ANC subliniază că răspunsul la investiția în cercetare se va regăsi în bugete, instituții, programe și decizii care asigură stabilitate comunității profesionale, precum și în opțiunea generațiilor viitoare de a alege cercetarea ca profesie în România.

Surse

Categorii:
Etichete: