Angajații din România iau, în medie, mai puțin de o zi de concediu medical pe an, situându-se la coada clasamentului european, conform datelor OCDE. Această situație contrastează dramatic cu state precum Norvegia, Slovenia sau Spania, unde media anuală depășește cinci săptămâni.
Diferența ridică întrebarea dacă angajații români sunt, într-adevăr, mai sănătoși sau dacă factors organizaționale îi determină să continue activitatea chiar și atunci când starea de sănătate nu le permite o prestație la capacitate maximă.
Teama de pierderi salariale, presiunea volumului de muncă și o cultură organizațională care confundă prezența cu performanța pot determina angajații să amâne recuperarea și să vină la serviciu în ciuda simptomelor. Acest fenomen, numit presenteeism, generează pierderi de productivitate care nu sunt întotdeauna vizibile în indicatorii financiari ai companiilor.
Un angajat poate părea implicat dacă participă la ședințe și răspunde la e-mailuri, dar probleme precum migrenele, infecțiile respiratorii, durerile cronice sau epuizarea psihică îi pot afecta concentrarea, viteza de lucru și capacitatea de luare a deciziilor.
Costurile prezenteeismului nu se limitează la randamentul individual. În cazul bolilor contagioase, venirea la serviciu cu infecții îi poate expune pe colegi, generând un efect în lanț negativ asupra întregii echipe.
Măsurarea productivității exclusiv prin prezență este insuficientă, deoarece un angajat conectat permanent nu este neapărat eficient.
O analiză din 2009 a cercetătorului Gary Johns, publicată în Journal of Organizational Behavior, arată că presenteeismul trebuie înțeles atât prin prisma problemelor medicale, cât și a factorilor organizaționali care influențează decizia de a lucra în timpul bolii.
O perspectivă mai nuanțată asupra performanței ar trebui să conducă companiile să evite încurajarea indirectă a comportamentelor care afectează sănătatea angajaților și rezultatele pe termen lung. Cultura organizațională sănătoasă presupune ca angajații să poată comunica fără teamă de penalizare profesională atunci când nu se simt bine.
Reducerea presenteeismului necesită o abordare amplă ce include prevenția, accesul la servicii medicale și schimbarea culturii organizaționale. Măsuri recomandate includ încurajarea consultelor medicale timpurii, crearea unui mediu în care concediul medical nu este stigmatizat, adaptarea volumului de muncă prin flexibilitate și priorizări, monitorizarea stării de bine a echipelor și dezvoltarea programelor de sănătate ocupațională.
O analiză sistematică din 2023, publicată în revista Work, a evaluat 14 revizuiri ale literaturii de specialitate, incluzând 1.390 de studii individuale. S-au identificat 45 de tipuri de programe de sănătate la locul de muncă, dintre care 22 au avut efecte pozitive asupra presenteeismului. Totuși, autorii au subliniat diversitatea intervențiilor și lipsa unui model unic superior.
În economia modernă, sănătatea angajaților este o componentă esențială a performanței pe termen lung. Sănătatea nu mai poate fi privită exclusiv ca o chestiune individuală, ci ca o problemă organizațională care afectează calitatea muncii, relațiile colegiale și capacitatea de atingere a obiectivelor.
Provocarea pentru angajatori nu este să asigure prezența fizică zilnică, ci să creeze condiții pentru o muncă sănătoasă, sigură și sustenabilă.