ACTUALIZARE România înregistrează cea mai mare scădere din UE a raportului preț-venit al locuințelor
Raportul dintre prețul locuințelor și veniturile gospodăriilor din România a scăzut cu 42,8% în perioada 2015-2025, cea mai mare reducere înregistrată în Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. Această evoluție contrastează cu tendința generală a UE, unde raportul a crescut cu 6,8% în aceeași perioadă, semn al unei dificultăți crescute în achiziționarea de locuințe în majoritatea statelor membre.
În 2025, raportul dintre prețul locuințelor și venituri la nivelul Uniunii Europene era cu 6,8% mai mare decât în 2015, semnalând o creștere generală a prețurilor imobiliare în raport cu veniturile gospodăriilor pe parcursul deceniului. Totuși, evoluțiile naționale au variat semnificativ, raportul înregistrând o creștere în 17 țări membre ale UE și o scădere în celelalte 10. România se distinge prin cea mai mare scădere înregistrată în blocul comunitar: -42,8%.
Acest indicator compară evoluția prețurilor locuințelor cu cea a venitului pe cap de locuitor al gospodăriilor, având un an de referință de bază. Raportul crește atunci când prețurile imobiliare cresc mai rapid sau scad mai lent decât veniturile, scade când veniturile ajung din urmă prețurile și rămâne neschimbat atunci când ambele evoluează în același ritm.
Între 2015 și 2025, Portugalia a înregistrat cea mai mare creștere a raportului preț-venit al locuințelor, de +60,8%, urmată de Țările de Jos (+34,3%), Ungaria (+26,5%), Cehia (+25,8%) și Spania (+24,5%). În extremul opus, România a înregistrat cea mai puternică scădere (-42,8%), fiind urmată de Finlanda (-25,2%) și Bulgaria (-16,2%). Este important de reținut că aceste cifre reflectă dinamica evoluției prețurilor în raport cu veniturile în timp, nu o clasament absolut al costurilor locuințelor în raport cu nivelurile veniturilor naționale.
Eurostat propose și o altă metodologie de analiză, raportul standardizat dintre prețul locuințelor și venituri, care indică dacă raportul curent se situează peste sau sub media pe termen lung calculată începând din 2000. Datele evidențiază două vârfuri clar identificate: în 2007, înaintea crizei financiare globale, și în 2022. În aceste ani, raportul preț-venit s-a situat cu 7,9%, respectiv 7,4%, peste media pe termen lung. Între aceste momente critice, raportul a scăzut cu 6,4% sub medie în 2014, înainte de a crește din nou. După vârful din 2022, raportul a înregistrat scăderi în 2023 și 2024, pentru a reveni ușor peste media pe termen lung în 2025 (+0,03%).
Potrivit datelor Eurostat, România a înregistrat cea mai semnificativă îmbunătățire a accesibilității locuințelor în cadrul Uniunii Europene în ultimul deceniu, raportul dintre prețul locuințelor și venituri scăzând cu 42,8% între 2015 și 2025. Eurostat definește acest indicator ca pe un raport comparativ între evoluția prețurilor imobiliare și veniturile per capita ale gospodăriilor; o scădere a acestuia indică faptul că veniturile au crescut mai rapid decât prețurile, îmbunătățind accesibilitatea, în timp ce un avantaj complementar este numărul de ani de venit necesari pentru achiziție. În paralel cu progresul României, datele relevă o polarizare a pieței imobiliare europene: în timp ce 10 state membre au înregistrat scăderi ale raportului preț-venit, 17 țări au consemnat creșteri, semn al unei presiuni generale a prețurilor. Portugalia a înregistrat cea mai mare creștere a raportului preț-venit în UE (+60,8%), urmată de Țările de Jos (+34,3%), Ungaria (+26,5%), Cehia (+25,8%) și Spania (+24,5%). În extremul opus, alături de România, Bulgaria (-16,2%) și Finlanda (-25,2%) s-au numărat printre țările cu cele mai pronunțate reduceri ale disproporției dintre prețuri și venituri. Analiza standardizată a Eurostat, care compară raportul actual cu media pe termen lung calculată începând din 2000, identifică două perioade de vârf ale prețurilor relative: 2007 (înainte de criza financiară) și 2022. După vârful din 2022, când raportul a fost cu 7,4% peste media istorică, trendul descendent a continuat în 2023 și 2024, anul 2025 înregistrând o revenire ușoară, cu valoarea situându-se la 0,03% peste media pe termen lung.