Românii au criptoactive în valoare de până la 12,9 miliarde euro, potrivit estimărilor Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR

Prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea arată că rata de adopție a criptoactivelor în rândul populației de 18-64 de ani a fost estimată la 14,9% în 2025, una dintre cele mai ridicate din Europa, iar deținerile totale preliminare ar ajunge la până la 12,9 miliarde euro.

Actualizat:

Românii au criptoactive în valoare de până la 12,9 miliarde euro, potrivit estimărilor Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR
ACTUALIZARE Leonardo Badea, BNR: inovația financiară digitală și provocările pentru siguranța și încrederea în sistemele de plăți

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, subliniază că evoluțiile recente fac din inovația tehnologică un factor care modelează prezentul și aduce provocări pentru viitor.

Transformarea se manifestă în modul în care oamenii plătesc, economisesc și investesc, influențând modul în care economia românească își valorifică potențialul, cu accent pe siguranță și încredere, susținută de progresul inteligenței artificiale.

Indicatorul amplorii plăților electronice arată că în a doua jumătate a anului 2025 zona euro a înregistrat peste 83 de miliarde de plăți fără numerar, cu aproape 7% mai mult față de anul anterior.

Pentru circa 350 de milioane de locuitori ai zonei euro și 184 de zile în semestrul al doilea 2025, media statistică depășește o plată pe zi per locuitor.

În România, numărul de plăți zilnice per locuitor este la aproximativ jumătate din media zonei euro, însă ritmul de creștere este de peste cinci ori mai alert, cu o majorare de peste 37% a plăților fără numerar în aceeași perioadă, ceea ce face ca securitatea infrastructurilor digitale să devină esențială.

Popularitatea activelor digitale în România este ridicată, cu o rată de adopție a criptoactivelor de 14,9% în rândul populației de 18-64 de ani în 2025, una dintre cele mai mari în Europa, iar estimările preliminare indică dețineri totale de până la 12,9 miliarde euro.

Cele două teme ale conferinței apar distinct, dar reprezintă fațete ale aceleiași probleme legate de încrederea în bani, de la pecetea pe monedă la banca centrală și sistemele de plăți, cu întrebarea despre garantarea valorii și protecției împotriva aproprierii nedrepte.

Registrele distribuite, activele tokenizate, stablecoin-urile și monedele digitale ale băncilor centrale mută locul în care se caută răspunsul, depinzând tot mai mult de reziliența infrastructurilor digitale și de securitatea cibernetică.

Badea prezintă evoluții recente relevante care ilustrează aceste schimbări.

Tehnologia registrelor distribuite este prezentă în produse tot mai utilizate, iar potrivit ESMA valoarea acțiunilor tokenizate a crescut de la circa 300 de milioane de euro la sfârșitul lui 2024 la aproximativ 1,9 miliarde de euro în iunie 2026, de peste șase ori în 18 luni, arătând viteza transformării deși piața rămâne redusă față de piețele tradiționale.

Raportul de stabilitate financiară al Rezervei Federale arată o capitalizare globală a pieței stablecoin-urilor de circa 310 miliarde de dolari, aproape integral în dolari americani, cu USDT și USDC care concentrează circa 85% din piață, în timp ce stablecoin-urile ancorate la euro au aproximativ 822 de milioane de dolari, sub 0,3% din volumul pieței americane.

Concentrarea pieței evidențiază importanța guvernanței, transparenței și administrării riscurilor, cu emitenți majori în Asia și avans rapid al SUA prin tokenizarea titlurilor de stat și stablecoin-uri, Europa având propriile platforme și cadru de reglementare.

La 21 septembrie Eurosistemul a pus în funcțiune Pontes, o punte între platformele de active tokenizate și sistemul de plăți al băncilor centrale din zona euro, permițând decontarea în bani de bancă centrală, în locul plăților prin sisteme clasice sau stablecoin-uri private.

Pontes se sprijină pe teste din 2024 cu 64 de participanți și tranzacții de aproape 1,6 miliarde de euro privind decontarea în bani de bancă centrală pentru tranzacții pe registre distribuite.

Trecerea de la pilot la infrastructură schimbă natura riscurilor, iar ESMA avertizează că tokenul reprezintă adesea o creanță asupra intermediarului, cu decalaj între transferul pe registru distribuit și decontarea banilor, risc pe care Pontes încearcă să îl închidă pentru tranzacțiile interinstituționale.

Badea citează și articolul ASF despre cooperarea regională pentru reducerea decalajului de protecție prin asigurări, anunțat de Alexandru Petrescu.

Digitalizarea creează dependență de un număr restrâns de furnizori de tehnologie, de la cloud la custodia cheilor criptografice, iar reziliența instituțiilor financiare depinde de soliditatea lanțului de furnizori.

Riscul nu dispare, ci se transformă în contracte, instituții noi, tehnologii și sisteme criptografice, fiecare punct de legătură fiind o suprafață de atac, iar prevenția este esențială într-un mediu cu tranzacții ireversibile.

Inteligența artificială poate ajuta la verificarea codului contractelor inteligente, monitorizarea tranzacțiilor și prelucrarea documentației, cu condiția testării și supravegherii algoritmilor, deoarece aceleași capabilități pot fi folosite pentru exploatarea vulnerabilităților.

Modelele avansate de IA pot identifica și exploata vulnerabilități mai eficient, iar numărul vulnerabilităților software publicate global în primele trei trimestre din 2026 a depășit totalul anului anterior, cu peste 70% exploatate aproape imediat după publicare, determinând Comitetul European pentru Risc Sistemic să avertizeze în iunie 2026 asupra riscurilor cibernetice sistemice asociate acestor modele.

Evoluțiile readuc în prim-plan rolul banilor publici.

Banca centrală a Suediei a informat în octombrie Parlamentul că evoluțiile pieței plăților și contextul geopolitic readuc în discuție proiectul coroanei suedeze digitale, subliniind că pregătirile legislative durează ani și sunt necesare din timp pentru reziliența sistemului de plăți.

Riksbank nu s-a pronunțat asupra oportunității emiterii, dar a subliniat că într-o societate cu utilizare redusă a numerarului, capacitatea infrastructurii digitale de a funcționa în orice împrejurare devine componentă a securității naționale.

În iulie Parlamentul European și-a adoptat mandatul de negociere pentru euro digital, iar Banca Centrală Europeană a selectat 36 de furnizori de servicii de plată pentru un program pilot de 12 luni care începe în a doua jumătate a anului viitor, vizând o posibilă primă emisiune în 2029 condiționată de cadrul legislativ.

Euro digital vizează funcționare offline, complementaritate cu numerarul și soluțiile private, și limite de deținere pentru a completa depozitele bancare, nu a le înlocui, fiind conceput ca sigur și rezilient.

Parlamentul European prevede ca băncile și furnizorii din statele din afara zonei euro să poată distribui euro digital, ceea ce ar face subiectul concret și pentru piața din România.

Banca Națională a României a derulat un exercițiu macroprudențial de testare la stres cibernetic pentru instituțiile de credit, în colaborare cu BCE și parteneri strategici, pentru a evalua continuarea activității în caz de incident cibernetic și reacția când principalul canal de comunicare este indisponibil în timp ce pe rețele sociale circulă știri negative.

Băncile participante au planuri de continuitate și centre operaționale de securitate, însă exercițiul a arătat că un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite de lichiditate dacă nu se iau măsuri suplimentare.

Dependența de furnizorii de tehnologie critici poate transmite rapid efecte asupra operațiunilor băncilor și serviciilor pentru clienți, mai ales când înlocuirea este dificilă.

Pregătirea trebuie să acopere prevenirea, detectarea, reacția la incident și restabilirea serviciilor, cu testare periodică și supraveghere a furnizorilor terți, pentru limitarea efectelor asupra clienților, sectorului bancar și economiei, construind încrederea prin reguli clare și sisteme protejate.

Cu infrastructura financiară tot mai rapidă și interconectată, reziliența și încrederea devin cruciale pentru stabilitatea financiară, fiind nevoie să se evalueze capacitatea instituțiilor de a administra riscurile generate de inovație.

Informațiile despre abonamente și contribuții lunare sunt prezente în material, dar nu sunt relevante pentru conținutul editorial.

Secțiunea privind anularea contribuției lunare prin link din email este prezentă, însă fără relevanță editorială.

ACTUALIZARE Românii au criptoactive în valoare de până la 12,9 miliarde euro, potrivit estimărilor Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR

Transformarea se vede în modul în care oamenii plătesc, economisesc și investesc și determină modul în care economia românească își valorifică potențialul, în condiții de siguranță și încredere. Este transformarea digitală a sistemului de plăți susținută de progresul inteligenței artificiale. În a doua jumătate a anului 2025, în zona euro au fost efectuate peste 83 de miliarde de plăți fără numerar, cu aproape 7% mai multe decât cu un an înainte. Pentru o populație de aproximativ 350 milioane de locuitori și 184 de zile în semestrul al doilea 2025, media statistică depășește o plată pe zi per locuitor. În România, numărul de plăți zilnice per locuitor este la aproximativ jumătate din media zonei euro, dar ritmul de creștere este de peste cinci ori mai alert, cu o majorare de peste 37% a plăților fără numerar în aceeași perioadă. Securitatea infrastructurilor digitale devine o condiție esențială pentru buna funcționare a economiei. Rata de adopție a criptoactivelor în rândul populației de 18-64 de ani a fost estimată la 14,9% pentru anul 2025, una dintre cele mai ridicate la nivel european. Conform estimărilor preliminare, deținerile totale de criptoactive ale populației ar putea ajunge la până la 12,9 miliarde euro. Cele două teme ale conferinței par distincte, dar sunt fațete diferite ale aceleiași problematici privind încrederea în bani, de la pecetea pe monedă la banca centrală și sistemele de plăți, cu întrebarea despre garantarea valorii și protecția împotriva aproprierii nedrepte. Registrele distribuite, activele tokenizate, stablecoins și monedele digitale ale băncilor centrale schimbă locul în care se caută răspunsul, depinzând tot mai mult de reziliența infrastructurilor digitale și de securitatea cibernetică. Evoluțiile recente relevante ilustrează transformarea. Tehnologia registrelor distribuite este prezentă în produse tot mai utilizate. Potrivit ESMA, valoarea acțiunilor tokenizate a crescut de la aproximativ 300 de milioane de euro la sfârșitul anului 2024 la circa 1,9 miliarde de euro în iunie 2026, adică de peste șase ori în 18 luni. Piața rămâne redusă în raport cu piețele tradiționale, dar dinamica arată viteza transformării. Capitalizarea globală a pieței stablecoin-urilor se plasează la aproximativ 310 miliarde de dolari, aproape integral în dolari americani. USDT emisă de Tether și USDC emisă de Circle concentrează circa 85% din piață. Monedele stabile ancorate la euro au o capitalizare de aproximativ 822 de milioane de dolari, sub 0,3% din volumul pieței americane. Concentrarea pieței evidențiază importanța guvernanței, transparenței și administrării riscurilor. Cei mai mulți emitenți de instrumente tokenizate sunt deocamdată din Asia, iar Statele Unite avansează rapid prin tokenizarea titlurilor de stat și stablecoin-uri. Europa are propriile platforme și un cadru de reglementare dedicat. La 21 septembrie, Eurosistemul a pus în funcțiune Pontes, o punte între platformele de active tokenizate și sistemul de plăți al băncilor centrale din zona euro, permițând decontarea în bani de bancă centrală, în locul plăților prin sisteme clasice sau stablecoin-uri private. Pontes se sprijină pe teste din 2024 cu 64 de participanți și tranzacții de aproape 1,6 miliarde de euro privind decontarea în bani de bancă centrală pentru tranzacții pe registre distribuite. Atunci când o tehnologie trece de la pilot la infrastructură, se schimbă natura riscurilor. ESMA avertizează că tokenul reprezintă adesea o creanță asupra intermediarului, cu decalaj între transferul pe registrul distribuit și decontarea banilor, risc pe care Pontes încearcă să îl închidă pentru tranzacțiile interinstituționale. Digitalizarea adaugă o dependență de un număr restrâns de furnizori de tehnologie, de la servicii cloud la custodia cheilor criptografice. Reziliența unei instituții financiare depinde tot mai mult de soliditatea lanțului ei de furnizori. Riscul nu dispare, ci se transformă în contracte, instituții noi, tehnologii și sisteme criptografice. Fiecare punct de legătură devine o suprafață de atac. Prevenția este esențială într-un mediu cu tranzacții ireversibile. Inteligența artificială poate ajuta la verificarea codului contractelor inteligente, monitorizarea tranzacțiilor și prelucrarea documentației, cu condiția testării și supravegherii algoritmilor, pentru că aceleași capabilități pot fi folosite pentru exploatarea vulnerabilităților. Modelele avansate de IA pot identifica și exploata vulnerabilități cu eficiență sporită. Numărul vulnerabilităților software publicate global în primele trei trimestre din 2026 a depășit totalul anului anterior, cu peste 70% exploatate aproape imediat după publicare, determinând Comitetul European pentru Risc Sistemic să avertizeze în iunie 2026 asupra riscurilor cibernetice sistemice asociate acestor modele. Evoluțiile readuc în centrul atenției rolul banilor publici. Banca centrală a Suediei a informat în octombrie Parlamentul că evoluțiile pieței plăților și contextul geopolitic readuc în discuție proiectul coroanei suedeze digitale. Riksbank nu s-a pronunțat asupra oportunității emiterii, dar a subliniat că pregătirile legislative durează ani și trebuie începute din timp pentru reziliența sistemului de plăți. Într-o societate cu utilizare redusă a numerarului, capacitatea infrastructurii digitale de a funcționa în orice împrejurare devine componentă a securității naționale. În iulie, Parlamentul European și-a adoptat mandatul de negociere pentru euro digital, iar Banca Centrală Europeană a selectat 36 de furnizori de servicii de plată pentru un program pilot de 12 luni care începe în a doua jumătate a anului viitor, vizând o posibilă primă emisiune în 2029 condiționată de cadrul legislativ. Euro digital vizează funcționare offline, complementaritate cu numerarul și soluțiile private, și limite de deținere pentru a completa depozitele bancare, nu a le înlocui, fiind conceput ca sigur și rezilient. Poziția Parlamentului European prevede ca băncile și furnizorii de servicii de plată din statele membre din afara zonei euro să poată distribui euro digital, ceea ce ar face subiectul concret și pentru piața din România. Banca Națională a României a derulat un exercițiu macroprudențial de testare la stres cibernetic pentru instituțiile de credit, în colaborare cu BCE și parteneri strategici, pentru a evalua continuarea activității în caz de incident cibernetic și reacția când principalul canal de comunicare este indisponibil în timp ce pe rețele sociale circulă știri negative. Băncile participante dispun de planuri de continuitate și centre operaționale de securitate, dar exercițiul a evidențiat că un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare. Dependența de furnizorii de tehnologie critici poate transmite rapid efecte asupra operațiunilor băncilor și serviciilor pentru clienți, mai ales când înlocuirea este dificilă. Pregătirea trebuie să acopere prevenirea și detectarea atacurilor, reacția la incident și restabilirea serviciilor, cu testare periodică și supraveghere a furnizorilor terți, pentru limitarea efectelor asupra clienților, sectorului bancar și economiei. Încrederea se construiește prin reguli clare, instituții credibile și sisteme protejate. Cu cât infrastructura financiară devine mai rapidă și mai interconectată, cu atât reziliența și încrederea devin mai importante pentru stabilitatea financiară. Nu este suficient să măsurăm viteza inovației; trebuie să evaluăm și capacitatea instituțiilor de a administra riscurile pe care aceasta le generează. Urmăriți Curierul Național pe Google News Adăugați Curierul Național ca sursă preferată în Google

ACTUALIZARE Românii au criptoactive în valoare de până la 12,9 miliarde euro, potrivit estimărilor Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR

Prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea discută noua provocare a finanțelor digitale, inovația și nevoia de menținere a încrederii în infrastructura de plăți.

Evoluțiile recente arată că inovația tehnologică a devenit un factor care modelează prezentul și aduce provocări complexe pentru viitor. Transformarea se vede în felul în care oamenii plătesc, economisesc și investesc și influențează modul în care economia românească își valorifică potențialul, în condiții de siguranță și încredere. Este vorba despre transformarea digitală a sistemului de plăți susținută și de progresul inteligenței artificiale.

Amploarea plăților electronice ilustrează transformarea. Potrivit statisticilor Băncii Centrale Europene, în a doua jumătate a anului 2025 în zona euro au fost efectuate peste 83 de miliarde de plăți fără numerar, cu aproape 7% mai multe decât cu un an înainte. Pentru o populație de aproximativ 350 de milioane de locuitori și 184 de zile în semestrul al doilea 2025, media statistică depășește o plată pe zi per locuitor.

În România, numărul de plăți zilnice per locuitor este încă la aproximativ jumătate din media zonei euro.

Ritmul de creștere în România este de peste cinci ori mai alert: în aceeași perioadă, numărul plăților fără numerar s-a majorat cu peste 37%. În acest context, securitatea infrastructurilor digitale devine o condiție esențială pentru buna funcționare a economiei.

Popularitatea activelor digitale în România este importantă. Rata de adopție a criptoactivelor în rândul populației de 18-64 de ani a fost estimată la 14,9% pentru anul 2025, una dintre cele mai ridicate la nivel european. Conform unor estimări preliminare, deținerile totale de criptoactive ale populației ar înregistra o valoare de până la 12,9 miliarde euro.

Cele două teme ale conferinței par distincte, dar sunt fațete diferite ale aceleiași problematici privind încrederea în bani. Istoria banilor este o istorie a încrederii garantate prin pecetea pe monedă, semnătura pe bancnotă, apoi banca centrală și sistemele de plăți. Fiecare inovație monetară trebuie să răspundă la întrebarea cine garantează valoarea și protecția împotriva aproprierii nedrepte.

Registrele distribuite, activele tokenizate, stablecoins și monedele digitale ale băncilor centrale schimbă locul în care se caută răspunsul. Răspunsul depinde tot mai mult de reziliența infrastructurilor digitale și de securitatea cibernetică.

Sunt prezentate pe scurt evoluții recente relevante pentru discuție, care ilustrează transformarea.

Tehnologia registrelor distribuite este prezentă în produse tot mai utilizate. Potrivit ESMA, valoarea acțiunilor tokenizate a crescut de la aproximativ 300 de milioane de euro la sfârșitul anului 2024 la circa 1,9 miliarde de euro în iunie 2026, adică de peste șase ori în 18 luni. Piața rămâne redusă față de piețele tradiționale, dar dinamica arată viteza transformării.

Potrivit raportului de stabilitate financiară publicat luna aceasta de Rezerva Federală, capitalizarea globală a pieței stablecoin-urilor se plasează la aproximativ 310 miliarde de dolari, aproape integral în dolari americani. USDT emisă de Tether și USDC emisă de Circle concentrează circa 85% din piață. Monedele stabile ancorate la euro au o capitalizare de aproximativ 822 de milioane de dolari, sub 0,3% din volumul pieței americane. Dimensiunea și concentrarea pieței evidențiază importanța guvernanței, transparenței și administrării riscurilor. Cei mai mulți emitenți de instrumente tokenizate sunt deocamdată din Asia, iar Statele Unite avansează rapid prin tokenizarea titlurilor de stat și stablecoin-uri. Europa are propriile platforme și un cadru de reglementare dedicat.

La 21 septembrie, Eurosistemul a pus în funcțiune Pontes, o punte între platformele de active tokenizate și sistemul de plăți al băncilor centrale din zona euro. Decontarea poate fi realizată în bani de bancă centrală, în locul plăților prin sisteme clasice sau stablecoin-uri private.

Atunci când o tehnologie trece de la pilot la infrastructură, se schimbă natura riscurilor. ESMA avertizează că tokenul reprezintă adesea o creanță asupra intermediarului, cu decalaj între transferul pe registrul distribuit și decontarea banilor. Soluțiile precum Pontes urmăresc să închidă acest decalaj pentru tranzacțiile interinstituționale.

Digitalizarea adaugă o nouă dependență de un număr restrâns de furnizori de tehnologie, de la servicii cloud la custodia cheilor criptografice.

Reziliența unei instituții financiare depinde tot mai mult de soliditatea fiecărei verigi din lanțul ei de furnizori.

Riscul nu dispare, ci se transformă în contracte, instituții noi, tehnologii și sisteme criptografice. Fiecare punct de legătură devine o suprafață de atac. Într-un mediu cu tranzacții ireversibile, prevenția este esențială.

Modelele avansate de IA pot identifica și exploata vulnerabilități cu eficiență sporită. Numărul vulnerabilităților software publicate global în primele trei trimestre din 2026 a depășit totalul anului anterior, cu peste 70% exploatate aproape imediat după publicare. Comitetul European pentru Risc Sistemic a avertizat în iunie 2026 asupra riscurilor cibernetice sistemice asociate acestor modele.

Evoluțiile readuc în centrul atenției rolul banilor publici.

Banca centrală a Suediei a informat în octombrie Parlamentul că evoluțiile pieței plăților și contextul geopolitic readuc în discuție proiectul coroanei suedeze digitale.

Riksbank nu s-a pronunțat asupra oportunității emiterii, dar a subliniat că pregătirile legislative durează ani și trebuie începute din timp pentru reziliența sistemului de plăți. Într-o societate cu utilizare redusă a numerarului, capacitatea infrastructurii digitale de a funcționa în orice împrejurare devine componentă a securității naționale.

În iulie, Parlamentul European și-a adoptat mandatul de negociere pentru euro digital, iar Banca Centrală Europeană a selectat 36 de furnizori de servicii de plată pentru un program pilot de 12 luni care începe în a doua jumătate a anului viitor, vizând o posibilă primă emisiune în 2029 condiționată de cadrul legislativ. Euro digital vizează funcționare offline, complementaritate cu numerarul și soluțiile private, și limite de deținere pentru a completa depozitele bancare, nu a le înlocui, fiind conceput ca sigur și rezilient.

Poziția Parlamentului European prevede ca băncile și furnizorii de servicii de plată din statele membre din afara zonei euro să poată distribui euro digital. Dacă prevederea se va regăsi în forma finală, subiectul va deveni concret și pentru piața din România.

Băncile participante dispun de planuri de continuitate și centre operaționale de securitate, dar exercițiul a evidențiat că un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare.

Pregătirea trebuie să acopere prevenirea și detectarea atacurilor, reacția la incident și restabilirea serviciilor, cu testare periodică și supraveghere a furnizorilor terți, pentru limitarea efectelor asupra clienților, sectorului bancar și economiei.

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, estimează în articolul „Noua provocare a finanțelor digitale, inovația și nevoia de menținere a încrederii în infrastructura de plăți” că la nivel național rata de adopție a criptoactivelor în rândul populației de 18-64 de ani a fost de 14,9% pentru anul 2025, una dintre cele mai ridicate din Europa.

Potrivit estimărilor preliminare citate de Badea, deținerile totale de criptoactive ale populației ar putea ajunge la o valoare de până la 12,9 miliarde euro, context în care autorul subliniază transformarea digitală a sistemului de plăți și rolul inteligenței artificiale în acest proces.

În zona euro, în a doua jumătate a anului 2025 au fost efectuate peste 83 de miliarde de plăți fără numerar, cu aproape 7% mai multe decât cu un an înainte, în timp ce în România numărul plăților fără numerar a crescut cu peste 37%, deși rămâne la aproximativ jumătate din media zonei euro.

Badea atrage atenția că, pe măsură ce activele digitale câștigă popularitate, securitatea infrastructurilor digitale devine esențială pentru buna funcționare a economiei, într-un mediu în care registrele distribuite, activele tokenizate, stablecoin-urile și monedele digitale ale băncilor centrale schimbă locul în care se caută răspunsul la problema încrederii.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete:

Vezi sursa originală