ACTUALIZARE Românii despre cutremurul din 18 noiembrie 2026: cum a fost resimțit și de ce unii nu au primit alerta
În Capitală, mai mulți locuitori au povestit că au fost treziți de mișcarea clădirilor. Unele dintre cele mai puternice senzații au fost descrise de persoanele aflate la etajele superioare ale blocurilor. Un bucureștean din Sectorul 6 a relatat experiența într-o notă de umor: „M-am trezit din somn că se mișcă patul cu mine, am crezut că eram în leagăn și nu înțelegeam ce se întâmplă.” Peste 3.500 de oameni din toate zonele țării au scris pe site-ul INFP ce au simțit. Un alt locuitor, de la etajul 10 al unui bloc din Sectorul 1, a povestit că imobilul s-a clătinat serios, dar că mișcarea seismică a fost, din fericire, scurtă. În Sectorul 2, o persoană care locuiește la etajul opt a descris o mișcare în două etape: „Da, l-am simțit bine, m-am trezit cu câteva secunde înainte, a început cu o smucitură bruscă și pe urmă un balans de vreo 20 secunde.” Martorul a adăugat că în timpul balansului s-au mișcat clopoțeii suspendați de un corp de iluminat. Alți bucureșteni au observat geamuri care vibrau, uși care se mișcau sau mobilier care continua să oscileze câteva secunde după seism.
Alertele primite pe telefoane i-au speriat pe unii români înainte să simtă seismul Mai mulți utilizatori au relatat că au primit notificări prin sistemul de avertizare pentru cutremure al telefoanelor Android, uneori cu câteva secunde înainte de a simți mișcarea seismică. Un locuitor din Pitești a povestit că alarma l-a trezit dintr-un somn profund, însă inițial nu a înțeles ce se întâmplă. La scurt timp, a simțit clădirea mișcându-se. O experiență asemănătoare a fost relatată în Sectorul 6 din București, unde un bărbat a observat cablul încărcătorului telefonului oscilând după ce fusese trezit de avertizare. Pentru un locuitor din Chiajna, seismul a readus în memorie cutremurul devastator din 1977. „Am sărit din pat când am simțit. Parcă vedeam cum a fost în ’77”, a scris acesta, precizând că se afla la un etaj superior al unui bloc din Militari Residence. În schimb, o persoană din comuna Berceni, județul Ilfov, a afirmat că nu a simțit deloc cutremurul, fiind trezită doar de alarma primită pe telefon.
„Mi-au căzut lucruri prin casă”. Mărturii din Galați, Focșani și Brăila Seismul a fost descris drept puternic și de mai mulți locuitori din estul țării. La Galați, o persoană a relatat că mișcarea a fost atât de intensă încât unele obiecte au căzut în locuință. Un alt martor, aflat la etajul trei, a descris cutremurul drept „lung, puternic și moale”. Din Focșani, un locuitor a transmis că seismul a durat, potrivit percepției sale, aproximativ trei secunde și că obiecte din apartament au căzut. La Brăila, reacțiile au fost marcate de teamă. „Ferească Dumnezeu! S-a simțit foarte tare… Mi s-a părut și lung și puternic”, a comentat o persoană. Relatări au venit și din Constanța, unde unii locuitori au descris o mișcare de balans, în timp ce alții au apreciat că seismul a fost scurt, dar intens.
Cutremurul s-a simțit și la Craiova, Slatina și Iași. Unii oameni nici nu l-au observat Mărturii despre seism au fost publicate și de persoane din localități aflate la peste 200 de kilometri de epicentru. La Craiova, un locuitor a declarat că a simțit o legănare în timpul somnului, suficient de puternică pentru a-și da seama că este vorba despre un cutremur. Un altul a precizat că mișcarea s-a simțit mai ales la etajul patru. La Slatina, o persoană a scris: „S-a simțit și aici destul cât să mă trezească din somn”. În Iași, un martor în vârstă de 70 de ani a rememorat experiența cutremurului din 1977, când se afla în Focșani. Acesta a explicat că a rămas sensibil la asemenea evenimente și că, înaintea seismului recent, a perceput un vuiet, urmat de o mișcare de legănare.
Alte persoane au afirmat că au observat agitația animalelor înaintea cutremurului. Au existat însă și români care nu au simțit nimic. Un locuitor din Cluj-Napoca a transmis simplu: „Nu l-am simțit deloc”, iar o persoană din Dolhasca, județul Suceava, a explicat că dormea în momentul producerii cutremurului. Diferențele dintre relatări arată cât de variabil poate fi perceput același seism, în funcție de amplasarea localității, caracteristicile clădirii, etaj și condițiile în care se află fiecare persoană.
ACTUALIZARE Românii despre cutremurul din 18 noiembrie 2026: cum a fost resimțit și de ce unii nu au primit alerta
Social media a fost inundat în această dimineață de mesaje în care oamenii relatează că au fost treziți din somn și discută despre cât de tare s-au speriat, mulți recunoscând că putea fi mai rău.
Din Galați apare un film postat pe rețele în care cineva notează că s-a cutremurat în jurul orei 2:50 și comentează despre lătratul câinelui. Actorul Pavel Bartoș a publicat pe Facebook un mesaj video în care spune că a simțit cutremurul când era pe cale să se culce, s-a trezit, întreabă dacă ceilalți sunt bine, consideră că a fost lung, descrie senzația ca fiind ciudată și menționează că a mai trăit cutremure, fiind foarte confortabil.
Bloggerul Mihai Vasilescu comentează pe blog că animalele de companie nu l-au avertizat cu cinci minute înainte și nu au început să miaune înaintea dezlănțuirii naturii. El povestește că a trebuit să se dea jos din pat pentru a căuta animalele prin casă, găsindu-le dormind cu nesimțire, și că le-a avertizat. În postare apare formularea „Vedeți c-a fost cutremur!”. Vasilescu descrie reacția pisicii Suzana care s-a uitat cu scârbă la el, făcându-l să se simtă rușinat că a trezit-o, și menționează că nu a reușit să trezească pe Vasile. El concluzionează că ar fi bine să se ia pisici pentru că nu anunță cutremurele și astfel nu provoacă panică inutilă înainte sau după.
Marian Godină a fost trezit în noapte nu de cutremur, ci de sistemul de avertizare. Godină transmite prin mesaj că pentru jumătate de recompensă de ieri ar fi fost nevoie să fie anunțat de cutremur și salvat. În postarea sa apare și referința la vecini care l-ar vedea cu stăpâna sa în pijamale.
Colegul Vlad Craioveanu de la DigiFM pornește de la întrebarea standard „L-ai simțit?” și arată că data viitoare ar putea fi mai rău. Titlul fragmentului apare ca „L-AȚI SIMȚIT?”. Craioveanu relatează că la 02:48 patul s-a mișcat, primul gând a fost dacă e cutremurul mare, iar al doilea gând a fost întrerupt când a ajuns în tocul ușii în chiloți și s-a uitat la lustră. După ce a trecut, a început „circul”. Telefonul i-a arătat 6,5, INFP a comunicat 5,7, IGSU 5,6 și europenii 5,3, iar site-ul INFP a picat, singura construcție dărâmată fiind descrisă ca fiind site-ul de cutremure. La trei dimineața toată România era pe Facebook cu întrebarea „l-ați simțit?”, iar autorul afirmă „L-am simțit, fraților.” Autorul notează că aseară a fost noroc, seismul fiind la 120 de kilometri sub suprafață și oprindu-se la 5,7, iar blocurile cu bulină stau în picioare din noroc pentru că nu au fost consolidate, cu aceiași oameni în ele de aproape cincizeci de ani. El avertizează că la cutremurul mare nimeni nu va mai avea timp să întrebe „l-ați simțit?”.
Treziți din somn de cutremur sau de sistemul de alertare Google de pe telefoane, românii s-au repezit pe rețelele de socializare. Sute de oameni au fost revoltați că nu au primit mesaje RO-ALERT și că nu au fost avertizați asupra pericolului. Pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență a fost invadată de mesaje precum „De ce nu primim RO-ALERT?”, „De ce nu sună sirenele RO-ALERT?”, „Nimic!” și „Somn liniștit” ori „Sistemul RO-Alert doarme bine?” din partea celor nemulțumiți că nu au fost avertizați. Alții consideră că alarmele din miez de noapte ar fi utile, dar ar provoca sperietură și panică, mai ales la cei fără experiență, și că e greu să își păstreze calmul și să acționeze echilibrat.
Au existat internauți care s-au plâns că intensitatea reală la Galați a fost mult mai mare decât cea anunțată oficial. Unul dintre ei scrie pe pagina Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului că i-au căzut lucrurile prin casă și că magnitudinea a fost mult peste șase. Altul cere explicit să se spună adevărul și afirmă că este un cutremur de intensitate majoră, adică peste 6,2 grade. Unii nu au simțit seismul și au glumit, cum ar fi cel care spune că a simțit cutremurul slab, s-a mișcat puțin perna de sub el, pe canapea, pisicile erau chill și el la fel, stând la etajul 10.
ACTUALIZARE Teorii ale conspirației după cutremurul de 5,7: unde s-a simțit seismul și ce s-a întâmplat cu alertele
Seismul a fost cel mai puternic din ultimii trei ani și s-a simțit și în Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria și Turcia. Primele alerte pe telefoane au indicat chiar și o magnitudine de 6,5. Site-ul Institutului Național pentru Fizica Pământului a cedat imediat după seism din cauza valului uriaș de accesări.
Printre mărturii se numără: „M-a trezit, da. Aveam niște medalii pe perete și alea băteau în perete și m-am speriat sincer”, „Destul de puternic, s-a mișcat patul, am zis că pică șifonierul”, „Strângea fata icoanele de pe jos că ea s-a trezit prima, cum să nu te sperii”.
Revolta vine din lipsa mesajelor RO-Alert și din temerea pentru posibile replici. Unii consideră că telefoanele sună și pentru o ploaie mai puternică.
Notificări au primit doar utilizatorii cu funcție de alertă seismică activată pe Android; utilizatorii de iPhone au rămas pe silențios. Internetul s-a umplut de teorii care susțin că seismul este precursorul unuia mai puternic, fără bază științifică.
Alertul a venit de la Google pe sistemul Android, care detectează primele vibrații și poate avertiza cu câteva secunde înainte. Raed Arafat explică că în câteva secunde oamenii nu au timp să iasă, iar un mesaj ar putea provoca fugă pe scări în toiul nopții.
Pompierii pot folosi RO-Alert după un cutremur cu urmări grave pentru a transmite unde se găsește ajutor și ce măsuri să se ia. Specialiștii de la Institutul Național pentru Fizică a Pământului spun că ne putem aștepta la orice, dar să nu intrăm în panică. Un mare cutremur va veni cândva, dar nimeni nu știe când.
Multe orașe, inclusiv Capitala, nu sunt pregătite pentru un astfel de eveniment, iar autoritățile responsabile în construcții și controale ar trebui să facă verificări mai dese.
Cutremurul de magnitudine 5,7, produs în noaptea de miercuri, 18 noiembrie 2026, la ora 02:48, în zona seismică Vrancea, la adâncimea de 120,8 kilometri, a trezit români din toată țara și a fost resimțit puternic în multe orașe.
Pe rețelele sociale au apărut sute de relatări din București, Ploiești, Constanța, Iași, Focșani, Buzău, Brăila, Galați și Brașov. Mulți locuitori ai blocurilor, mai ales la etajele superioare, spun că au simțit mișcarea seismică intens, cu mobilier care se clătina și cu senzația de „vapor” descrisă de unii martori.
Mărturii din Drumul Taberei, Crângași, Berceni, Valea Ialomiței și sectoarele 1 și 2 ale Capitalei vorbesc despre vuiet inițial urmat de zgâlțâială, iar în Popești-Leordeni oamenii au povestit că patul și mobilierul s-au mișcat puternic.
În apropierea epicentrului, la Focșani, Brăila, Buzău, Bacău, Mărășești și Biliești, mișcarea a fost descrisă ca fiind puternică și în două reprize, unii locuitori percepând pauze scurte între valuri.
Pe litoral, din Constanța, Mangalia și Valu lui Traian, oamenii au raportat oglinzi care se mișcau și clătinarea locuințelor. În Iași au fost relatări similare, cu senzația de durată mai lungă a seismului.
Unii români au amintit cutremurul din 4 martie 1977, iar mulți au observat agitația animalelor de companie, cum ar fi câini, peruşi și pești în acvarii, în timpul seismului.
Mulți utilizatori spun că primul semnal a fost alerta pe telefon, în timp ce alții nu au primit nicio avertizare deși aveau alertele de urgență activate. Au existat situații în care un telefon din aceeași locuință a primit notificare, iar celălalt nu.
Diferențele au fost explicate prin modul în care funcționează sistemele de avertizare și setările dispozitivelor, precum și prin confuzia între RO-ALERT și alertele seismice Google, subiect tratat separat.