Rusia și Ucraina reiau negocierile la Abu Dhabi, sub medierea SUA

Statele Unite au discutat cu Rusia posibilitatea oferirii Ucrainei de garanții de securitate postbelice, modelate pe principiile articolelor 4 și 5 din Tratatul Atlanticului de Nord. Aceste măsuri, similare mecanismelor NATO, constituie unul dintre cele două blocuri principale ale discuțiilor trilaterale dintre SUA, Ucraina și Rusia, programate la Abu Dhabi. Oficialii americani au subliniat că se discută despre garanții modelate pe principiile NATO, nu despre apartenența directă a Ucrainei la Alianță. Decizia finală privind disponibilitatea Statelor Unite de a oferi astfel de garanții revine președintelui Donald Trump. Deși pozițiile publice rămân ferme – Rusia cere regiunea Donețk, iar Ucraina insistă asupra liniei de contact actuale –, un oficial american a recunoscut existența unei „oarecare flexibilități” la nivel privat al ambelor părți în chestiunea teritorială. Parte americană este convinsă că Ucraina și Rusia vin la discuții cu intenția de a purta un dialog substanțial. Washingtonul a interpretat mesajele Moscovei ca indicând o dorință reală din partea Rusiei de a găsi o modalitate de a pune capăt războiului. Washingtonul consideră că, pentru a pune capăt războiului, țările europene trebuie implicate direct în negocieri suplimentare cu Rusia. Oficialii americani au solicitat ca Europa să fie prezentă la masa tratativelor, propunând chiar restabilirea formatului Consiliului NATO-Rusia ca mecanism oficial de consultare. Reprezentantul special al SUA, Jared Kushner, a menționat Consiliul NATO-Rusia ca un posibil model pentru viitorul dialog al Moscovei cu țările europene. O altă propunere vizează ridicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei, cu activarea mecanisme de snapback (reimpunere automată) în cazul încălcării acordurilor. SUA nu se așteaptă ca toate problemele predefinite să fie rezolvate integral în timpul discuțiilor de la Abu Dhabi, scopul fiind reînceperea procesului și identificarea unui teren comun. Oficiații americani manifestă un „optimism prudent”, prima dată când sesizează o dorință reală din partea Rusiei de a încheia negocierile. Kushner a subliniat că obținerea unei soluții durabile necesită implicarea directă a Federației Ruse cu partenerii europeni în acorduri de securitate mai ample, discuțiile de la Abu Dhabi urmând să fie condiția prealabilă pentru această interacțiune. Jared Kushner a evidențiat eforturile alături de UE și partenerii europeni pentru satisfacerea nevoilor postbelice ale Ucrainei în materie fiscală și reconstrucție, sprijinirea infrastructurii critice, stimularea investițiilor private și crearea condițiilor pentru creștere economică pe termen lung și autosuficiență. Șeful Cabinetului Prezidențial, Kirilo Budanov, a declarat că delegația ucraineană va acorda atenție semnificativă aspectelor umanitare și va încerca să ajungă la un acord privind următoarele etape ale returnării prizonierilor ucraineni, considerând eliberarea din captivitate una dintre principalele domenii ale negocierilor.

Negocierile de pace tripartite între Rusia, Ucraina și Statele Unite, mediate de Washington, urmează să înceapă marți, 10 noiembrie 2026, la Abu Dhabi, după o pauză de peste nouă luni. Agenda discuțiilor se concentrează pe garanțiile de securitate pentru Ucraina, reducerea ostilităților și condițiile unui eventual acord de pace care ar putea influența apărarea statelor NATO din Europa de Est, inclusiv a României.

Reprezentanții celor trei părți se vor reuni în capitala Emiratelor Arabe Unite pentru două zile de tratative, într-un context complicat de pozițiile divergente asupra condițiilor unui acord de pace, potrivit Deutsche Welle.

Washingtonul încearcă să stabilizeze o nouă arhitectură de securitate europeană, un demers care are implicații directe pentru România, în calitate de stat membru NATO situat pe flancul estic al Alianței.

Moscova a solicitat înainte de invazia din 2022 retragerea prezenței militare NATO din statele Europei Centrale și de Est la nivelul din 1997. Orice reluare a acestor solicitări pune în discuție securitatea României, adăugată la Bulgaria, Ungaria, Polonia și statele baltice, care ar putea fi victimate unei extinderi a influenței rusești fără protecția umbrelei NATO.

Putin adoptă o strategie de intimidare, exploatarea momentului diplomatic pentru a exercita presiune.

Această rundă de negocieri succede întâlnirilor din ianuarie și februarie care nu au dus la un acord de încetare a războiului.

Trimisul special american, Steve Witkoff, a detaliat că agenda includ „aranjamentele de securitate postbelice, reducerea tensiunilor, eforturile umanitare și pașii următori către pace”.

Președintele Volodimir Zelenski a enumerat drept priorități garanțiile de securitate, un posibil armistițiu privind infrastructura energetică, deblocarea Mării Negre, extinderea schimburilor de prizonieri și pregătirea unei întâlniri directe între liderii celor trei state.

Pentru România, eventualele înțelegeri privind securitatea Mării Negre prezintă un interes direct datorită poziției geografice și importanței rutelor maritime comerciale. țara se pregătește să extragă gaze naturale din Marea Neagră începând cu anul viitor, context în care amintim incidentul cu drona marină rusă distrusă de aviația română în apropierea platformei de gaze Neptun Deep.

Davyd Arakhamia, membru al delegației ucrainene, a temperat așteptările privind obținerea unui acord rapid.

„Nu cred că va exista o evoluție decisivă, după o întrerupere atât de lungă a procesului de negociere. Simplul fapt că se reiau discuțiile trilaterale poate fi considerat un succes”, a declarat Arakhamia pentru Deutsche Welle.

Compoziția delegațiilor și rolul europenilor în procesul de negociere.

Delegația Rusiei este condusă de Vladimir Medinsky, consilier al președintelui Vladimir Putin și negociator cu experiență din discuțiile de la Istanbul din martie 2022.

Medinsky, fost ministru al Culturii, este cunoscut pentru pozițiile ferme privind revendicările teritoriale. În timpul negocierilor din 2025, acesta a invocat războiul de 21 de ani al lui Petru cel Mare împotriva Suediei, sugerând pregătirea Moscovei pentru un conflict de lungă durată.

În delegația rusă mai fac parte viceminștrii de externe Serghei Riabkov și Mihail Galuzin, șeful serviciului de informații militare Igor Kostiukov și oficialul Statului Major General Iuri Jigarlovski.

Echipa Ucrainei este condusă de Rustem Umerov, prezență și la rundele anterioare. Delegația îl include și pe Kyrylo Budanov, Sergiy Kyslytsya și Davyd Arakhamia, liderul grupului parlamentar al partidului Slujitorul Poporului.

Pe 4 noiembrie, Zelenski a anunțat că a discutat cu reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump.

Președintele ucrainean a transmis că discuțiile „trebuie să avanseze cu viteză maximă pentru a pune capăt acestui război cât mai repede posibil”.

Înainte de întâlnirea trilaterală, reprezentanții Washingtonului au programate consultări cu oficiali din Ucraina, UE, NATO, Germania, Franța, Regatul Unit și Italia.

Printre participanții europeni se numără Günter Sautter, consilierul pentru politică externă al cancelarului german Friedrich Merz, Emmanuel Bonne, consilierul diplomatic al președinției franceze, Jonathan Powell, consilierul pentru securitate națională al Regatului Unit, și Fabrizio Saggio, consilierul diplomatic al premierului italian Giorgia Meloni.

La consultări sunt așteptați și Björn Seibert, șeful de cabinet al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și Geoffrey van Leeuwen, șeful de cabinet al secretarului general NATO, Mark Rutte.

Participarea oficială a europenilor la negocierile directe cu Rusia rămâne incertă.

Hanna Shelest, de la Ukrainian Prism, consideră că reprezentanții europeni ar putea avea „cel mult un rol de observatori”. Moscova încearcă să păstreze formatul negociind direct cu SUA pentru a exercita presiune asupra Washingtonului.

„Mă îndoiesc că delegația rusă le va permite europenilor să-și spună părerea. De îndată ce Medinsky conduce negocierile, scopul devine acela de a demonstra Statelor Unite că Rusia este dispusă să discute, dar, în realitate, nu se va ajunge la un acord”, a declarat Shelest pentru Deutsche Welle.

Prezența unor oficiali de rang înalt ai serviciilor de informații ruse este văzută de Shelest ca un posibil semnal favorabil continuării contactelor. Poziția Kremlinului privind participarea Europei rămâne restrictivă. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a respins implicarea imediată a reprezentanților europeni.

„Nimeni nu îi va invita la masa negocierilor”, a declarat Ușakov.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a admis că implicarea statelor europene va deveni necesară într-o etapă ulterioară. „Întrucât discuția va viza viitoarea arhitectură de securitate din Europa, abordând securitatea reciprocă a Rusiei și Ucrainei, la un moment dat va fi imposibil să se procedeze fără europeni”, a afirmat Peskov.

Pe 27 octombrie, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au discutat telefonic cu Vladimir Putin, în primele contacte directe de acest fel de la începutul invaziei, acționând ca reprezentanți ai unor state nordice vecine, nu în numele UE.

Peskov a criticat dificultățile UE de a desemna un reprezentant pentru dialogul cu Moscova, afirmând că statele membre „nici măcar nu pot decide încă cine este autorizat să vorbească în numele lor”.

Condițiile puse de Rusia și Ucraina pentru pace: garanțiile NATO sunt principala dispută.

Problema centrală a negocierilor privește garanțiile de securitate solicitate de Ucraina și revendicările Rusiei privind viitoarea organizare militară a Europei.

Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din cele patru regiuni anexate ilegal în septembrie 2022, deși nu le controlează integral. Putin solicită, de asemenea, ca Ucraina să renunțe la aderarea la NATO, să accepte limitări ale capacităților militare și să elimine restricțiile impuse limbii ruse și Bisericii Ortodoxe Ucrainene asociate Patriarhiei Moscovei.

Kremlinul insistă asupra unui acord de pace cuprinzător înainte de o încetare generală a focului, susținând că un armistițiu imediat ar permite armatei ucrainene să își refacă efectivele.

Kievul respinge cedarea voluntară a teritoriilor pe care Rusia nu a reușit să le cucerească și consideră că limitarea armatei ucrainene ar vulnerabiliza țara în fața unei noi invazii.

Volodimir Zelenski susține că oprirea imediată a luptelor trebuie să reprezinte primul pas către un acord mai amplu, iar problemele teritoriale ar trebui discutate direct cu Vladimir Putin.

Ucraina solicită garanții de securitate comparabile cu articolul 5 al Tratatului NATO, care stabilește principiul apărării colective. Problema esențială, explicată de Zelenski, este reacția concretă a aliaților în cazul unei noi agresiuni ruse.

„Dacă Rusia începe din nou, ce se va întâmpla? Cine va face ce, cu ce mijloace și când?”, a întrebat președintele ucrainean.

Unele state europene au analizat posibilitatea desfășurării unor trupe în Ucraina după semnarea acordului de pace. Moscova respinge categoric această variantă, avertizând că militarii europeni ar putea deveni ținte.

Rusia solicită garanții pentru propria securitate, inclusiv reconsiderarea prezenței NATO în Europa Centrală și de Est, o revendicare relevantă pentru România, unde NATO are o prezență militară aliată, iar sistemul antirachetă de la Deveselu face parte din arhitectura de apărare critică a Alianței.

Donald Trump a sugerat că negocierile ar putea duce la un acord care să depășească granițele Ucrainei.

Într-un interviu pentru emisiunea „60 Minutes”, președintele american a afirmat că Moscova și Kievul sunt „foarte aproape” de o înțelegere, sugerând totodată modificări teritoriale.

Cele două părți „vor ajunge la o Ucraină cu o formă puțin diferită”, a declarat Trump.

După întâlnirea din 4 noiembrie cu trimisul rus Kirill Dmitriev, liderul american a vorbit despre posibilitatea unui acord extins privind securitatea europeană.

„Va fi un acord important și va implica mai mult decât Ucraina”, a afirmat Trump.

Jared Kushner a explicat că discuțiile privind viitoarea arhitectură de securitate ar putea include consultări permanente, mecanisme de comunicare în situații de criză, transparență militară și măsuri reciproce pentru reducerea riscurilor de escaladare.

„În cele din urmă, realizarea unei soluționări cuprinzătoare și durabile va necesita, de asemenea, un angajament direct între Rusia și partenerii noștri europeni cu privire la aranjamentele de securitate mai ample care îi afectează”, a declarat Kushner.

Un posibil punct de plecare îl reprezintă armistițiul local din zona orașului Oleshky, ocupat de Rusia în regiunea Herson. Pauza temporară a luptelor, negociată cu implicarea primei doamne Melania Trump, a permis evacuarea civililor și livrarea de ajutoare.

Ivan Us, expert la Institutul Național de Studii Strategice din Ucraina, consideră că experiența de la Oleshky ar putea fi folosită pentru noi armistiții umanitare limitate, avertizând totuși că Rusia a continuat atacurile în alte zone și și-a consolidat pozițiile în timpul pauzei.

Hanna Shelest a exprimat suspiciunea că Moscova ar putea utiliza negocierile pentru a câștiga timp, chiar dacă discuțiile de la Abu Dhabi ar produce noi schimuri de prizonieri sau acorduri umanitare punctuale.

Discuțiile au loc într-un context de profunda ingrijorare in Europa, statele europene triminand reprezentanti la Abu Dhabi independent de negocierile trilaterale. Liderii europeni manifesta neincredera fata de intentiile administratiei Trump, temandu-se ca SUA ar vrea sa impinga Ucraina catre un acord de tip capitulare.

Presiunea teritoriala si strategia militara rusa continua. Războiul, intrat in cea de-a 56-a lună, a lasat un bilant de sute de mii de morti si milioane de refugiatī. Kremlinul nu arată dispunere pentru compromis, iar armata rusa controlează zone întinse din teritoriul ucrainean, insistând ca Ucraina să cedeze zonele controlate de Kiev.

Ucraina a respins cererea Moscovei de retragere din zonele regiunii Donețk pe care le mai controlează. Inaintea negocierilor, Moscova a intensificat atacurile, incluzand un atac într-un sat de pe linia frontului, unde s-au raportat 55 de persoane ucise in coada pentru ajutoare umanitare.

Vladimir Putin a refuzat constant o întâlnire directă cu omologul sau ucrainean. Delegația rusă va fi condusă de Vladimir Medinski, in timp ce mediatorii americani, Jared Kushner si Steve Witkoff, vor conduci negocierile pentru SUA.

Ucraina a confirmat componența delegației care participă la discuțiile mediate de SUA la Abu Dhabi. Kirilo Budanov, șeful Oficiului Președintelui, va fi prezent în capitala Emiratelor Arabe Unite, dar nu va conduce negocierile. Delegația ucraineană va fi condusă de Rustem Umerov, conform informațiilor publicate de RBC-Ucraina. Delegația Rusiei va fi condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin. Pentru prima dată în aceste discuții, echipa este întregită de viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov. Volodimir Zelenski și-a exprimat anterior dezamăgirea față de desemnarea lui Medinski, presupunând că aceasta este o tactică de tergiversare. Președintele ucrainean a amintit tendința lui Medinski de a ține „prelegeri” pseudoistorice pentru a justifica războiul declanșat de Rusia. Vladimir Medinski, consilier al lui Putin și președinte al Societății Ruse de Istorie Militară, rămâne liderul delegației. Iuri Jigarlovski, adjunct al șefului Direcției Operaționale Principale a Statului Major General al Forțelor Armate ale Rusiei, completează delegația. Experiența anterioară a negociatorilor este mixtă: Medinski, Mihail Galuzin și Igor Kostiukov au mai negociat anterior, în timp ce Jigarlovski și Serghei Riabkov se alătură pentru prima dată procesului de la Abu Dhabi. Serghei Riabkov, noul participant la tabăra rusă, se ocupă de relațiile cu statele din America de Nord și de Sud, precum și de chestiunile legate de controlul armamentului și programul nuclear al Iranului în cadrul Ministerului de Externe. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a minimalizat în ajunul reuniunii importanța Europei, declarând că formatul implică exclusiv delegațiile Rusiei și Ucrainei, cu medierea Statelor Unite. Uniunea Europeană și NATO sunt totuși reprezentate la Abu Dhabi, deși nu fac parte din formula strictă a discuțiilor trilaterale. Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, a subliniat prezența partenerilor internaționali în oraș. „Facem tot posibilul pentru ca Europa să participe la procesul diplomatic”, a declarat Umerov. El a pus accent pe necesitatea unei coordonări strânse cu partenerii cheie pentru a asigura coerența pozițiilor și o înțelegere comună a pașilor următori. Publicația Politico a relatat, în ajunul reuniunii, că mulți oficiali europeni recunosc în privat lipsa de încredere în Washington privind protejarea atât a intereselor Europei, cât și ale Ucrainei. Alianța Atlanticului de Nord va fi reprezentată de Jeffrey Van Leeuwen, șeful de cabinet al secretarului general. Comisia Europeană va fi condusă de Björn Seibert, consilierul pentru securitate națională și șeful de cabinet al Ursulei von der Leyen. Germania va fi reprezentată de Günther Sautter, consilierul cancelarului Friedrich Merz pentru politică externă. Franța va participa, confirmat de ministrul de Externe, Jean-Noël Barrot, la 8 noiembrie, deși numele reprezentantului nu a fost divulgat. Obiectivul principal formulat de Rustem Umerov înainte de plecarea la Abu Dhabi este obținerea unei păci durabile și stabile, garantată pentru Ucraina, și crearea unor oportunități reale de reconstrucție postbelică. Emisarul american Steve Witkoff a detaliat agenda, care include acordurile de securitate postbelice, modalitățile de detensionare a situației, eforturile umanitare și pașii următori către pace. Jared Kushner a evidențiat patru priorități esențiale pentru negociatorii americani: încetarea ostilităților; elaborarea unor garanții solide de securitate postbelică și a acordurilor care să reducă riscul reluării conflictului; pregătirea unui plan economic cuprinzător și a unui plan de prosperitate pentru Ucraina; și promovarea măsurilor umanitare pentru atenuarea suferinței. Rusia continuă să insiste că teritoriile anexate ilegal din Crimeea și Donbas, plus regiunile Herson și Zaporojie, fac parte integrant din Federația Rusă. De asemenea, Moscova cere Kievului să renunțe la zonele neocupate, în special Sloviansk și Kramatorsk din regiunea Donețk. Volodimir Zelenski a subliniat că Ucraina nu va recunoaște niciodată aceste teritorii ca fiind rusești, dar este deschisă la discuții privind o încetare a focului de-a lungul liniei actuale a frontului. Donald Trump a anunțat că ar putea fi încheiat un „acord foarte important”, care ar trebui, în opinia sa, să cuprindă întreaga Europă, nu doar Ucraina. El a sugerat că țara vecină va avea, în cele din urmă, o „formă puțin diferită”, aluzie la schimbări de granițe. Volodimir Zelenski a avertizat că planul anunțat de Trump ar putea fi periculos. Poziția oficială de la Kiev susține că prioritatea este negocierea încetării războiului declanșat de Rusia, garanțiile de securitate venind abia ulterior. „Nu vrem o Ialta-2. Nu suntem pregătiți pentru un asemenea format, nu vrem ca Rusia să ne împartă. Suveranitatea și integritatea teritorială sunt chestiuni esențiale pentru orice țară democratică”, a declarat clar Volodimir Zelenski. The New York Times a speculat că Rusia ar putea atenua cerințele de încetare a războiului în schimbul unui rol în conturarea arhitecturii regionale de securitate postbelică, o abordare unii o consideră deja o concesie făcută Moscovei.

Încă o pauză de 9 luni, dar va fi ultima, cum ar fi, cum ar fi?

Știrea nu are nimic de-a face cu tatăl meu.

Secretarul de Stat american Marco Rubio a clarificat vineri, la Abu Dhabi, poziția oficială a SUA privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, declarând că acestea vor fi valide doar dacă vor fi acceptate și de Rusia. Într-o discuție cu presa, Rubio a respins ideea unui plan finalizat, afirmând că deși se discută concepte inspirate din articolele 4 și 5 ale NATO, «Nu cred că ne-am oprit deja asupra unui plan concret definitiv». El a subliniat caracterul pragmatic al abordării americane: «Este necesară înțelegerea faptului că Ucraina va trebui să se simtă în siguranță după război. Și, evident, trebuie să fie ceva cu care va fi de acord și Rusia, pentru ca astfel de garanții să poată funcționa». Secretarul de Stat a admis că mecanismul ar putea fi consfințit într-un tratat viitor, dar a avertizat că procesul de ratificare în Congres este «nu deloc simplu». Declarația vine în contextul în care emisarii Jared Kushner și Steve Witkoff coordonează formațiunea delegației americane pentru negocierile tripartite din 10-11 noiembrie.

Rusia consideră că obiectivul principal al negocierilor de pace tripartite pentru Ucraina, mediate de SUA și începute marți la Abu Dhabi, este schițarea elementelor unui nou cadru de securitate postbelic în Europa, a declarat o sursă din delegația rusă citată de Reuters. Înțeleagerea, preluată de AGERPRES, subordonează soluționarea conflictului ucrainean creării unei „arhitecturi de securitate cuprinzătoare și indivizibile” pentru continent.

După o pauză de peste nouă luni, oficialii ruși și ucraineni se întâlnesc la Abu Dhabi pentru două zile de tratative, inițiate după ce președintele american Donald Trump a sugerat posibilitatea unui acord amplu ce include securitatea europeană. Sursa a indicat că discuțiile se vor axa pe mecanisme de prevenire a amenințărilor și consolidare a stabilității regionale.

Delegațiile Franței, Marii Britanii, Germaniei, Italiei, UE și NATO sunt prezente la Abu Dhabi pentru consultări separate cu oficialii americani și ucraineni, Moscova excluzând participarea directă a aliaților europeni ai Kievului la negocierile tripartite, conform AGERPRES. Negociatorul-șef ucrainean Rustem Umerov a confirmat că echipa sa a deja discuții cu trimișii europeni și NATO înainte de startul tratativelor cu Rusia.

Negociatorii din Ucraina, Rusia și Statele Unite încep marți, la Abu Dhabi, discuții privind încheierea războiului declanșat de Moscova în februarie 2022. Aceasta este prima întâlnire tripartită de acest tip în ultimele nouă luni, evenimentul având loc cu o săptămână înainte de începerea unei noi iarni de război. Europa este alarmată de faptul că președintele american Donald Trump a sugerat anterior posibilitatea unui acord cu Moscova privind securitatea europeană, înainte ca negocierile să înceapă. Ca răspuns, UE, NATO și marile puteri europene vor trimite, de asemenea, reprezentanți la Abu Dhabi pentru consultări.Libertatea

Secretarul de Stat american Marco Rubio a clarificat poziția oficială a SUA privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, declarând că acestea vor fi valide doar dacă vor fi acceptate și de Rusia, subliniind că astfel de angajamente sunt esențiale pentru obținerea unei soluții negociate la conflict. Rubio a precizat că nu a fost stabilit încă un plan concret și au fost discutate mai multe variante privind forma angajamentelor post-conflict, fără a exclude formalizarea acestora printr-un tratat, dar a avertizat asupra dificultăților legate de ratificarea în Congres. Oficialul american a subliniat necesitatea ca Ucraina să aibă certitudinea securității după război pentru a accepta un acord, adăugând: „Evident, trebuie să fie ceva cu care și Rusia să fie de acord pentru ca acest lucru să funcționeze.” Secretarul de Stat a recunoscut că Washingtonul nu poate garanta obținerea unui acord, ci doar poate facilita dialogul, evidențiind că „Statele Unite nu sunt combatante în acel război”, iar Russia este partea care poartă luptele. Declarațiile lui Rubio au venit în contextul în care emisarii Jared Kushner și Steve Witkoff coordonează delegația americană pentru negocierile tripartite programate la Abu Dhabi, timp în care diplomații europeni au confirmat prezența oficialilor din principalele guverne, NATO și UE pentru consultări separate.

Negocierile de pace tripartite între Rusia, Ucraina și Statele Unite, mediate de Washington, sunt în plină desfășurare la Abu Dhabi. Aceasta este prima întâlnire de acest tip după o pauză de nouă luni, din cauza conflictului regional din Orientul Mijlociu.

Discuțiile, mediate de trimișii americani Jared Kushner și Steve Witkoff, se axează pe garanțiile de securitate postbelice pentru ambele părți. Înaintea începerea negocierilor cu delegația rusă, delegația ucraineană s-a întâlnit cu reprezentanți ai Franței, Germaniei, Italiei, Regatului Unit, UE și NATO pentru alinierea pozițiilor.

Negociatorii din Ucraina, Rusia și Statele Unite au început marți, la Abu Dhabi, discuțiile privind încheierea războiului declanșat de Moscova în februarie 2022. Aceasta reprezintă prima întâlnire tripartită de acest tip după o pauză de nouă luni, având loc cu o săptămână înainte de startul unei noi iarni de conflicte știrileprotv.ro.

Rusia consideră că obiectivul principal al noilor negocieri de pace privind Ucraina, mediate de SUA, începute marți, 10 noiembrie, la Abu Dhabi, este schițarea elementelor cheie ale unui nou cadru de securitate postbelic în Europa.

După o îndelungată pauză în discuții, ultimele negocieri având loc în februarie, oficialii ruși și ucraineni se întâlnesc marți la Abu Dhabi pentru două zile de tratative mediate de SUA, după ce președintele american Donald Trump a sugerat săptămâna trecută că un acord de pace este posibil și ar putea fi unul amplu, cuprinzând securitatea europeană.

Sursa din delegația rusă citată de Reuters a explicat că soluționarea conflictului ucrainean este subordonată obiectivului de creare a unei arhitecturi de securitate cuprinzătoare și indivizibile pentru întregul continent, întâlnirea axându-se pe mecanisme de prevenire a amenințărilor și consolidarea stabilității regionale.

Reprezentanții Franței, Marii Britanii, Germaniei, Italiei, UE și NATO sunt prezenți la Abu Dhabi pentru a discuta cu oficialii americani și ucraineni, dar nu vor participa direct la negocierile tripartite, Moscova exclușind implicarea aliaților europeni ai Ucrainei.

Ucraina a precisat că discuțiile cu europenii vor avea loc separat de negocierile tripartite. Negociatorul-șef ucrainean Rustem Umerov a confirmat deja discutii cu trimișii europeni, NATO și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner.

Franța, Germania și Regatul Unit au susținut că nu poate exista o pace durabilă fără abordarea securității europene, dar europenii și Kievul se opun creării unei noi arhitecturi de securitate peste capul lor, considerând-o o practică similară împărțirii sferelor de influență, o veche cerere a Rusiei dinaintea invaziei.

O nouă rundă de negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina a început marți, 10 noiembrie, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, cu participarea delegațiilor Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite. Discuțiile, mediate de Washington, sunt primele în format trilateral din februarie și urmează să se desfășoare pe parcursul a două zile.

Administrația Trump analizează o posibilă soluție pentru depășirea blocajului privind teritoriile disputate din estul Ucrainei: modificarea delimitării administrative a regiunilor Donețk și Luhansk, astfel încât Vladimir Putin să poată susține că Rusia controlează integral cele două regiuni, fără să fie necesară cucerirea militară a tuturor teritoriilor revendicate, relatează The Economist.

Potrivit publicației, care invocă surse din rândul diplomaților americani, această variantă ar permite Moscovei să revendice îndeplinirea unuia dintre obiectivele sale declarate, în condițiile în care forțele ruse controlează aproape întreaga regiune Luhansk, dar Ucraina deține în continuare peste 20% din Donețk, inclusiv zona fortificată Sloviansk-Kramatorsk.

O altă posibilă concesie luată în calcul de Washington ar fi revenirea Rusiei pe piața energetică europeană, deși o asemenea măsură s-ar lovi de restricțiile impuse de legislația Uniunii Europene.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat marți că negocierile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite au început la Abu Dhabi, după o întâlnire separată cu reprezentanții europeni. Liderul de la Kiev a declarat că Ucraina și partenerii săi depun toate eforturile pentru ca discuțiile din următoarele zile să producă rezultate concrete, subliniind că este esențial ca și Moscova să manifeste aceeași disponibilitate.

„Facem tot posibilul pentru ca negocierile din aceste zile să dea rezultate. Ucraina și partenerii noștri sunt hotărâți să lucreze în mod concret la măsuri de reducere a tensiunilor, la elaborarea unor garanții de securitate eficiente și la apropierea unei păci reale. Este esențial ca Rusia să aibă aceeași abordare”, a transmis Zelenski într-o postare pe X.

Declarația a fost făcută după o convorbire telefonică cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, cu care liderul ucrainean a convenit să continue coordonarea eforturilor diplomatice. Zelenski a precizat că așteaptă în cursul zilei o informare detaliată din partea echipei sale de negociatori și a partenerilor Ucrainei cu privire la evoluția discuțiilor cu reprezentanții Rusiei.

Rusia și Ucraina ar fi manifestat în privat o anumită flexibilitate în privința controlului asupra teritoriilor din estul Ucrainei după încheierea războiului, au declarat oficiali americani, relatează BBC, înaintea negocierilor trilaterale de la Abu Dhabi. Oficialii recunosc însă că pozițiile publice ale Moscovei și Kievului rămân foarte îndepărtate, iar perspectivele unui acord rapid sunt reduse.

Principalul punct de dispută rămâne regiunea Donețk, aflată în cea mai mare parte sub ocupație rusă. Moscova cere Ucrainei să renunțe inclusiv la teritoriile pe care încă le controlează, în timp ce Kievul susține înghețarea liniei frontului, pentru a păstra zone pe care le consideră esențiale pentru securitatea sa viitoare.

Deși niciuna dintre părți nu și-a modificat public revendicările, un oficial american a afirmat, în ajunul negocierilor, că Rusia și Ucraina au dat dovadă, în discuțiile private, de „puțină flexibilitate”. Oficialul a avertizat însă că problema teritorială nu poate fi soluționată fără stabilirea unui nou cadru de securitate pentru perioada postbelică.

„Nu vor rezolva problema Donețkului și nici problema teritorială până când nu vor ști cum va arăta arhitectura de securitate după război. Și trebuie avut în vedere că nu vom putea finaliza una fără cealaltă”, a explicat acesta.

La rândul său, Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump și membru al delegației SUA, alături de emisarul special Steve Witkoff, a declarat că negocierile se vor concentra asupra preocupărilor de securitate ale Rusiei și Ucrainei pentru perioada de după război.

„O parte importantă a acestui proces constă în încurajarea tuturor părților să înceapă să se gândească serios la ceea ce va urma după război. Prin discutarea securității postbelice, a redresării economice și a mecanismelor necesare pentru prevenirea unor viitoare conflicte, sperăm să mutăm accentul de la gestionarea războiului la construirea bazelor unei păci durabile”, a scris Kushner pe X.

Potrivit BBC, cadrul de securitate discutat ar putea include consultări în domeniul securității, linii directe de comunicare în situații de criză și măsuri reciproce de reducere a tensiunilor. Oficialii americani au evocat inclusiv posibilitatea reactivării Consiliului NATO-Rusia, a cărui activitate este în mare parte suspendată din 2022.

Rusia consideră că obiectivul principal al negocierilor de la Abu Dhabi ar trebui să fie conturarea unui nou cadru de securitate postbelic în Europa, nu doar încheierea războiului din Ucraina, a declarat pentru Reuters o sursă din delegația rusă. Potrivit acesteia, discuțiile ar urma să se concentreze asupra mecanismelor de prevenție a amenințărilor și de consolidare a stabilității regionale.

„Soluționarea conflictului ucrainean, fiind o chestiune de importanță esențială, este doar un aspect al acestei discuții ample, ea este subordonată obiectivului principal de creare a unei arhitecturi de securitate cuprinzătoare și indivizibile pentru întregul continent”, a explicat sursa citată de Reuters.

Participarea europenilor rămâne un punct sensibil. Reprezentanții Franței, Marii Britanii, Germaniei, Italiei, Uniunii Europene și NATO se află la Abu Dhabi, dar întâlnirile lor cu oficialii americani și ucraineni se desfășoară separat de negocierile trilaterale.

Moscova a exclus participarea directă a aliaților europeni ai Kievului la discuțiile cu Rusia, în timp ce Franța insistă că nu poate exista un acord durabil privind securitatea continentului fără implicarea statelor europene. Kievul și aliații săi europeni au avertizat împotriva oricărei încercări de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei fără participarea lor.

Crearea unui nou sistem de securitate europeană este o revendicare mai veche a Moscovei, formulată inclusiv înaintea invaziei din 2022, când Rusia a cerut retragerea forțelor NATO din Europa de Est și garanții că Ucraina și Georgia nu vor adera la Alianță.

Negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerov, a anunțat marți, într-o postare pe X, începerea discuțiilor de la Abu Dhabi și a precizat că prima întâlnire a fost dedicată coordonării pozițiilor cu partenerii occidentali, înaintea negocierilor trilaterale cu Rusia și Statele Unite.

„Am început activitatea în Emiratele Arabe Unite. Prima întâlnire va avea loc cu reprezentanții Regatului Unit, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene, alături de emisarii speciali americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Ne vom armoniza pozițiile și ne vom coordona pașii înaintea următoarei etape a negocierilor”, a transmis Umerov.

Potrivit negociatorului-șef, prioritățile Kievului la întâlnirea trilaterală sunt încetarea ostilităților, obținerea unor garanții de securitate credibile pentru perioada postbelică, redresarea și dezvoltarea economică a Ucrainei, precum și progresele în domeniul umanitar. „Lucrăm pentru a obține cât mai multe progrese în aceste chestiuni și pentru a aduce pacea mai aproape”, a adăugat Umerov.

Delegația ucraineană este condusă de Rustem Umerov, șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, iar Rusia este reprezentată de o delegație condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin. Din partea Statelor Unite participă emisarii președintelui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner.

Din delegația ucraineană mai fac parte șeful cancelariei președintelui Volodimir Zelenski, Kirilo Budanov, prim-adjunctul șefului administrației prezidențiale, Serhii Kîslîția, David Arahamia, liderul grupului parlamentar al partidului prezidențial, și Vadim Skibițki, adjunctul șefului serviciului de informații militare al Ucrainei.

Potrivit lui Budanov, negocierile se vor concentra și asupra problemelor umanitare, inclusiv asupra intensificării schimburilor de prizonieri de război între Kiev și Moscova.

Înaintea negocierilor trilaterale, reprezentanții Ucrainei au avut o întâlnire separată cu oficiali americani și europeni, la care au participat reprezentanți ai Regatului Unit, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene. Potrivit lui Umerov, scopul reuniunii a fost coordonarea pozițiilor și stabilirea pașilor următori în procesul diplomatic.

Reprezentanții europeni nu participă direct la negocierile trilaterale, Moscova opunându-se includerii lor în acest format. Liderii europeni insistă însă că trebuie să aibă un rol în discuțiile privind viitoarea arhitectură de securitate a continentului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că delegația Kievului va propune măsuri de dezescaladare și va încerca să stabilească modalitățile de organizare a unei întâlniri la nivel de lideri între Ucraina, Rusia și Statele Unite.

Negocierile se desfășoară în condițiile în care pozițiile Kievului și Moscovei rămân profund divergente, în special în privința teritoriilor ocupate de Rusia și a garanțiilor de securitate pe care Ucraina le solicită pentru perioada de după război.

Administrația americană investighează ipoteza modificării delimitărilor administrative ale regiunilor Donețk și Luhansk, o soluție menită să permită Rusiei să își declare controlul asupra întregului teritoriu al acestora fără cucerire militară completă, relatează The Economist. Această manevră administrativă ar permite Moscovei să atingă unul dintre obiectivele sale declarate, având în vedere că forțele ruse dețin aproape integral Luhansk, în timp ce Ucraina mai controlează peste 20% din Donețk, inclusiv zonfortificată Sloviansk-Kramatorsk. Washingtonul ia în calcul și posibilitatea revenirii Rusiei pe piața energetică europeană, deși această măsură ar întâmpina rezistența legislației Uniunii Europene. Volodimir Zelenski a confirmat declanșarea negocierilor tripartite la Abu Dhabi și a subliniat necesitatea ca Moscova să demonstreze aceeași disponibilitate față de obținerea unei păci reale și a garanțiilor de securitate eficiente. Oficiali americani au recunoscut o anumită flexibilitate privată a Rusiei și Ucrainei în privința controlorelor teritoriale, deși pozițiile publice rămân distante, iar perspectiva unui acord rapid fiind redusă. Region Donețk rămâne punctul critic de dispută: Moscova cere cedarea tuturor teritoriilor controlate de Kiev, în timp ce Ucraina propune înghețarea liniei frontului. Soluționarea problemelor teritoriale este condiționată, potrivit diplomatului american, de stabilirea concomitentă a arhitecturii de securitate postbelică. Jared Kushner și Steve Witkoff au clarificat că discuțiile se vor axa pe securitatea postbelică, redresarea economică și mecanismele de evitare a unor noi conflicte, cu posibila reactivare a Consiliului NATO-Rusia pentru liniile de comunicare de criză. Rusia consideră că negocierea arhitecturii de securitate indivizibile pentru Europa este obiectivul principal, subordonând rezolvarea conflictului ucrainean acestui scop pe termen larg. Participarea directă a reprezentanților Franței, Marii Britanii, Germaniei, Italiei, UE și NATO la negocierile cu Rusia este exclusă de Moscova, deși aceștia sunt prezenți la Abu Dhabi pentru consultări separate, Franța și Kievul insistând asupra necesității implicării lor în destinul securității continentale. Cererea Rusiei de creare a unui nou sistem de securitate reflectă o poziție veche dinaintea invaziei din 2022, când Moscova a solicitat retragerea forțelor NATO din Europa de Est și garantarea neutralității Ucrainei și Georgiei. Negociatorul-șef ucrainean Rustem Umerov a confirmat coordonarea pozițiilor cu partenerii occidentali înainte de tratativele cu Rusia, având în vedere prioritățile Kievului: încetarea ostilităților, garanțiile postbelice, redresarea economică și aspectele umanitare. Delegatele Ucrainei, conduse de Rustem Umerov, includ Kirilo Budanov, Serhii Kîslîția, David Arahamia și Vadim Skibițki, cu accent pus pe problemele umanitare și schimburile de prizonieri, în timp ce delegația Rusiei, condusă de Vladimir Medinski, reprezintă interesele Kremlinului într-un format mediat de trimișii lui Trump.

Emisarul american Jared Kushner a solicitat marți, 10 noiembrie 2026, la începutul negocierilor tripartite de la Abu Dhabi, crearea unui nou cadru de securitate pentru Ucraina, Rusia și Europa. Kushner a explicat că obiectivul depășește simpla încheiere a războiului: „avem nevoie de un sistem nou care să asigure pacea timp de decenii, dacă nu sute de ani”. El a reafirmat că NATO rămâne fundamentul securității europene și a apărat integritatea teritorială a tuturor statelor, incluzând dreptul acestora de a alege alianțele. Celălalt emisar american, Steve Witkoff, a confirmat că, înainte de reuniunea trilaterală, oficialii americani și europeni au discutat modalități de consolidare a instituțiilor și acordurilor de securitate europene existente. Un membru neprecizat al delegației ruse a declarat pentru Reuters că obiectivul principal al negocierilor este schițarea elementelor cheie ale unui nou cadru de securitate postbelic în Europa, subordonând rezolvarea conflictului ucrainean acestei arhitecturi globale. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și-a exprimat speranța ca administrația Trump să accepte „un echilibru onest al intereselor”, distanțându-se de abordarea predecesorului său, Joe Biden, și reamintind ultimatumul din decembrie 2021 prin care Rusia cerea retragerea NATO din Europa de Est. Într-o declarație comună, SUA și Europa și-au reafirmat angajamentul pentru o arhitectură solidă postbelică, insistând că orice acord trebuie să respecte suveranitatea, integritatea teritorială și capacitatea de decizie independentă a Ucrainei, garantându-i securitate credibilă.

Emisarul special al președintelui american Donald Trump, Jared Kushner, a pledat marți, la începutul negocierilor de pace mediate de SUA la Abu Dhabi, pentru crearea unui nou cadru de securitate care să includă Ucraina, Rusia și Europa. Kushner a afirmat că negocierile nu trebuie să se limiteze la chestiuni bilaterale sau la identificarea unei soluții pentru încheierea războiului, ci ar trebui să vizeze stabilirea unor relații de securitate durabile între cele trei părți. Emisarul american a susținut că este necesar un sistem care să asigure pacea pentru decenii și să prevină izbucnirea unor noi conflicte. Anterior, Kushner declarase că NATO va rămâne elementul central al securității europene, susținând integritatea teritorială a tuturor statelor și dreptul acestora de a-și alege alianțele. Înaintea discuțiilor tripartite dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite, oficiali americani, ucraineni și europeni s-au întâlnit pentru a-și coordona eforturile privind încheierea războiului și pentru a analiza posibilele aranjamente de securitate postbelice, a anunțat celălalt emisar american, Steve Witkoff. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Witkoff a precizat că participanții au discutat consolidarea instituțiilor și a acordurilor europene de securitate existente după încheierea conflictului. El a subliniat că abordarea preocupărilor legate de securitatea Ucrainei și reducerea riscului unui nou război sunt esențiale. Un membru al delegației ruse, citat de Reuters, a declarat că unul dintre principalele obiective ale negocierilor este conturarea elementelor unui nou cadru de securitate postbelic în Europa. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și-a exprimat speranța că administrația Trump este dispusă să discute garanții de securitate pentru Rusia în cadrul negocierilor privind Ucraina. El a afirmat că Moscova urmărește un echilibru al intereselor care să nu afecteze securitatea niciunei părți. Lavrov a amintit că Rusia are propriile propuneri privind arhitectura de securitate europeană, referindu-se la documentul prezentat Occidentului la sfârșitul anului 2021. Atunci, Moscova a cerut retragerea NATO din Europa de Est și a amenințat cu adoptarea unor „măsuri tehnico-militare” în cazul respingerii solicitărilor sale. Oficialii europeni și americani au transmis o declarație comună în care și-au reafirmat angajamentul pentru o arhitectură solidă de securitate europeană în perioada de după război. Documentul subliniază că orice acord viitor trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, dreptul acesteia de a lua decizii independent și să prevadă garanții de securitate credibile. Articol despre Bursa, Negocieri de pace, Emisari americani, Rusia, Ucraina, Europa.

Negocierile de pace tripartite pentru Ucraina, mediate de SUA, au început marți, 10 noiembrie 2026, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite.

Aceasta este prima întâlnire trilaterală din februarie, programată să se desfășoare pe parcursul a două zile. Pe agenda negocierilor se află încetarea ostilităților, garanțiile de securitate pentru Ucraina, problemele teritoriale și măsură umanitare.

Emisarul american Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, a pledat pentru crearea unui nou cadru de securitate care să garanteze stabilitatea Ucrainei, Rusiei și Europei pe termen lung. El a subliniat că negocierile nu trebuie să se limiteze la încheierea războiului, ci să vizeze și prevenirea viitoarelor conflicte.

Kushner a declarat: „Speranța astăzi nu este doar de a discuta chestiuni bilaterale și de a vedea cum să punem capăt războiului (...), ci și de a determina cum să stabilim relații bune de securitate între Ucraina, Rusia și Europa... Avem nevoie de un sistem nou care să asigure pacea timp de decenii, dacă nu sute de ani (...) Să sperăm că acesta este ultimul război”.

Kushner a reiterat anterior că NATO va rămâne piatra de temelie a securității europene și a apărut integritatea teritorială a statelor, precum și dreptul acestora de a-și alege propriile alianțe.

Celălalt emisar american, Steve Witkoff, a anunțat că oficialii americani, ucraineni și europeni au discutat, înaintea negocierilor trilaterale, consolidarea instituțiilor și mecanismelor de securitate existente în Europa și măsurile necesare pentru reducerea riscului unui nou conflict.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat marți că negocierile trilaterale au început la Abu Dhabi, după o întâlnire separată cu reprezentanții europeni.

Liderul de la Kiev a declarat că Ucraina și partenerii săi depun toate eforturile pentru ca discuțiile să producă rezultate concrete, subliniind necesitatea ca și Moscova să manifeste aceeași disponibilitate.

„Facem tot posibilul pentru ca negocierile din aceste zile să dea rezultate. Ucraina și partenerii noștri sunt hotărâți să lucreze în mod concret la măsuri de reducere a tensiunilor, la elaborarea unor garanții de securitate eficiente și la apropierea unei păci reale. Este esențial ca Rusia să aibă aceeași abordare”, a transmis Zelenski pe platforma X.

Într-o declarație comună difuzată marți, Statele Unite și partenerii europeni și-au reafirmat angajamentul pentru o arhitectură de securitate europeană solidă după război. Aceștia au subliniat că orice viitor acord trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, dreptul său de a lua decizii independent și să îi ofere garanții de securitate credibile.

De cealaltă parte, ministrul rus de externe Serghei Lavrov și-a exprimat speranța că administrația Trump este dispusă să discute și despre garanțiile de securitate solicitate de Moscova.

„Fără a ne face iluzii, ținând cont de experiențele anterioare, sperăm că de data aceasta administrația SUA este hotărâtă să continue acest dialog axat pe obținerea unui echilibru onest al intereselor care să nu afecteze securitatea nimănui”, a declarat Lavrov la un forum dedicat securității. Șeful diplomației ruse a făcut referire și la propunerile prezentate de Moscova Occidentului la sfârșitul anului 2021, când Rusia a cerut retragerea forțelor NATO din Europa de Est și garanții împotriva extinderii Alianței.

Reprezentanții Rusiei și Ucrainei au reluat marți, 10 noiembrie, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, negocierile de pace mediate de Statele Unite. Este prima întâlnire trilaterală de acest fel din februarie 2026, după o pauză de nouă luni. Deși Washingtonul a indicat că discursurile recente au redus diferențele de poziție, cele două părți rămân în dezacord asupra unor condiții esențiale pentru finalizarea conflictului. Reluarea discuțiilor survine după ce președintele american Donald Trump a anunțat săptămâna trecută posibilitatea unui acord amplu care să pună capăt războiului din Ucraina și să stabilască noi garanții de securitate în Europa. La deschiderea reuniunii, reprezentantul american Jared Kushner a afirmat că discursurile recente cu oficialii ruși și ucraineni au permis identificarea divergențelor și apropierea pozițiilor. El a precizat că Donald Trump este hotărât să găsească o soluție care să înceteze războiul, permițând ambelor țări să se concentreze pe dezvoltarea postconflict. Delegația ucraineană este condusă de Rustem Umerov, care a subliniat că prioritatea Kievului este obținerea unor garanții de securitate și a unei păci durabile. Din partea Rusiei, delegația este condusă de Vladimir Medinski, care și-a exprimat speranța că negocierile vor aduce progrese. În pofida optimismului american, pozițiile Moscovei și Kievului rămân incompatibile. Rusia insistă ca Ucraina să renunțe la întregul Donbas, inclusiv la teritoriile pe care armata rusă nu le controlează în prezent. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins în repetate rânduri cedarea teritoriilor ucrainene ca condiție pentru un acord de pace. Viitorul sistem de securitate europeană constituie o altă temă crucială. Conform unei surse din delegația rusă, Moscova dorește ca negocierile să includă stabilirea unor noi reguli de securitate pentru continent după încheierea conflictului. Statele europene încearcă să participe activ la proces. Delegația ucraineană a discutat separat cu reprezentanți europeni, ai NATO și ai UE, precum și cu emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff. Franța a susținut că o pace durabilă nu poate fi obținută fără luarea în considerare a securității întregului continent. Negocierile se desfășoară într-un context de lupte continue. Rusia controlează aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei și intensifică atacurile asupra orașelor și infrastructurii energetice, în timp ce Ucraina și-a intensificat loviturile asupra rafinăriilor și obiectivelor de infrastructură din Rusia. Runda de negocieri a fost anunțată pe 3 noiembrie de emisarul american Steve Witkoff, după mai multe contacte diplomatice, inclusiv o întâlnire din 21 octombrie între Witkoff și președintele rus Vladimir Putin. Ultima rundă trilaterală avusese loc în februarie 2026 și nu a dus la rezultate majore în privința încheierii războiului.

Secretarul de Stat american, Marco Rubio, a declarat că orice garanții de securitate pentru Ucraina după încheierea războiului ar trebui să fie acceptabile și pentru Rusia, subliniind că astfel de acorduri ar fi esențiale pentru a ajunge la o înțelegere negociată privind încheierea războiului.

Delegațiile ucraineană, rusă și americană au început, pe 10 noiembrie, negocierile trilaterale de pace la Abu Dhabi, după o pauză de nouă luni, a anunțat șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, Rustem Umerov.

Pentagonul a informat Ucraina că va putea primi, în viitorul apropiat, armament în valoare de 400 de milioane de dolari, în cadrul Inițiativei de Asistență pentru Securitatea Ucrainei (USAI) pentru anul fiscal curent.

Negocierile de pace tripartite între Statele Unite, Ucraina și Rusia au început marți la Abu Dhabi, după o pauză de nouă luni. Administrația Trump intensifică eforturile pentru încheierea războiului, având ca fundal anunțul făcut anterior de Washington privind concesii importante în favoarea Moscovei. Moscowă insistă ca tratativele să se desfășoare exclusiv în format trilateral, fără implicarea directă a altor state. Totuși, consilieri pentru securitate națională din state europene, precum și reprezentanți ai NATO și ai UE, vor fi prezenți la Abu Dhabi pentru întâlniri separate, a rapportat CNN. „Depunem eforturi susținute pentru a găsi o soluție negociată care să asigure o pace durabilă și să creeze condițiile necesare pentru o Ucraină suverană, sigură și prosperă”, a declarat Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump și unul dintre negociatorii desemnați pentru SUA. Oficialii americani au clarificat că aceste discuții constituie un nou punct de plecare pentru stabilirea condițiilor de încetare a ostilităților. Peste agendă se numără garanțiile de securitate postbelică pentru Ucraina și conturarea unei noi arhitecturi de securitate în Europa. O sursă din administrația americană a exprimat convinerea că încheierea războiului poate marca un „sfârșit definitiv”, o dorință care, potrivit spuselor sale, este împărtășită de Ucraina, Europa și Rusia. Perspectivele optimiste ale SUA se confruntă cu scepticism european. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a declarat luni că observă „prea puține indicii” că Rusia ar negocia cu bună-credință, temeri validate de continuarea campaniei de bombardamente rusești. Privind spre decizia finală, un oficial american a precizat că apelul la garanții de securitate din partea SUA în cadrul acestui acord rămâne prerogativa președintelui Donald Trump. Delegația americană este condusă de Jared Kushner și de emisarul special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff. Contra-punct, echipa ucraineană este condusă de Rustem Umerov, șeful serviciilor de informații externe și principal negociator al Kievului. Partea rusă este reprezentată de doi miniștri adjuncți de Externe, Serghei Riabkov și Mihail Galuzin, care iau loc alături de consilierul Kremlinului Vladimir Medinski, de șeful serviciilor de informații militare Igor Kostiukov și de membrul Statului Major General, Iuri Jigarovski. La Abu Dhabi vor fi prezenți și reprezentanții grupului E4 (Marea Britanie, Franța, Germania și Italia), alături de oficiali NATO și ai Comisiei Europene. Rustem Umerov a confirmat că delegația ucraineană va participa la „întâlniri separate de coordonare” cu partenerii europeni, înaintea tratativelor directe cu Moscova. Kremlinul a menținut postura de a respinge implicarea directă a europenilor. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a reiterat că negocierile se desfășoară strict în format trilateral, Europa avându-și propriile canale de comunicare cu Kievul și Washingtonul. Noua rundă de negocieri se distinge prin presiunea exercitată de statele europene pentru a obține un rol activ în definirea viitorului securității continentale, reacție directă la sugestiile președintelui Trump privind un acord care ar putea „implica întreaga Europă”. Prezența europeană a fost asigurată, cu ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, anunțând duminică că „europenii vor fi bine reprezentați”. Aceștia și-au transmis mediatorului american nicio discuție privind viitorul continentului nu poate ignora așteptările și solicitările Europei. Deși Ucraina se opune implicit unui nou „Yalta”, delegația de la Kiev încearcă să includă Europa în procesul diplomatic. Umerov a subliniat că fac „tot posibilul” pentru participarea europeană. Evenementul are loc într-un context al incertitudinii politică și militare. Războiul intră în al cincilea an, cu progrese militare limitate, Moscova intensificând atacurile aeriene devastatoare asupra populației civile ucrainene. Ultima rundă trilaterală, desfășurată în februarie la Geneva, a fost considerată de Volodimir Zelenski ca necorespunzătoare așteptărilor, din cauza lipsei de progres asupra chestiunilor politice sensibile și a necesitării unei întâlniri între lideri. Obiectivele teritoriale și strategice ale Rusiei rămân maximaliste: controlul asupra întregului Donbas, reducerea capacității militare a Ucrainei și renunțarea la obiectivul aderării la NATO. Acest lucru reduce drastic așteptările de progres. Cadrul de securitate propus de Kushner ar putea include consultări permanente, mecanisme de comunicare în criză, transparență militară și măsuri reciproce de reducere a riscului de escaladare, implicând direct Rusia și partenerii europeni. Aceasta este a patra rundă de negocieri trilaterale, dar niciuna anterioră nu a adus un progres semnificativ, războiul din Iran determinând chiar amânarea unei sesiuni programate pentru martie. Analistul John Herbst, director principal la Atlantic Council, avertizează că așteptările ar trebui să fie „foarte modeste”, argumentând că negocierile există în principal pentru a oferi lui Trump un motiv de a se distanța de Ucraina. Situația de pe front continuă să deterioreze condițiile civile. Bombardamentul unei clădiri școlare în Zaporojie a soldat cel puțin 55 de morți, iar numărul total al victimelor civile de la începutul anului a depășit 2.700. Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice, incluse drone rapide Shahed și rachete capabile să evite apărarea antiaeriană, au lăsat sute de mii de persoane fără curent, pe măsură ce sezonul rece se instalează. Relația SUA-Ucraina este tensionată. După suspendarea ajutorului financiar în 2025 și restricțiile pe Starshield, Trump a cerut Zelenski un armistițiu energetic, în timp ce președintele ucrainean speră ca pierderile republicani la alegerile de mijloc de mandat să restaureze sprijinul pentru Kiev. Donald Trump a refuzat să spună cui îi acordă mai multă încredere, Zelenski sau Putin, și a sugerat din nou modificări teritoriale, afirmând că Ucraina va ajunge să aibă „o formă puțin diferită”, propoziție respinsă ferm de Kiev.

Într-o declarație comună lansată la începutul negocierilor de pace tripartite de la Abu Dhabi, SUA, Europa și Ucraina și-au reafirmat angajamentul față de o arhitectură solidă de securitate europeană pentru perioada postbelică, potrivit ȘtirileProtv.

Textul subliniază că „un NATO puternic rămâne în centrul apărării colective euroatlantice”, NATO fiind fundamentul propus de SUA pentru viitoarea structură de securitate, care nu trebuie să slăbească aliantele existente.

Aliații europeni și americanii au convenit că este esențial să se răspundă preocupărilor de securitate postbelice și să se reducă riscul unui conflict, menționând și necesitatea unor mecanisme solide de gestionare a riscurilor și prevenire a escaladărilor.

Negociatorii europeni, americani și ucraineni au convenit să lucreze strâns pe parcursul procesului, cu obiectivul de a avansa către discuții multilaterale mai largi care să implice partenerii europeni în definirea viitorului securității continentale.

La negocierile tripartite de la Abu Dhabi, mediate de Statele Unite, reprezentanții europeni, americani și ucrainenii au convenit să reexamineze mecanismele de securitate ale continentului, cu scopul de a reduce tensiunile dintre Rusia și NATO. Oficialii au reafirmat angajamentul față de o arhitectură solidă de securitate europeană pentru perioada postbelică, subliniind că o alianță NATO puternică va rămâne pilonul central al apărării euro-atlantice, în ciuda temerilor privind eventuale modificări ale sprijinului american.

Comandorul în rezervă Sandu-Valentin Mateiu a calificat ca „surprinzătoare” prezența generalului Alexus Grynkewich, Comandantul suprem al forțelor aliate în Europa (SACEUR), în delegația americană la negocierile de la Abu Dhabi. Această componență ridică întrebarea dacă Moscova încearcă să lege problematica ucraineană de arhitectura europeană de securitate. Expertul a evidențiat „piesele grele” din delegația rusă: diplomatul de bază Serghei Riabkov și șeful serviciilor de informații militare, Igor Kostiukov (GRU), care alătură delegației conduse de consilierul prezidențial Vladimir Medinski. Sandu-Valentin Mateiu a calificat ca „naivă” ipoteza americană de modificare a granițelor regiunilor Donețk și Luhansk. El a susținut că președintele Vladimir Putin nu poate accepta modificarea hărții și va cere cedarea întregului Donbas (Donețk și Luhansk) ca precondiție a negocierilor, nu doar zonele controlate militar. Cu privire la garanțiile de securitate, expertul a subliniat diviziunea ireconciliabilă: Ucraina cere garanții nelimitate, cu implicarea europeană, menținerea armatei fără limite și ajutor occidental continuu, în timp ce Rusia refuză categoric asemenea angajamente și cere reducerea efectivelor ucrainene și blocarea ajutorului Occidentului.

Statele Unite și reprezentanții Europei au convenit, la începutul negocierilor de pace de la Abu Dhabi, să reanalizeze arhitectura de securitate a continentului, cu scopul de a reduce tensiunile cu Rusia și de a crește stabilitatea în rândul statelor membre NATO, potrivit sursei Mediafax.

Acordul comun a fost anunțat în prima zi a celei mai recente runde de negocieri privind războiul din Ucraina, desfășurate la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite.

Declarații aproape identice, transmise de către emisarul american Steve Witkoff și de către Consiliul European, au subliniat că este „esențial” să se abordeze „preocupările de securitate postbelice” și să se reducă „riscul de conflict” în regiune, alături de partenerii ucraineni.

Cel comun este dezvoltarea unui cadru de securitate „practic, care să se consolideze reciproc, menit să întărească securitatea pe termen lung a Ucrainei și să clădească încrederea necesară pentru a ajunge la o soluție negociată”.

În discuții s-a analizat și modul în care instituțiile și acordurile de securitate europene existente ar putea fi adaptate sau folosite după încheierea conflictului.

Înainte de întâlniriile tripartite dintre delegațiile Ucrainei și Rusiei, care au început marți, au avut loc discuții pregătitoare la Abu Dhabi, la care au participat reprezentanți ai puterilor europene, ai Ucrainei și ai echipei americane.

Doi oficiali anonimi, familiarizați cu negocierile, au descris primele întâlniri drept „substanțiale”, afirmând că atmosfera generală a fost pozitivă.

Europa exprimă îngrijorare legată de posibilitatea ca Statele Unite să reducă sprijinul pentru securitatea continentală.

Viitoarea arhitectură de securitate a Europei rămâne un subiect extrem de important pentru guvernele europene în acest moment.

Guvernele europene se tem că președintele american Donald Trump ar putea reduce semnificativ sprijinul american pentru securitatea continentului, având în vedere criticile repetate ale acestuia la adresa aliaților din NATO.

Rusia a insistat în mod repetat ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO și a cerut să aibă un cuvânt de spus în privința limitării activităților Alianței în Europa, poziție contrară celei susținute de Kiev și de aliații săi.

O întrebare deschisă este dacă un eventual acord privind securitatea europeană va fi inclus în tratatul final de pace pentru Ucraina sau dacă subiectul va fi discutat separat, după încheierea războiului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți susținători ai Kievului au susținut că Rusia nu are dreptul să ceară modificarea arhitecturii de securitate europene sau a relației dintre Europa și NATO drept condiție prealabilă pentru oprirea războiului.

Această rundă de la Abu Dhabi reprezintă prima ocazie din ultimele nouă luni în care negociatorii din Ucraina și Rusia s-au întâlnit cu reprezentanți ai SUA pentru negocieri trilaterale privind pacea.

Negocierile din ultimele nouă luni

Delegația americană este condusă de Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, și de emisarul Steve Witkoff, care susțin extinderea negocierilor pentru a include și viitorul securității europene, precum și participarea Europei la discuțiile privind încheierea războiului.

De la revenirea sa la Casa Albă, administrația Trump a criticat, atât în public, cât și în privat, aliații europeni pentru că nu fac suficient pentru a-și asuma responsabilitatea pentru propria apărare.

Sub presiunea Statelor Unite, aliații din NATO au convenit asupra unor noi obiective de creștere a cheltuielilor pentru securitate și apărare, ținta stabilindu-se la 5% din PIB până în 2035.

Oficialii administrației Trump au anunțat deja că Statele Unite vor reduce numărul trupelor americane desfășurate în Europa.

Înainte de negocierile tripartite cu Rusia, delegațiile americană și ucraineană s-au întâlnit la Abu Dhabi cu reprezentanți europeni.

Au participat oficiali de rang înalt din cadrul Comisiei Europene, Consiliului European, Regatului Unit, Germaniei, Franței și Italiei, precum și reprezentanți ai NATO.

Unul dintre obiectivele acestei întâlniri a fost stabilirea unor măsuri prin care să se evite escaladarea conflictului și să apară noi riscuri de securitate.

Cele două declarații precizează că participanții au discutat despre modalitățile de a asigura mecanisme solide pentru gestionarea riscurilor și evitarea unei escaladări periculoase.

Reprezentanții și-au reafirmat angajamentul comun față de o arhitectură și niște aranjamente solide de securitate europeană postbelică, subliniind clar că o alianță NATO puternică va rămâne un element central al apărării colective euro-atlantice.

Delegația Ucrainei, condusă de Rustem Umerov, șeful Serviciului de Informații Externe, include și pe Kirilo Budanov, șeful administrației prezidențiale, Vadym Skibitsky, adjunct al șefului serviciului de informații al apărării, și Davyd Arakhamia, liderul grupului parlamentar al partidului „Slujitorul Poporului”.

Delegația Rusiei este condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin, și include pe viceministrul de externe Mihail Galuzin, viceministrul de externe Serghei Riabkov și Igor Kostiukov, șeful Direcției Principale a Statului Major General al armatei ruse.

Delegația Statelor Unite include pe trimisul special Steve Witkoff și pe Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump și emisar al administrației americane.

Rustem Umerov

Kirilo Budanov

Vadym Skibytskyi

David Arakhamia

Vladimir Medinsky

Mykhailo Galushin

Serhiy Ryabkov

Ihor Kostyukov

Stephen Witkoff

Jared Kushner

Statele Unite și partenerii europeni și-au reafirmat, marți, la Abu Dhabi, angajamentul comun pentru o arhitectură solidă de securitate europeană în perioada postbelică, insistând ca orice viitor acord să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Declarația comună subliniază că „un NATO puternic va rămâne în centrul apărării colective euro-atlantice”, consolidând ideea emisarului american Jared Kushner, care a reamintit că alianța rămâne fundamentul securității europene și al integrității teritoriale a statelor. Cele trei părți au considerat „esențial” să răspundă preocupărilor de securitate postbelice și să reducă riscul unui conflict, discutând mecanisme solide de gestionare a riscurilor și de prevenire a escaladărilor periculoase. Negociatorii europeni, americani și ucraineni au convenit să lucreze strâns, având ca obiectiv comun avanarea către discuții multilaterale mai largi care să implice partenerii europeni în definirea viitorului securității continentale.

Prima zi de negocieri tripartite la Abu Dhabi s-a încheiat fără progrese, cele trei tabere rămânând pe poziții divergente privind pașii spre pace. Delegațiile Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite au discutat arhitectura de securitate postbelică și garanțiile necesare, dar Moscova cere mai întâi stabilirea unui nou cadru european, în timp ce Kievul insistă asupra încetării ostilităților. Agenda zilei a fost dominată de garanțiile de securitate pentru ambele părți și de viitoarea arhitectură europeană. Problemele teritoriale, critică actuală a conflictului, sunt programate să fie abordate în a doua zi a discuțiilor.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a respins ferm ideea unei încetări immediate a focului, argumentând că aceasta ar permite Ucrainei să își reconstituie capacitățile militare. Oficialul de la Moscova a susținut prioritatea stabilirii unei noi arhitecturi de securitate, deși a recunoscut că Rusia nu poate împiedica SUA să aibă consultări cu partenerii ucraineni și europeni.

În contrast, delegația ucraineenă a reafirmat clar prioritatea încetării războiului, considerând crearea noului cadru de securitate europeană un pas următor, necesar pentru stabilitatea pe termen lung. Jared Kushner a sugerat, în acest context, să acorde încredere declarațiilor lui Putin.

Întâlnirea a durat patru ore și jumătate, fiind programată să continue și a doua zi. Delegația Rusiei este condusă de Vladimir Medinski, cea a Ucrainei de Rustem Umerov, iar Statele Unite sunt reprezentate de trimișii Jared Kushner și Steve Witkoff.

Aceasta este prima rundă de discuții tripartite de la întâlnirea de la Geneva din februarie. Delegația ucraineenă a avut, în prealabil, întâlniri separate cu partenerii europeni și americani pentru a coordona pozițiile privind reorganizarea sistemului de securitate postbelic al Europei.

De la o conferință la Moscova, Serghei Lavrov a reiterat că încetarea focului nu va fi acceptată înainte de rezolvarea chestiunii arhitecturii europene. Oficialul rus a criticat retorica europeană și americană privind pacea imediată, o calificând ca o logică veche menită să câștige timp pentru Kiev.

Sursa din delegația rusă a explicat că Rusia consideră schițarea unui nou cadru de securitate postbelic ca fiind obiectivul principal al negocierilor, subordonând chiar rezolvarea conflictului ucrainean acestei arhitecturi globale.

Prezența europeană la negocieri a stârnit tensiuni. Lavrov a ironizat consultările preliminare ale americanilor cu europenii, dar a insistat pe rezonabilitatea stabilirii aspectelor clare ale viitoarei arhitecturi de securitate înainte de soluționarea conflictului.

a subliniat necesitatea unui sistem nou de securitate care să asigure pacea pentru decenii sau sute de ani, respingând limitarea discuțiilor la chestiuni pur bilaterale. El a reafirmat că NATO rămâne fundamentul securității europene.

a confirmat că discuțiile includ și consolidarea instituțiilor de securitate europene existente. Un membru neprecizat al delegației ruse, citat de Reuters, a menționat că obiectivul este conturarea elementelor cheie ale noului cadru postbelic european.

Statul US și partenerii europeni și-au reafirmat, într-o declarație comună, angajamentul pentru o arhitectură solidă postbelică, subliniind că orice acord trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și să îi ofere garanții de securitate credibile.

Serghei Lavrov a menționat propriul document cu postulate din decembrie 2021, prin care Rusia cerea retragerea NATO din Europa de Est și garanții împotriva extinderii Alianței. Oficialul rus speră ca administrația Trump să accepte un „echilibru onest al intereselor”.

Negocierile subliniază prăpastia dintre viziunea americană și europeană, centrată pe garanții pentru Kiev și NATO, și cea rusă, care prioritizează restrucurarea completă a securității continentale.

Războiul declanșat de Rusia a intrat în cea de-a 56-a lună, lăsând un bilanț de sute de mii de morți și milioane de refugiați. Moscova controlează zone întinse, dar insistă ca Kievul să cedeze zonele rămase sub control ucrainean, ceea ce Ukraine respinge ferm, avertizând împotriva unei noi „Yalta”.

Liderii europeni se tem că SUA ar putea împinge Ucraina către un acord de tip capitulare, temerile fiind alimentate de sugestiile lui Trump privind modificări teritoriale. Europa a trimis reprezentanți la Abu Dhabi independent de negocierile trilaterale, pentru a-și proteja interesele.

Mediatorii americani, Jared Kushner și Steve Witkoff, vor coordona discuțiile, subliniind că obținerea unei soluții durabile necesită implicarea directă a Federației Ruse în acorduri de securitate cu partenerii europeni.

Delegația rusă, condusă de Vladimir Medinski, a respins implicarea directă a europenilor în negocierea propriu-zisă, insistând pe formatul strict trilateral, deși a admis că, la un moment dat, Europa va fi inevitabil implicată în arhitectura de securitate.

Statele Unite și partenerii europeni și-au reafirmat, marți, la Abu Dhabi, angajamentul comun pentru o arhitectură solidă de securitate europeană în perioada postbelică, insistând ca orice viitor acord să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Declarația comună, semnată de europeni, americani și ucraineni, a fost lansată la începutul negocierilor de pace mediate de SUA dintre Rusia și Ucraina. Comunicatul subliniază angajamentul comun față de o arhitectură și măsuri de securitate europene solide pentru perioada postbelică. Textul menționează explicit că orice mecanism viitor trebuie să respecte suveranitatea, integritatea teritorială, capacitatea de decizie independentă a Ucrainei și să îi ofere garanții de securitate credibile. Comunicatul urmează întâlnirii de marți, de la Abu Dhabi, între negociatorii Kievului, emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff și reprezentanții Regatului Unit, Franței, Germaniei, Italiei, UE și NATO. Această întâlnire preliminară a avut loc înainte de începerea negocierilor directe între ucraineni și ruși, menite să pună capăt războiului din Ucraina și să deschidă calea pentru un nou cadru de securitate în Europa. Prezența europeană la Abu Dhabi a fost încurajată de către diplomații de la București, care au încercat să influențeze aceste discuții pentru a evita un posibil acord care să favorizeze cererile Rusiei în detrimentul intereselor lor de securitate și ale Ucrainei. În declarația comună, americanii, ucrainenii și europenii subliniază necesitatea ca această arhitectură europeană de securitate să se bazeze pe angajamentele deja existente, începând cu NATO. Comunicatul precizează clar că un NATO puternic va rămâne în centrul apărării colective euroatlantice. Totuși, americanii, europenii și ucrainenii consideră că este esențial să se răspundă preocupărilor de securitate postbelice și să se reducă riscul unui conflict. Kremlinul susține încă de la începutul conflictului necesitatea unui acord global privind securitatea în Europa, însă aliații europeni au refuzat întotdeauna să modifice în profunzime bazele securității lor, începând cu NATO. Înainte de a lansa invazia în Ucraina în 2022, președintele rus Vladimir Putin ceruse NATO să își retragă trupele din Europa de Est, o cerere respinsă de Alianță. În cadrul întâlnirii, americanii și europenii au discutat modalități de a asigura mecanisme solide de gestionare a riscurilor și de prevenire a escaladărilor periculoase. Negociatorii europeni, americani și ucraineni au anunțat că vor continua să lucreze strâns pe parcursul procesului de negociere, având ca obiectiv comun avansarea către discuții multilaterale mai largi, cu implicarea partenerilor europeni.

Negocierile tripartite de pace mediate de SUA entre Rusia și Ucraina, care au culminat marți cu patru ore și jumătate de consultări la Abu Dhabi, vor continua miercuri, au confirmat surse oficiale ruse citate de agenția EFE și Agerpres. Declarația a fost făcută publică de Serviciul de Informații Externe al Ucrainei, condus de Rustem Umerov. Emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff și-au reafirmat voința de a aborda necesitatea unui nou cadru de securitate european, Kushner sperând că acesta va fi „ultimul război” într-un sistem menit să asigure pacea pentru decenii. Negociatorii au reluat discuțiile miercuri, după o primă zi considerată „productivă” de ucraineni, dar care a paralizat încă o dată procesul asupra cerințelor teritoriale. Rusia insistă ca Kievul să cedeze întregul Donbas și să obțină recunoașterea internațională a anexării regiunii, condiție respinsă ferm de Ucraina. Emisarul american Steve Witkoff a anunțat un acord de schimb de 314 prizonieri, primul după cinci luni. Agenda de la Abu Dhabi rămâne dominată de obstacolele majore. Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din zona fortificată Sloviansk-Kramatorsk și recunoaștereaglobală a controlului rus asupra Donbasului, propunând dislocarea de forțe neutre sau a Rosgvardiei, opțiuni respinse de SUA. Ucraina propune înghețarea frontului și invocă un bilanț de 55.000 de morți militari, solicitând ca partenerii europeni să exercite presiune asupra Rusiei, după ce președintele Volodimir Zelenski a avertizat împotriva folosirii timpului negociat de Moscova pentru îmbunătățirea capacității de luptă. În contextul negocierilor, secretarul de stat american Marco Rubio a evidențiat prezența la Washington a echipelor tehnice militare ucrainene și ruse, un prim semn de dialog direct pe subiecte sensibile. Deși procesul politic pare blocat, colaborarea tehnică avansează, conform confirmărilor făcute de oficialii de la Washington. Delegația ucraineană, formată din Kirilo Budanov, David Arahamia, Serhii Kîslîția, Andrii Hnatov, Vadim Skibițki și Oleksandr Bevz, a dialogat miercuri cu trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, alături de generalul Alex Grynkewich. Prezența liderilor mondiali, Xi Jinping și Vladimir Putin, în timp ce negocierile continuă, subliniază complexitatea diplomatică a războiului care intră în al cincelea an. Conflictul, care controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, continuă să provoace victime civile, cu un recent atac cu muniție cu dispersie într-o piață din Donețk. Speranțele pentru un acord rapid sunt reduse, optimistismul american confruntându-se cu rigiditatea pozițiilor și cu temerea Europei de un „Yalta 2.0”. Imaginile din emirate arată delegațiile așezate în formă de U, cu SUA în centru, în timp ce se discută condiții de pace, schimuri de prizonieri și viitoarea arhitectură de securitate. Una dintre condițiile invizibilizate până acum a Moscovei este recunoașterea mondială a Donbasului ca teritoriu rus, considerată de sursa occidentală parte a „marelui acord”. Această cerință extremă este pusă înainte de orice înțelegere generală. Planurile americane de a disloca forțe neutre sau o zonă demilitarizată au fost respinse de Kremlin, care insistă ca controlul să rămână al Rusiei. Dezvoltări politice recente, inclusiv vizita consilierului lui Macron la Kremlin, indică eforturile franceze de a găsi o cale de ieșire, dar obstacolele militare și teritoriale rămân majore. Războiul intră în a cincea sa aniversare, marcând o pierdere masivă de vieți și un eșec al diplomației rapide, prezența deplină a delegațiilor din US, UA și RU la Abu Dhabi. Raportarea finală a sesiunii de miercuri indică dialoguri dense, dar un sentiment predominant de impas și de durată prelungită a conflictului. Umerov a descris lucrările ca substantive și axate pe soluții practice, confirmând continuitatea procesului. Discuțiile au scos în evidență angajamentul partenerilor ucraineni de a-și menține suveranitatea, chiar și în condiții de presiune militară. Comunicatul președintelui Zelenski către poporul său subliniază necesitatea ca negocierile să nu fie o simplă pauză pentru Moscova. Atacurile ruse continue, inclusiv utilizarea de rachete balistice și drone, confirmând that Kremlinul continuă operațiunile militare chiar pe timpul tratativelor. Zelenski a declarat o nouă estimare de morți, ridicând cifra la 55.000 de soldați ucraineni, subliniind costul uman al războiului. Impactul asupra civilianilor, cum ar fi atacul din Donețk, subliniază necesitatea unei încetări a focului. Schimbul de prizonieri rămâne o dintre singurele progres tangibile în aceast context tensionat. Strategia de atac a Rusiei, care include muniții cu dispersie, vizează populatia și infrastructura, complicând oricăror viitoare stabilizare. Prezența fizică a delegațiilor în formă de U sugerează un efort de a menține dialogul vii. Compoziția delegațiilor, cu participationa generalilor și a șefilor de departamente, indică importanța acordului. Presiunea diplomatică asupra ambelor tabere pentru un compromis rămâne constantă. Dublul rol al lui Rubio ca secretar de stat și mediator tehnic, subliniază implicarea directă a SUA. Contextul diplomatic global, inclusiv relația ruso-chineză, influențează balanța de forțe. Imposibilitatea separării fizice totale a trupelor rămâne o problemă majoră. Centrala nucleară de la Zaporojie rămâne o sursă de tensiune și un punct strategic pe agendă. Eforturile lui Macron de a media direct cu Kremlinul continuă, încercând să depășească impasul. Complexitatea acțiunilor diplomatice și militare simultane definește acest ciclu de negocieri. Invulnerabilitatea poziției Kievului asupra zonelor fortificate rămâne obstacolul principal. Respingerea congelării liniilor fără garanții de securitate rămâne dogma ucraineană. Kremlinul nu face nicio concesie privind continuarea operațiunilor. Controlul rus de 20% din teritoriu consolidă presiunea asupra Kievului. Ministrul Sîbiha infirmă victoria militară rusă, deși realitățile de pe teren diferă. Opinia publică ucraineană se opune cedărilor, validând rezistența diplomatică. Scepticismul cetățenilor de la Kiev este predominant. Continuitatea rundelor în UAE urmează modelul anterior eșuat. Alianța ruso-chineză oferă lui Putin un refugiu diplomatic. China joacă rolul de mediator ambiguu. Finanțarea rusă depinde de relațiile economice alternative, reducând izolarea.

Înaintea lansării invaziei din 2022, Moscova a cerut retragerea forțelor NATO de pe flancul estic al alianței, o solicitare respinsă categoric de administrația Biden. Cinci ani mai târziu, odată cu începerea marți a negocierilor mediate de SUA la Abu Dhabi, președintele Trump pare mult mai conciliant față de cererile lui Putin privind atât securitatea europeană, cât și conflictul din Ucraina, relevă o analiză a The Times după prima zi de discuții, menționând relansarea consiliului NATO-Rusia ca mecanism posibil Adevărul. „El ne-a cerut cu adevărat să depunem eforturi suplimentare pentru a găsi o soluție care, sperăm, să pună capăt războiului, dar care, totodată, să lase ambele părți într-o poziție mult mai puternică pentru a înceapă să valorifice întregul potențial pe care aceste două țări extraordinare îl pot atinge”, a spus Kushner, într-un context care include și discutarea unui nou cadru de securitate europeană propus de ginerele președintelui Adevărul. Acestea sunt primele negocieri care au loc din februarie. Mulți în Washington consideră că înfrângerea suferită de Trump la alegerile de la jumătatea mandatului a conferit un sentiment de urgență procesului de încheiere a războiului, care se află în al cincilea an. „Va exista un acord”, a declarat Trump săptămâna trecută. „Acesta va implica mai mult decât Ucraina, și aș putea spune chiar că ar putea implica întreaga Europă. Va fi un acord mare și frumos, iar toată lumea va fi încântată.” Președintele SUA a mai declarat într-un interviu difuzat luni în cadrul emisiunii „60 Minutes” de la CBS că Ucraina „va avea o formă puțin diferită” după război. El l-a acuzat pe președintele Zelenski că a dat dovadă de „lipsă de respect” față de Putin, această critică venind după o serie de declarații ale lui Trump. Joi, la Casa Albă, Trump a discutat cu Kirill Dmitriev, un emisar al Kremlinului cunoscut drept „consilierul lui Putin în chestiuni legate de Trump”, dar nu a purtat discuții cu oficialii ucraineni care se aflau, de asemenea, la Casa Albă pentru o întâlnire cu Melania Trump. Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, și Witkoff au elaborat anul trecut un plan de pace în 28 de puncte care solicita Ucrainei să cedeze teritorii Moscovei și să renunțe la ambițiile sale de a adera la NATO. Planul prevedea, de asemenea, ca Statele Unite să medieze discuțiile dintre NATO și Rusia privind securitatea globală. Kushner a declarat săptămâna trecută că întâlnirea de la Abu Dhabi, de marți și miercuri, se va concentra pe „garanții de securitate pentru Ucraina și o arhitectură de securitate europeană mai amplă”. Deși Kushner a mai afirmat că NATO va rămâne un element central al apărării colective a Europei și că orice acord va respecta „suveranitatea, integritatea teritorială și autonomia decizională” a Ucrainei, aceste declarații au stârnit îngrijorare la Kiev și în rândul aliaților săi europeni. „Este periculos pentru noi toți; cu toții trăim în Europa. Nu vrem o a doua Ialta”, a declarat președintele Zelenski pentru CNN, referindu-se la întâlnirea dintre liderii americani, britanici și sovietici din 1945, care a dus la împărțirea Europei în sfere de influență. Oficialii europeni sunt la fel de îngrijorați de perspectiva ca administrația Trump să-l ajute pe Putin în eforturile sale de a readuce țările din Europa de Est în sfera de influență a Moscovei. „Este foarte clar că Europa nu are nevoie de o nouă arhitectură de securitate, așa cum încearcă Rusia să ne facă să credem, ci pur și simplu de restabilirea arhitecturii de securitate existente”, a declarat luni Johann Wadephul, ministrul german de externe. „Aceasta pare a fi o oportunitate pentru Kremlin de a încerca să obțină tot ceea ce își dorea în 2021”, a afirmat un diplomat european cu experiență. „Este foarte, foarte periculos pentru noi ca ei să negocieze arhitectura noastră de securitate fără a ne consulta.” Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a afirmat că „problema este că avem deja o arhitectură europeană de securitate în vigoare cu care Rusia a fost de acord”, citând Memorandumul de la Budapesta din 1994, când Moscova s-a angajat să respecte suveranitatea Ucrainei în schimbul renunțării de către Kiev la arsenalul său nuclear din era sovietică. Cererile inițiale ale Kremlinului față de NATO au fost formulate în decembrie 2021, cu două luni înainte ca Rusia să intre în război în Ucraina. Acestea prevedeau retragerea forțelor NATO din țări precum Polonia și statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania –, care au aderat la alianță după 1997, o măsură care le-ar fi lăsat mai expuse unui atac rus. Moscova a solicitat, de asemenea, dreptul de veto asupra aderării Ucrainei la NATO. Rusia bombardează infrastructura civilă din toată Ucraina înainte de venirea iernii, în încercarea de a forța Kievul să capituleze. Atacurile au provocat întreruperi frecvente ale alimentării cu energie electrică și ale aprovizionării cu apă. „Inamicul cunoaște foarte bine sistemul nostru și știe cum să provoace o pană de curent”, a declarat Andrii Sîbiha, ministrul ucrainean de externe, pentru The Times, la Kiev. Ucraina a rămas fără rachete de interceptare pentru sistemele de apărare aeriană Patriot fabricate în SUA, singura sa apărare eficientă împotriva rachetelor balistice rusești. Sîbiha a făcut apel la asistență internațională pentru a ajuta Ucraina să treacă peste lunile de iarnă, când temperaturile pot scădea până la minus 20 °C. „Nicio țară nu poate fi autosuficientă atunci când se confruntă cu un inamic ca acesta și cu provocări de o asemenea amploare”, a spus el. El a mai spus, totuși, că Rusia nu își va atinge obiectivele militare și că Kievul se află într-o poziție mai puternică pe câmpul de luptă decât anul trecut. Atacurile ucrainene de lungă distanță împotriva Rusiei au rămas „cele mai eficiente sancțiuni” împotriva Moscovei, a afirmat el. Ucraina produce 50% din propriul echipament militar și urmărește să crească această proporție până la 90%, a adăugat el. Cu două luni înainte ca democrații să preia controlul asupra Congresului, după o înfrângere suferită de Partidul Republican la alegerile intermediare din SUA, Kremlinul speră să profite de dorința lui Trump de a înregistra un succes în politica externă, spun analiștii. Cu toate acestea, Kievul s-a arătat din ce în ce mai dispus să-l sfideze pe Trump, iar Zelenski a declarat că țara sa „pierde” Washingtonul ca partener. Ucraina a reluat atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești pe 1 noiembrie, după ce acceptase să le suspende în urma presiunilor exercitate de Casa Albă. Este probabil ca atitudinea de sfidare a Kievului să se intensifice după anunțarea rezultatelor alegerilor intermediare din SUA, a afirmat Mîkola Bielieskov, cercetător la Institutul Național de Studii Strategice din Ucraina și analist principal la „Come Back Alive”, o organizație neguvernamentală ucraineană. „Tsunamiul albastru înseamnă că Ucraina este mai încrezătoare decât înainte”, a spus el. Perspectiva ca Statele Unite și Rusia să poată ajunge la un acord privind securitatea europeană care să intre în vigoare înainte ca Trump să părăsească funcția este extrem de improbabilă, a afirmat John Lough, analist la centrul de studii New Eurasian Strategies Centre din Londra, care a fost primul trimis al NATO la Moscova. „Acceptând cererea lui Putin privind un nou acord de securitate european ca condiție prealabilă pentru pace, Trump face exact ceea ce dorește Kremlinul. [Dar] elaborarea oricărui tip de acorduri de securitate obligatorii pe termen lung va dura ani de zile. Probabil că cel mai bun lucru pe care îl poate obține Putin este un angajament din partea Washingtonului de a reduce efectivele sale staționate în Europa”, a spus el. În ciuda gesturilor de deschidere ale lui Trump față de Putin, nu există aproape nicio șansă ca la Abu Dhabi să se ajungă la un acord pentru încheierea războiului. În ciuda pierderilor colosale suferite de Rusia, Putin a respins mai multe propuneri ucrainene de încetare a focului, iar Kremlinul a declarat că îl va întâlni pe Zelenski doar la Moscova pentru a încheia un acord de pace, propunere pe care Kievul a respins-o. Peste 450.000 de ruși au fost uciși în războiul din Ucraina, potrivit datelor serviciului oficial de statistică al statului din Moscova, publicate la sfârșitul săptămânii de grupul cibernetic pro-ucrainean „Silent Crow”. Se estimează că numărul real este mai mare. Delegația Rusiei la Abu Dhabi îl include pe Serghei Riabkov, un viceministru rus al afacerilor externe care a condus negocierile Moscovei privind cererile sale din 2021 față de NATO. Delegația este condusă din nou de Vladimir Medinski, un istoric despre care se spune că le-ar fi declarat oficialilor ucraineni anul trecut că Moscova era pregătită să lupte mai mult de 20 de ani. Din delegație fac parte și Igor Kostiukov, șeful serviciilor secrete, și Iuri Jigarlovski, un general al armatei. „Rusia va încerca, în cadrul acestor întâlniri trilaterale, să îndrepte discuția de la Rusia și Ucraina către Rusia, Statele Unite și Occidentul în ansamblu”, a declarat Boris Bondarev, un fost diplomat rus care a demisionat în semn de protest față de invazia Ucrainei din 2022. El a sugerat, de asemenea, că Moscova ar putea oferi concesii în privința Ucrainei, cum ar fi acceptarea desfășurării forțelor occidentale de menținere a păcii în vestul țării după război, în încercarea de a da impresia că ia în serios pacea, doar pentru ca Kremlinul să se răzgândească ulterior. Amploarea discuțiilor de la Abu Dhabi privind securitatea europeană nu este clară. Cu toate acestea, Sviatlana Tsikhanouskaia, lidera opoziției belaruse aflată în exil, a declarat pentru The Times că orice acord negociat de SUA care ar avea ca rezultat anexarea oficială a Belarusului – cel mai mare aliat al Moscovei – de către Rusia ar stârni rezistență. „Ar putea apărea tulburări militare”, a spus ea.

SUA și partenerii europeni au publicat marți, 10 noiembrie 2026, declarații comune în care își reafirmă angajamentul pentru o arhitectură solidă de securitate europeană în perioada postbelică, lansate în prima zi a negocierilor de pace tripartite dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite, mediate de Washington la Abu Dhabi.

Primele zile de discuții, programate pe parcursul a două zile, au adus o înțelegere între Statele Unite, Ucraina și aliații europeni privind reevaluarea mecanismelor de securitate ale continentului după război, cu scopul de a consolida siguranța pe termen lung și de a reduce riscul apariției unor noi conflicte în regiune. Declarațiile, emise de trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și de Consiliul European, sunt aproape identice și subliniază convergența intereselor asupra necesității de a construi pe baza instituțiilor de securitate existente, confirmând faptul că „un NATO puternic rămâne în centrul apărării colective euro-atlantice”. Cele două surse stabilesc ca obiectiv comun dezvoltarea unui cadru de securitate „practic și reciproc consolidat”, menit să întărească siguranța Ucrainei pe termen lung și să creeze încrederea necesară pentru atingerea unei soluții negociate, transparență care a fost transmisă presei de către Politico.

Alături de accentul pus pe pacea durabilă, discuțiile vizează modul în care se poate integra arhitectura actuală de securitate europeană după încheierea conflictului, subliniind că partenerii vor lucra strâns pentru a avansa către o implicare multilaterală a aliaților în definirea viitorului stabilității continentale. Înainte de întâlniriile directe dintre delegațiile ucrainene și ruse, au loc la Abu Dhabi discursuri pregătitoare la care participă oficiali de rang înalt din Ucraina, SUA, Comisia Europeană, Consiliul European, Regatul Unit, Germania, Franța și Italia. Oficiali familiarizați cu negocierile, care au vorbit sub protecția anonimatului, au descris primele convorbiri ca fiind „substanțiale” și marcate de o atmosferă pozitivă.

Tema viitoarei arhitecturi de securitate rămâne extrem de sensibilă pentru guvernele europene, care se tem că președintele american Donald Trump ar putea reduce semnificativ sprijinul SUA pentru siguranța continentului, având în vedere criticile sale repetate la adresa aliaților din NATO. Moscova a insistat în repetate rânduri ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO, o cerință ferm respinsă de Kiev și de aliații săi occidentali, situație care complică eforturile de a stabili un nou echilibru de securitate în Europa. Ronda de la Abu Dhabi marchează primele negocieri trilaterale de pace între reprezentanții Ucrainei, Rusiei și SUA din ultimele nouă luni. Delegația americană este condusă de emisarii lui Donald Trump, Jared Kushner, ginerele președintelui, și Steve Witkoff. Disputa se concentrează pe reactivarea Consiliului NATO-Rusia și pe stabilirea unor mecanisme de gestionare a riscurilor, cu divergențe de abordare între partenerii europeni, care insistă pe pace înainte de alte negocieri cu Moscova Adevărul.

Emisarii americani fac presiuni pentru extinderea agendei, incluzând discuțiile despre viitoarea arhitectură de securitate a Europei și asigurarea unui rol pentru reprezentanții europeni la masa tratativelor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu acordat postului danez DR Nyheder că oprirea luptelor de-a lungul actualei linii a frontului și reluarea negocierilor diplomatice reprezintă cea mai rapidă cale de a pune capăt războiului declanșat de Rusia. Potrivit lui Zelenski, un armistițiu ar permite încetarea ostilităților și ar preveni noi pierderi de vieți omenești, subliniind importanța unei soluții concrete în fața unei noi ierni de război.

Donald Trump a anunțat cu câteva zile înainte de negocieri posibilitatea încheierii unui „acord foarte important”, care, în opinia sa, ar trebui să cuprindă nu doar Ucraina, ci întreaga Europă. Liderul de la Casa Albă a sugerat că Ucraina „va avea, în cele din urmă, o formă puțin diferită”, făcând aluzie la o posibilă modificare a granițelor țării, o declarație care stârnește îngrijorare la Kiev. Înaintea începerii tratativelor, Rusia a cerut Ucrainei să cedeze teritoriile pe care armata rusă nu le controlează încă, în special în regiunea Donețk, inclusiv orașele fortificate Sloviansk și Kramatorsk. Moscova continuă să pretindă că nu doar Crimeea și Donbasul ocupat, ci și regiunile Herson și Zaporojie fac parte integrant din Rusia, poziții incompatibile cu suveranitatea teritorială promovată de partenerii ucraineni.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a dezvăluit că, în cadrul discuțiilor din Abu Dhabi, delegația rusă a pretins controlul asupra jumătății din Donbas, afirmație pe care liderul ucrainean a respins-o categoric, subliniind că zona se afla în majoritate sub controlul forțelor ucrainene.

Zelenski a explicat că diplomației ucrainene i-au fost prezentate de către ofițerii și agenții de informații ruși afirmații tratate ca fapte, în ciuda existenței dovezilor video și fotografice care contrazic această situație. Liderul ucrainean a caracterizat situația ca fiind rezultatul faptului că „Vladimir Putin trăiește într-o altă realitate”, sugerând o distorsiare fundamentală a realității militare de către conducerea rusă.

Deși Putin ar putea dori să pretindă ocuparea completă a estului Ucrainei, această intuiție este irealistă, comparabilă cu un vis de a occupa întreaga Rusie. Partea americană a confirmat evaluarea ucraineană a situației de pe front, validând poziția Kievului cu privire la controlul teritorial real. Partea americană a confirmat evaluarea ucraineană a situației de pe front.

Zelenski a anunțat că va solicita o nouă întâlnire directă cu președintele Vladimir Putin pentru a aborda probleme sensibile, inclusiv statutul orașului Herson, unde linia de demarcație traversează râul. Apreciază că, deși nu este sigur dacă Rusia este pregătită, va ridica această problemă în discuțiile de mâine dintre echipele tehnice. Deși nu este sigur dacă Rusia este pregătită, Zelenski va ridica problema unei întâlniri la nivel de lideri în discuțiile de mâine dintre echipele tehnice.

Prima zi a negocierilor tripartite la Abu Dhabi a inclus discuții cu partenerii europeni și americani, urmate de sesiunile cu participarea Rusiei, axate pe eliberarea prizonierilor, garanțiile de securitate și măsurile de detensionare. Discuțiile au avut loc în capitala Emiratelor Arabe Unite. Delegația ucraineană a fost întâmpinită de partenerii europeni și americani, înainte de negocierile cu participarea Rusiei. Subiectele discutate au inclus eliberarea prizonierilor, garanțiile de securitate și măsurile de detensionare. Ședințele au continuat și miercuri, cu Zelenski stabilind sarcini pentru echipa ucraineană privind continuarea negocierilor Adevărul.

Într-o declarație comună, făcută publică la începutul negocierilor de pace de la Abu Dhabi dintre Rusia și Ucraina, mediate de SUA, europenii și americanii par să facă front comun cu Ucraina, care este, de asemenea, semnatară a acestui text, transmite AFP, citată de Agerpres. Comunicatul afirmă „angajamentul comun față de o arhitectură și măsuri de securitate europene solide pentru perioada postbelică”. Comunicatul urmează întâlnirii de marți, de la Abu Dhabi, între negociatorii Kievului, emisarii americani și reprezentanții Regatului Unit, Franței, Germaniei, Italiei, UE și NATO. În declarația comună, americanii, ucrainenii și europenii subliniază necesitatea ca această „arhitectură europeană de securitate” să se bazeze pe angajamentele deja existente, începând cu NATO. „Este clar că un NATO puternic va rămâne în centrul apărării colective euroatlantice”, se afirmă în text. Negociatorii europeni, americani și ucraineni au mai spus că vor continua „să lucreze strâns pe parcursul procesului de negociere cu obiectivul comun de a avansa către discuții multilaterale mai largi, cu implicarea partenerilor europeni”.

Declarația subliniază, de asemenea, „că orice mecanism viitor trebuie să respecte suveranitatea, integritatea teritorială, capacitatea de decizie independentă și să ofere garanții de securitate credibile Ucrainei”. Această întâlnire a avut loc înaintea începerii negocierilor directe între ucraineni și ruși, sub egida SUA, menite să pună capăt la aproape cinci ani de război în Ucraina și să deschidă calea pentru un „nou” cadru de securitate în Europa. Totuși, americanii, europenii și ucrainenii consideră că este „esențial să se răspundă preocupărilor de securitate postbelice și să se reducă riscul unui conflict”. În cadrul întâlnirii, americanii și europenii au „discutat totuși despre modalități de a asigura mecanisme solide de gestionare a riscurilor și de prevenire a escaladărilor periculoase”, potrivit declarației.

Europenii au încercat să influențeze aceste discuții pentru a evita un posibil acord care să favorizeze cererile Rusiei în detrimentul intereselor lor de securitate și ale Ucrainei. Kremlinul susține încă de la începutul conflictului necesitatea unui acord global privind securitatea în Europa, însă aliații europeni au refuzat întotdeauna să modifice în profunzime bazele securității lor, începând cu NATO.

Înainte de a lansa invazia în Ucraina în 2022, președintele rus Vladimir Putin ceruse NATO să își retragă trupele din Europa de Est, cerere respinsă de Alianță.

Statele Unite au relansat procesul de pace în Ucraina prin discuții directe între delegațiile ruse și ucrainene, la Abu Dhabi, după o pauză de peste cinci ani, de la februarie 2022.

Procesul de negocieri, blocat din februarie 2022, a permis reluarea dialogului sub medierea americană, deși ostilitățile militare continuă să persiste între cele două părți. Emisarul special al Casei Albe, Jared Kushner, a recunoscut dificultatea procesului, comparându-l cu negocierea Acordurilor Abraham, care au durat trei ani și jumătate.

Kushner a anunțat planul de a se deplasa la Moscova în prima jumătate a zilei de joi pentru consultări cu președintele rus Vladimir Putin, sperând să obțină „mai multe progrese” și văzând „oportunități” de acord de pace. După întâlnirile din Moscova, mediatorul american se va deplasa la Dublin pentru a se întâlni cu liderul ucrainean, Volodimir Zelenski.

Singura realizare concretă a discuțiilor de la Abu Dhabi a fost un acord preliminar privind schimbul masiv de prizonieri de război, al cărui număr se preconizează a depăși o mie de soldați per parte, urmand să fie anunțat public în curând.

Discuțiile de la Abu Dhabi s-au concentrat pe necesitatea unei noi arhitecturi de securitate pentru Europa, mai degrabă decât pe o încetare imediată a luptelor, Rusia considerând sistemul actual eronat. Vladimir Medinski, șeful delegației ruse, a declarat că lumea are nevoie de un nou sistem de securitate, amintind că propunerile Moscovei din 2021 privind securitatea multilaterală au fost respinse de SUA și NATO. Medinski a subliniat că există puncte de tangență între Moscova și Washington pe tema reformei securitare și a promis că Rusia va recupera fiecare centimetru de teritoriu pierdut, confirmând intensitatea conflictului.

Kushner a precizat că implementarea măsurilor de securitate post-război va fi condusă de soluționarea chestiunilor teritoriale și a celor bilaterale.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, intervievat de la Copenhaga împreună cu premiera daneză Mette Frederiksen, a insistat ca prim pas al dialogului să fie încetarea focului și stabilirea garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Rustem Umerov, șeful echipei de negociatori ucrainene, a recunoscut existența unor „diferențe substanțiale” între părți, dar a menționat potențialul pentru continuarea procesului de negociere. David Arahemia, liderul majorității parlamentare din Ucraina, a manifestat optimism, crezând în posibilitatea găsirii unei soluții înainte de Anul Nou.

Participarea Europei la negocieri rămâne un subiect disputat: Rusia consideră UE parte a conflictului, iar Kremlinul a refuzat până acum implicarea europeană formală. Kushner a sugerat explorarea unei implicări europene într-un format multilateral, cerând identificarea unei figuri care să poată vorbi în numele UE, o mișcare susținută și de ucraineni. Medinski i-a criticat pe europeni pentru lipsa unei inițiative concrete de pace, calificându-i ca „turiști” și chemându-i să revină la rațiune, având în vedere experiența americană în mediere.

Emisarul Casa Albă, Jared Kushner, a moderat așteptările privind un rezultat rapid al negocierilor dintre Rusia și Ucraina desfășurate la Abu Dhabi. Într-o conferință de presă, mediatorul american a subliniat dificultatea procesului diplomatic, amintind că negocierea Acordurilor Abraham din Orientul Mijlociu a necesitat trei ani și jumătate de eforturi susținute. Informația a fost preluată de agenția EFE și reluată de Agerpress.

a impus o condiție strictă legată de pretențiile Kremlinului: măsurile de securitate post-război nu vor intra în vigoare înainte de încheierea unui acord formal privind statutul teritoriilor și rezolvarea tuturor divergențelor bilaterale. Această poziție americană contrastează cu demersurile diplomatice ruse, reprezentantul Moscovei, Vladimir Medinski, contestând validitatea structurii internaționale create la Conferința de la Ialta din 1945, pe care o consideră depășită și nefuncțională.

Echipa tehnică de la Kiev a menținut că există dezacorduri majore, însă liderul majorității parlamentare ucrainene, David Arahamia, a exprimat optimism în privința ritmului discuțiilor, anticipând o soluție diplomatică înainte de Anul Nou. Arahamia a insistat pe necesitatea prezenței directe a partenerilor occidentali, motivând această pretenție prin statutul european al Ucrainei. Disputa privind implicarea puterilor europene a evidențiat fracturile de reprezentare din continent; Kushner a punctat că identificarea unui lider unic care să vorbească în numele întregului bloc comunitar ar fi o realizare diplomatică majoră, comparabilă cu convingerea Rusiei de a accepta consultările. Jared Kushner a subliniat că identificarea de către statele europene a unui lider unic care să vorbească în numele întregului bloc comunitar ar reprezenta o realizare diplomatică majoră, comparabilă cu convingerea Rusiei de a accepta participarea europeană. Negociatorul-șef rus, Vladimir Medinski, a respins prezența reprezentanților Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și UE la negocieri, catalogându-i drept „turiști” lipsiți de inițiative concrete de pace și cerându-le să revină la rațiune.