Un proiect depus recent la Senat propune modificarea Codului fiscal pentru a elimina dubla plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru salariații care obțin venituri suplimentare. Contribuția ar fi datorată doar pentru partea din aceste venituri care depășește pragul anual de 120.000 de lei.
În prezent, salariații care încasează venituri din alte surse, cum ar fi chirii, dividende, dobânzi, drepturi de autor sau activități independente, trebuie să plătească CASS și pentru aceste venituri, calculat separat prin Declarația unică. Astfel, aceștia suportă contribuția de două ori: o dată, reținută la sursă de angajator din salariu, și încă o dată pentru veniturile secundare. Propunerea legislativă introduce o excepție: persoanele care au deja venituri din salarii (pentru care CASS se reține la sursă) nu ar mai datora contribuția pentru alte venituri, cu condiția ca totalul acestora să nu depășească 120.000 de lei pe an. Dacă acest prag este depășit, CASS se datorează doar pentru suma care excede 120.000 de lei, la cota standard din Codul fiscal.
Inițiativa se bazează pe faptul că salariatul este deja asigurat în sistemul de sănătate prin contribuția reținută din salariu. Veniturile suplimentare nu îi conferă acces la servicii medicale suplimentare, ci doar la același pachet de bază. Proiectul invocă principiul constituțional al „justei așezări a sarcinilor fiscale”, susținând că contribuțiile trebuie să fie rezonabile și proporționale cu scopul de finanțare a sănătății. Regula difera de precedenta normă (vechea formă a Legii sănătății nr. 95/2006), care scutea complet de CASS chiria, dividendele sau drepturile de autor dacă persoana avea deja un alt venit principal. Noul proiect nu scutește integral, ci protejează veniturile mici și medii până la 120.000 de lei; veniturile mari rămân supuse contribuției pentru partea care depășește pragul. Deși inițiatorul recunoaște că statul va încasa mai puțini bani din CASS pentru veniturile sub pragul de 120.000 de lei, argumentează că pierderea ar fi limitată deoarece se menține taxa pentru veniturile mari. Măsura ar putea încuraja, pe plan social, munca suplimentară, activitățile independente și investițiile personale mici și medii, fără a-i penaliza pe cei care își caută surse de venit extra.
Un proiect inițiat de senatorul AUR Cătălin Silegeanu propune ca persoanele care plătesc deja CASS din salariu să datoreze contribuția suplimentară pentru venituri suplimentare (din activități independente, chirii, dividende etc.) numai dacă acestea depășesc 120.000 de lei pe an. Excepția vizată de proiectul de modificare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal se aplică persoanelor care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, pentru care CASS este deja reținută la sursă.
Propunerea introduce o excepție la articolul 155, care nu vizează exclusiv investițiile bursiere, ci și alte venituri extrasalariale, cum ar fi cele din activități independente, dividende sau chirii. Potrivit articolului 170 propus, baza anuală de calcul al CASS pentru persoanele eligibile ar fi doar partea din baza anuală cumulată care depășește plafonul de 120.000 de lei. Plafonul de 120.000 de lei se aplică prin cumularea bazelor de calcul pentru aceste venituri, indiferent de sursă sau categorie, astfel încât un salariat care obține venituri atât din investiții, cât și din chirii are un singur prag comun, nu câte unul pe categorie.
Inițiatorul argumentează că sistemul actual poate impune o sarcină contributivă mai mare salariaților care au și venituri suplimentare, deși aceștia sunt deja asigurați în sistemul de sănătate prin contribuția reținută din salariu. În expunerea de motive, se arată că o persoană cu venituri salariale și venituri suplimentare din activități independente, dividende sau chirii poate ajunge să suporte o sarcină contributivă totală mai ridicată, fără o modificare proporțională a riscului social asigurat. Senatorul AUR susține că pragul de 120.000 de lei protejează salariații care desfășoară activități independente, creative sau investiționale la scară redusă sau medie. Pentru bazele cumulate care depășesc această sumă, contribuția rămâne datorată doar asupra diferenței.
În prezent, pentru veniturile din dividende, dobânzi, chirii și alte categorii supuse sistemului de praguri, CASS se stabilește în funcție de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute, cu un salariu minim de referință de 4.050 lei în 2026, potrivit ANAF. Sub 24.300 de lei anual, nu se datorează obligatoriu CASS pentru veniturile supuse acestui sistem; odată atins un prag, contribuția se calculează la baza corespunzătoare treptei respective, nu doar la suma care depășește pragul. Diferența față de regula actuală constă în trecerea de la contribuția calculată pe trepte la cea datorată numai asupra părții din baza anuală cumulată care depășește 120.000 de lei, cu condiția ca persoana să realizeze venituri salariale pentru care CASS se reține la sursă.