Intrarea pe piața muncii nu garantează independența financiară pentru tinerii din România, care se confruntă cu salarii de început insuficiente față de costurile vieții, în special în marile orașe. Datele Salario, comparatorul salarial al eJobs, indică un salariu mediu net de aproximativ 4.000 de lei pentru angajații entry-level, cu cel mult doi ani de experiență. În același timp, costul locuirii poate consuma o parte majoră din acest venit. În București, chiria mediană pentru o garsonieră a ajuns la aproximativ 435 de euro în noiembrie 2026, echivalentul a circa 2.325 de lei la cursul BNR din 12 noiembrie 2026.
La un venit net de 4.000 de lei, plata chiriei depășește jumătate din salariu, înainte de achitarea utilităților, alimentelor și transportului. O simulare realizată de Adevărul Financiar [sala:R1038950_1|Adevărul Financiar] arată că, la acest nivel salarial, cheltuielile de bază depășesc venitul lunar cu 55 de lei, fără a include alte categorii de cheltuieli. În contrast, un angajat care câștigă salariul mediu din construcții, 5.275 de lei net, ar avea circa 1.220 de lei disponibili după acoperirea acestor cheltuieli.
Pentru muncitorii necalificați în construcții, situatia este și mai dificilă. Deși salariul mediu din sector a ajuns la 5.275 de lei în august 2026, conform Institutului Național de Statistică, această valoare este influențată de specialiști și angajați cu vechime. Mediana salariului brut oferit la angajare pentru muncitorii în construcția de clădiri a fost de 4.582 de lei, corespunzând unui venit net estimat la aproximativ 2.680 de lei. Plafonul chiriei de 2.325 de lei ar absorbi aproape 87% din acest venit, făcând locuirea independentă dificilă fără sprijin suplimentar sau împărțirea costurilor.
Oboseala față de presiunea financiară determină mulți tineri să ia în calcul plecarea în străinătate. Potrivit Barometrului Național al Tinerilor realizat de INSCOP Research, 27,6% dintre respondenții cu vârste între 18 și 35 de ani intenționează să părăsească România pentru muncă sau studii în următoarele 12 luni. Principalul motiv este obținerea unor locuri de muncă mai bine plătite, indicat de 64,7% dintre tineri. Germania și Olanda sunt destinații populare, unde salariile minime sau grilele salariale din construcții sunt semnificativ mai ridicate decât în România.
Amploarea fenomenului este confirmată de datele Institutului Național de Statistică: în 2025, 54.966 de persoane au emigrat definitiv din România, cel mai ridicat număr din ultimii 35 de ani. Dificultatea accesului la locuințe se reflectă și statistic european: în 2025, 60,4% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani locuiau în gospodării supraaglomerate, cea mai ridicată proporție din UE. Această problemă a atras atenția legislativă; un proiect de lege înregistrat la Senat pe 28 octombrie 2026 propune acordarea de sprijin financiar pentru chirie și reducere a abonamentelor de transport pentru tinerii cu venituri sub 4.000 de lei net. Statista