Salariul mediu net din Bulgaria a depășit pe cel din România de la mijlocul anului 2026

Salariul mediu net din Bulgaria l-a depășit pe cel al României începând cu trimestrul al doilea din 2026, deși salariul brut din România rămâne superior, arată datele recente. Economistul Iulian Lolea, șeful Confederației Patronale Concordia, explică această inversare printr-un cumul de factori: fiscalitatea redusa a muncii în Bulgaria, deprecierea leului, eliminarea facilităților fiscale pentru anumite sectoare și dificultățile din industriile care susțin creșterile salariale în România.

Conform datelor prezentate în septembrie de deputatul bulgar Vladislav Panev, salariul mediu net din Bulgaria a ajuns la aproximativ 1.120 de euro, în timp ce în România se situa la circa 1.099 de euro. Distanța față de alte țări vecine era și mai pronunțată: Grecia înregistra un net mediu de 1.007 euro, Serbia 830 de euro, Macedonia de Nord 680 de euro, iar Turcia aproximativ 600 de euro.

Trimestrul II al anului 2026 marchează o premieră: pentru prima dată, Bulgaria susține că are un salariu mediu net mai mare decât al tuturor statelor sale vecine.

În ciuda veniturilor nete inferioare, salariul brut din România rămâne clar superior celui din Bulgaria. În iulie, media brută în România era de 1.853 de euro, comparativ cu 1.444 de euro în Bulgaria, ultima valoare reprezentând media pentru trimestrul al doilea.

Un factor determinant în pierderea avantajului românesc este deprecierea leului. Cursul euro/leu a crescut cu aproximativ 8% din 2025, în condițiile în care Bulgaria a menținut un curs fix până la trecerea la euro, prevăzută în 2026. Pentru a-și păstra avantajul exprimat în euro, salariile din România ar fi trebuit să crească cu aproximativ 8 puncte procentuale peste ritmul din Bulgaria. Economistul Iulian Lolea subliniază că România a pierdut avantajul salarial față de Bulgaria după o perioadă îndelungată în care diferența era considerabilă. În 2019, salariul mediu din România era cu până la 31% mai mare decât cel din Bulgaria. Evolutiile economice și fiscale din ultimii trei ani au schimbat radical raportul de forță între cele două state vecine. „Deprecierea leului a avut cea mai mare contribuție în pierderea avansului față de Bulgaria”, arată economistul. Potrivit calculilor lui Iulian Lolea, cursul euro/leu a crescut cu aproximativ 8% din 2025, în timp ce Bulgaria a avut un curs fix înainte de trecerea la moneda euro, în 2026. Prin urmare, pentru a-și păstra avantajul exprimat în euro, salariile din România ar fi trebuit să crească într-un ritm cu aproximativ 8 puncte procentuale peste cel din Bulgaria.

Al doilea factor major a fost eliminarea, de la 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale pentru angajații din IT&C, agricultură și construcții. Această măsură a redus salariile nete sau a limitat creșterile, în condițiile în care angajatorii au trebuit să suporte costuri suplimentare pentru menținerea veniturilor. În paralel, sectoarele care au susținut creșterile salariale din România în anii anteriori, în special industria auto și IT&C, traversează o perioadă dificilă, pe fondul instabilității interne și al problemelor economice de la nivel european și global.

„Este exact ceea ce trebuie să înțelegem: fără stabilitate fiscal-bugetară și fără câștigarea încrederii investitorilor, nu vom putea avea putere de cumpărare importantă”, avertizează Iulian Lolea.

Sistemul de impozitare diferă semnificativ: Bulgaria aplică un impozit unic pe venit de 10%, în timp ce România are o cotă de 10%, dar și contribuții sociale obligatorii care influențează venitul net. Diferențele dintre sistemele de contribuții și facilitățile fiscale aplicabile explică o parte din distanța dintre salariul brut și cel net în cele două țări. Bulgaria nu se confruntă cu dezechilibrele macroeconomice și bugetare ale României, ceea ce i-a oferit mai mult spațiu fiscal pentru reducerea taxării muncii.

Potrivit deputatului bulgar Vladislav Panev, remunerațiile din țara vecină au crescut cu aproximativ 10%, iar ritmul de majorare a salariilor a depășit creșterea productivității.

Totuși, Bulgaria nu depășește România la nivel de dezvoltare economică generală. PIB-ul pe locuitor din Bulgaria a fost de aproximativ 17.500 de euro în 2025, față de 19.363 de euro în România.

România păstrează, deocamdată, un avantaj modest la salariul minim net, de aproximativ 505 euro în România, comparativ cu 481 de euro în Bulgaria. Totuși, un studiu al Blocului Național Sindical avertizează că această diferență se va apropia de zero în 2027 dacă salariul minim nu va fi majorat.

Deputatul bulgar Vladislav Panev avertizează că avantajul Bulgariei ar putea fi temporar dacă autoritățile de la Sofia nu gestionează responsabil finanțele publice. El atrage atenția asupra riscului ca veniturile din administrația publică să crească mai repede decât cele din sectorul privat, ceea ce ar crea dezechilibre. „Această situație se poate dovedi temporară din mai multe motive. Una dintre ele este dacă continuăm să gestionăm în mod iresponsabil finanțele publice. Și, de exemplu, veniturile din administrația publică să le depășească pe cele din sectorul privat. Atunci, la un moment dat, va fi necesar să «strângem cureaua»”, a declarat Panev.

Panel consideră că Bulgaria ar putea înregistra o încetinire a creșterii salariilor, având în vedere că PIB-ul pe locuitor rămâne sub cel al României și Greciei. „Așadar, ne putem aștepta la o oarecare încetinire (a creșterii salariilor – n.red.), ceea ce nu înseamnă că vom pierde primul loc, întrucât în România nu este vorba de o încetinire, ci au intrat direct în «congelator»”, a avertizat deputatul bulgar.

La rândul său, economistul-șef al Concordia subliniază că România trebuie să își protejeze ratingul de țară investment-grade și să echilibreze finanțele publice pentru a evita o deteriorare suplimentară a puterii de cumpărare. „Rating-ul investment-grade trebuie apărat cu orice preț, finanțele publice trebuie echilibrate, altfel puterea noastră de cumpărare se va diminua semnificativ și ne vom uita cu invidie la ce am avut în anii 2025/2026”, avertizează Iulian Lolea.

Salariul mediu net din Bulgaria a depășit pe cel din România începând cu trimestrul al doilea din 2026, deși venitul brut rămâne superior în România, arată datele recente. Economistul Iulian Lolea, șeful Confederației Patronale Concordia, explică această inversare printr-un cumul de factori: fiscalitatea redusă a muncii în Bulgaria, deprecierea leului, eliminarea facilităților fiscale pentru anumite sectoare și dificultățile din industriile care susțin creșterile salariale în România.

În Serbia, nivelul este de 830 de euro, în timp ce Macedonia de Nord și Turcia înregistrează valori mai scăzute, de 680, respectiv 600 de euro.

Un factor determinant în pierderea avantajului românesc este deprecierea leului. Cursul euro/leu a crescut cu aproximativ 8% din 2025, în condițiile în care Bulgaria a menținut un curs fix până la trecerea la euro, prevăzută în 2026. Pentru a-și păstra avantajul exprimat în euro, salariile din România ar fi trebuit să crească cu aproximativ 8 puncte procentuale peste ritmul din Bulgaria. Economistul Iulian Lolea subliniază că România a pierdut avantajul salarial față de Bulgaria după o perioadă îndelungată în care diferența era considerabilă. În 2019, salariul mediu din România era cu până la 31% mai mare decât cel din Bulgaria. Evoluțiile economice și fiscale din ultimii trei ani au schimbat radical raportul de forță între cele două state vecine. Deprecierea leului a avut cea mai mare contribuție în pierderea avansului față de Bulgaria”, arată economistul [s:E999605|Iulian Lolea]. Potrivit calculelor sale, cursul euro/leu a crescut cu aproximativ 8% din 2025, în timp ce Bulgaria a avut un curs fix înainte de trecerea la moneda euro în 2026. Prin urmare, pentru a-și păstra avantajul exprimat în euro, salariile din România ar fi trebuit să crească într-un ritm cu aproximativ 8 puncte procentuale peste cel din Bulgaria. Potrivit lui Lolea, cursul euro/leu a crescut cu aproximativ 8% din 2025, în timp ce Bulgaria, care avea un curs fix față de euro, a adoptat moneda europeană în 2026. Astfel, pentru ca salariile din România să-și păstreze avantajul exprimat în euro, ar fi trebuit să crească mai rapid decât cele din Bulgaria.

Al doilea factor major a fost eliminarea, de la 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale pentru angajații din IT&C, agricultură și construcții. Această măsură a redus salariile nete sau a limitat creșterile, în condițiile în care angajatorii au trebuit să suporte costuri suplimentare pentru menținerea veniturilor. Acest lucru a dus fie la scăderea salariilor nete, fie la o încetinire a creșterii acestora, întrucât companiile au fost nevoite să suporte costuri suplimentare pentru a menține veniturile angajaților. În plus, industriile care au alimentat anterior creșterile salariale, precum sectorul auto și cel IT&C, se confruntă cu dificultăți pe fondul instabilității economice din Europa. Fără stabilitate fiscal-bugetară și fără câștigarea încrederii investitorilor, nu vom putea avea putere de cumpărare importantă”, avertizează [s:E999605|Iulian Lolea].

Sistemul de impozitare diferă semnificativ: Bulgaria aplică un impozit unic pe venit de 10%, în timp ce România are o cotă de 10%, dar și contribuții sociale obligatorii care influențează venitul net. Diferențele dintre sistemele de contribuții și facilitățile fiscale aplicabile explică o parte din distanța dintre salariul brut și cel net în cele două țări. În plus, Bulgaria beneficiază de o situație macroeconomică și bugetară mai echilibrată, ceea ce i-a permis să reducă taxarea muncii și să promoveze creșterea veniturilor.

Deputatul bulgar Vladislav Panev a subliniat că salariile din Bulgaria au crescut cu aproximativ 10%, depășind ritmul de creștere a productivității. Această situație se poate dovedi temporară (...). Dacă veniturile din administrația publică vor depăși ritmul din sectorul privat, la un moment dat va fi necesar să «strângem cureaua»”, a declarat [s:E999605|Vladislav Panev].

Rating-ul investment-grade trebuie apărat cu orice preț, finanțele publice trebuie echilibrate, altfel puterea noastră de cumpărare se va diminua semnificativ și ne vom uita cu invidie la ce am avut în anii 2025/2026”, avertizează [s:E999605|Iulian Lolea].