ACTUALIZARE Salariul mediu net din România sub nivelul Bulgariei, deși brutul crește mai repede decât media UE
Salariul mediu brut anual pe angajat cu normă întreagă în România a atins 20.818 euro în 2025, creșterea fiind de 7,3% față de 19.397 euro înregistrate în 2024, potrivit unei analize Profit.ro.
Media UE a crescut, în aceeași perioadă, de la 39.800 la 41.500 de euro, un avans de 4,3%. Avansul cu trei puncte procentuale mai rapid a determinat ca rata salarială relativă a României față de media europeană să urce de la 48,7% în 2024 la 50,2% în 2025, trecând pragul de 50%.
Pe termen lung, decalajul se reduce constant: de la 7.051 euro în 2015, câștigul mediu anual ajustat s-a triplat aproape, atingând 20.818 euro în 2025, o creștere nominală de circa 195% în zece ani. Pe ultimii cinci ani, salariul mediu brut a crescut nominal cu aproximativ 64%, evoluția fiind de la 15.064 euro în 2022 la 19.397 euro în 2024 și apoi la 20.818 euro în 2025.
În ciuda progreselor, România rămâne printre ultimele state din UE la nivelul salariilor brute în 2025, doar Bulgaria (16.201 euro), Grecia (18.772 euro) și Ungaria (20.138 euro) având valori mai mici. Economii din Europa Centrală și de Est o depășesc consistent: Polonia cu 23.853 euro anual, Cehia cu 25.755 euro și Croația cu 26.933 euro. Situația se inversează când se consideră salariul net, suma rămasă după reținerea impozitelor și a contribuțiilor sociale. Pentru un salariat singur și fără copii, plătit la media națională, venitul net anual în România a fost de 13.877 euro în 2025, cea mai mică valoare din Uniunea Europeană. Bulgaria, ultima la brut, devansează România la net, cu 14.450 euro anual, angajații bulgari câștigând cu 573 euro mai mult pe an (aproape 48 de euro pe lună). Mai sus se plasează Ungaria (15.432 euro net), Polonia (19.086 euro) și Cehia (20.901 euro). Venitul net al unui român reprezintă aproximativ 46,3% din media europeană de 29.954 euro. România achită 25% contribuție la pensie și 10% la sănătate, plus un impozit pe venit de 10% calculat după deducerea acestora, pentru un total de 41,5% din brut reținut. În Bulgaria, contribuțiile sociale sunt de 13,78% și impozitul de 10%, angajatul păstrând aproximativ 77,6% din brut pentru veniturile sub plafonul de contribuții. Diferența persistă și la nivelul fiscalității totale asupra muncii, inclusiv partea angajatorului: 42,79% în România versus 34,91% în Bulgaria, conform calculelor Tax Foundation Europe. Analiza concluzionează că sistemul de taxare reduce avantajul brut românesc înainte ca banii să ajungă la angajați. După ajustarea la puterea de cumpărare (PPS), România urcă de pe ultimul loc pe locul 24 în UE, diferențele dintre salariile nete reducându-se prin includerea prețurilor bunurilor și serviciilor locale. Astfel, deși rămâne sub țările cu costuri mai mari, salariații români pot cumpăra mai multe bunuri și servicii decât cei din Bulgaria, Ungaria sau Slovacia, dar rămân în urma celor din Croația și Estonia. De la 7.051 euro în 2015, câștigul mediu anual ajustat a urcat la 20.818 euro în 2025, o creștere nominală cumulată de 195%, apropiindu-se de o triplare în deceniu. Între 2020 și 2025, salariul mediu brut a evoluat de la 12.681 euro la 20.818 euro, cu creșteri de la 15.064 euro (2022) la 19.397 euro (2024). Creșterea nominală din ultimii cinci ani este de aproximativ 64%. Doar trei țări au avut salarii brute mai mici decât România în 2025: Bulgaria (16.201 euro), Grecia (18.772 euro) și Ungaria (20.138 euro). Polonia înregistrează o medie anuală de 23.853 euro, Cehia 25.755 euro și Croația 26.933 euro. România are mult de recuperat până la țările cu salarii mai mari. La nivelul netului, Bulgaria câștigă 14.450 euro anual, depășind România (13.877 euro) cu 573 euro, adică aproximativ 48 de euro lunar.
ACTUALIZARE Salariul net al românilor, cel mai mic din UE, depășit de Bulgaria din cauza fiscalității
Salariile brute din România au crescut mai repede decât media europeană, însă povara fiscală ridicată reduce semnificativ veniturile reale ale angajaților, conform unei analize Profit.ro citată de Gandul. Un angajat cu salariul mediu din România se trezește cu mai puțin în buzunar decât un coleg din Bulgaria, deși brutul său este mai mare, situație care plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană la salariul mediu net. Salariul mediu anual brut ajustat pentru normă întreagă a atins 20.818 euro în 2025, cu o creștere de 7,3% față de 19.397 euro din 2024. Acest ritm a depășit avansul de 4,3% înregistrat la nivelul UE. Actualitate legislativă și economică recentă Pentru un salariat singur, fără copii, plătit la media națională, venitul net anual în România a fost de 13.877 euro în 2025. Această valoare este cea mai mică din UE, Bulgaria înregistrând un salariu net mediu de 14.450 euro anual. Decalajul față de alte state din regiune este vizibil: în Ungaria salariul net mediu este de 15.432 euro, în Polonia de 19.086 euro, iar în Cehia de 20.901 euro. Venitul net mediu european ajunge la 29.954 euro anual, de peste două ori mai mult decât cel al unui angajat român platit la media națională.
ACTUALIZARE USR Prună: Românii primesc 21 de euro mai puțin în mână decât bulgarii, deși brutul e cu 400 de euro mai mare
Deputata USR Cristina Prună atrage atenția asupra decalajului dintre salariul brut și cel real: românii câștigă cu peste 400 de euro mai mult pe hârtie decât bulgarii, dar, după deducerea taxelor, angajații din Bulgaria primesc în mână cu 21 de euro mai mult decât cei din România Bursa.ro.
Cristina Prună susține că soluția nu este doar creșterea salariilor brute, ci reducerea cheltuielilor publice și a taxelor pe muncă, pentru a lăsa mai mulți bani în buzunarele salariaților Bursa.ro.
ACTUALIZARE Salariul mediu exprimat în euro din România a fost depășit de cel din Bulgaria
România a pierdut avantajul istoric de care se bucura față de Bulgaria în ceea ce privește salariul mediu, iar valoarea acestuia, exprimată în euro, a devenit ușor inferioară celei din țara vecină, conform datelor din trimestrul doi al anului 2026 Știrile PRO TV. Potrivit lui Iulian Lolea, economistul-șef al Confederației Patronale Concordia, situația marchează o schimbare majoră, în contextul în care discrepanța dintre cele două economii ajunsese la un maxim de 31% în 2019. Bulgaria a întrecut România la capitolul salariu mediu net în trimestrul II din 2026, cu o diferență de aproximativ 1.120 de euro față de 1.099 de euro Business24. Declanșatorii acestei inversări de trend sunt fiscalitatea mai redusă în Bulgaria, deprecierea leului românesc și abolirea facilităților fiscale pentru anumite industrii esențiale din economia României.
Economistul identifică deprecierea leului față de euro drept principalul motor al acestui dezechilibru: cursul valutar s-a depreciat cu aproximativ 8% începând cu 2025, în condițiile în care Bulgaria a menținut un curs fix înainte de adoptarea monedei euro în 2026. Alături de factorul valută, eliminarea facilităților fiscale pentru sectoarele IT&C, construcții și agricultură de la 1 ianuarie 2025, care a erodat veniturile nete, și criza din industriile auto și IT&C joacă un rol decisiv. Lolea avertizează că, fără stabilitate fiscal-bugetară, puterea de cumpărare a românilor poate continua să scadă în comparație cu cea din alte state europene, menționând că analizarea exclusivă a salariului brut în euro nu reflectă întregul tablou al nivelului de trai. Sistemul fiscal românesc distanțează semnificativ veniturile brute de cele nete, un fenomen rar întâlnit în comparația directă cu Bulgaria. Deși angajații din România primesc un brut superior, cotizațiile și taxele reținute la sursă transformă acest avantaj virtual în realități economice diferite când veniturile sunt comparate standardizat.
Punctul de referință în favoarea României rămâne salariul brut. Media lunară brută din România atinsese 1.853 de euro în iulie 2026, un standard nesustenabil în contextul actual pentru Bulgaria, care înregistra doar 1.444 de euro.
România avea în 2019 un decalaj salarial de până la 31% în favoarea sa față de Bulgaria. În ultimii ani, acest avantaj s-a topit odată cu fluctuațiile valutare și schimbările legislative fiscale, compuse de încetinirea sectoarelor care au susținut creșterea veniturilor în anii precedenți.
Iulian Lolea pune accent pe deprecierea monedei naționale ca avântul principal în inversarea raportului salarial, insistând că fără o măsurare corectă la paritatea puterii de cumpărare, distorsiunile nominale ascund o scădere reală a nivelului de viață.
Iulian Lolea, economistul-șef al Confederației Patronale Concordia, subliniază dezinvesirea leului, subliniind că aceasta a acționat drept cel mai important determinant al pierderii avansului salarial acumulat de România față de Bulgaria.
Cursul valutar și fiscalitatea s-au combinat pentru a reduce masiv venitul disponibil al românului mediu.
Cursul EUR/RON a crescut cu aproximativ 8% din 2025, în contrast cu cursul fix bulgar. Pentru a păstra echivalența avansului salarial, România ar fi necesitrat majorări cu 8 puncte procentuale mai mari decât cele din Bulgaria.
Dejașirea, la 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale pentru angajații din IT&C, agricultură și construcții, a acționat ca un alt mecanism puternic de reducere a netului. Angajatorii au fost puși în situația de a acoperi diferențele sau de a limitera creșterile salariale.
Structura impozitării diferențiază cele două țări. În timp ce ambele percep un impozit de 10% pe venit, România cere contribuții sociale obligatorii suplimentare, reducând substanțial suma încasată de salariat comparativ cu Bulgaria.
Analiza confirmă decalajul real doar prin prisma PPS și a nivelurilor locale de prețuri, oferind context complet privind puterea de cumpărare efectivă în fiecare stat membru al UE.
Evoluția cursului valutar s-a dovedit a fi cel mai hotărâtor factor în redresarea balanței salariale la nivelul Q2 2026, depășind în importanță și alte facilități fiscale menționate anterior.
Iulian Lolea explică faptul că raportul EUR/RON a crescut cu aproximativ 8% din 2025, în timp ce Bulgaria și-a ancorat moneda înainte de tranziția la euro, oferindu-i stabilitate în compararea directă cu euro.
Această eroare de curs obligă salariile din România să crească mai alert decât cele din Bulgaria pentru a menține același raport de parity.
„Deprecierea leului a avut cea mai mare contributie in pierderea avansului fata de Bulgaria. Daca ai o crestere anuala a cursului EUR/RON de 6%, iar in Bulgaria cresc salariile cu 6%, ritmul de crestere a salariilor din Romania ar trebui sa fie de cel putin 12%, pentru a pastra diferenta. Un asemenea nivel de crestere salariala este foarte greu de atins cu o economie sub presiune, condamnandu-ne la scaderea puterii de cumparare fata de alte tari europene”, a explicat Iulian Lolea.
Procesul de depreciere reduce valoarea nominală a salariilor românești convertite în euro, afectând grav comparația directă cu economia bulgară.
Salariile brute din România au crescut în 2025 cu un ritm de 7,3%, atingând un nivel anual brut de 20.818 euro pentru angajații cu normă întreagă, conform unei analize Profit.ro. Acest avans cu trei puncte procentuale peste media UE a permis raportului dintre salariul românesc și media europeană să urce de la 48,7% în 2024 la 50,2% în 2025. În termes nominali, salariul mediu s-a aproape triplat față de 2015, când era de 7.051 euro, și a crescut cu 64% în ultimii cinci ani.
În ciuda progreselor la nivelul salariilor brute, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la categoria salariului mediu net. Pentru un angajat fără copii și deduceri, venitul lunar net anual a fost de 13.877 euro în 2025, valoare ce reprezintă aproximativ 46,3% din media UE de 29.954 euro.
Spre deosebire de România, Bulgaria, care înregistrează cel mai mic salariu brut din UE (16.201 euro), își menține un avantaj la net, cu 14.450 euro anual, datorită unei povări fiscale totale asupra muncii de 34,91%, comparativ cu 42,79% în România, potrivit calculelor Tax Foundation Europe. Sistemul fiscal românesc, cu contribuții de 41,5% din brut pentru angajat, reduce semnificativ avantajul salarial brut față de vecinii balcanici.
La ajustarea la paritatea puterii de cumpărare (PPS), România urcă pe locul 24 în UE, cu 22.098 PPS. Această corecție permite salariaților români să cumpere mai multe bunuri și servicii decât cei din Bulgaria, Ungaria sau Slovacia, deși rămân în urma țărilor cu costuri mai mari, cum ar fi Croația și Estonia. Statista
