Președintele Consiliului European, António Costa, a propus reducerea bugetului UE pentru perioada 2028-2034 cu încă 44 de miliarde de euro față de varianta anterioară, realizată sub președinția irlandeză. Aceasta aduce taierile totale la 204 miliarde de euro (10,2%) față de proiectul inițial al Comisiei Europene din iulie 2025, conform Politico și Reuters. Franța a respins deja planul, considerându-l „profund dezamăgitor”.
Pentru a compensa reducerea cheltuielilor și a limita creșterea contribuțiilor naționale (estimată la o medie de la 0,80% la 0,82% din venitul național brut), Costa a propus noi surse de venituri proprii. Printre ele se numără veniturile din serviciile digitale, mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), deșeurile electronice nereciclate, produsele din tutun și tradingul de emisii. Estimările indică o generare anuală de aproximativ 60 de miliarde de euro.
Eurodeputatul Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru CFM, a condamnat imediat propunerea, calificând-o drept „inacceptabilă” pentru legislativul comunitar. El a avertizat că tăierile duc negocierea înapoi și ar putea slăbi capacitățile critice ale UE în apărare, cercetare și competitivitate economică, în ciuda consensului privind prioritizarea acestor domenii.
Statele membre ale UE rămân împărțite privind viitorul bugetar. În timp ce unele state, denumite „frugale”, susțin un buget mai mic axat pe apărare și competitivitate, altele cer menținerea finanțării pentru prioritățile tradiționale, precum agricultura și coeziunea.
Pentru a obține acordul statelor „frugale”, precum Germania, Costa a propus reduceri moderate ale fondurilor de coeziune, domeniu care fusese până atunci ferit de tăieri din cauza opoziției mai multor guverne. Proporția reduce și finanțarea pentru ajutorul extern cu 7 miliarde de euro, iar cea pentru competitivitate cu 20 de miliarde de euro. Alte 10 miliarde de euro ar fi economisite prin amânarea rambursării datoriei post-pandemie, plățile urmând să înceapă în 2028. Dimpotrivă, Fondul de criză este printre puținele care ar primi mai mulți bani, o concesie către Comisia Europeană.
O componentă centrală a pachetului de venituri proprii este o posibilă taxă digitală. Costa propune impozitarea marilor companii digitale (cum ar fi Google și Meta) cu o cifră de afaceri globală de peste 750 de milioane de euro. Taxa ar viza publicitatea online, serviciile de intermediere și datele utilizatorilor. O estimare indică o încasare anuală de aproximativ 5 miliarde de euro.
Pe lângă taxa digitală, Costa a propus o majorare cu 25 de cenți per kilogram a taxelor pe deșeurile de plastic și pe cele electronice necolectate, încasările mergând direct la bugetul UE. De asemenea, toate veniturile din taxa pe carbon aplicată importurilor ar urma să ajungă la bugetul european (față de 75% în prezent). Se analizează și posibilitatea taxării companiilor din sectorul criptomonedelor și licitațiilor pentru spectrul radio.
Palatul Élysée a denunțat propunerea, afirmând că aceasta „este mult sub ceea ce este necesar, în special în privința Politicii Agricole Comune, mai ales pentru a garanta sprijinul pentru veniturile fermierilor”. Franța a concluzionat că „în forma actuală, această propunere a președintelui Consiliului European nu oferă o bază pentru un acord.”