ACTUALIZARE Tribunal militar congolez condamnă la moarte 66 de soldați pentru lașitate în Kivu de Nord
Tribunalul militar de garnizoană de la Goma a sancționat 66 de soldați, într-un proces care a durat 12 zile la Walikale, provincia Kivu de Nord. Pe lângă cei condamnați la moarte pentru lașitate, refuzul executării ordinilor, revoltă și risipirea munițiilor, patru militari au fost achitați, iar un ofițer de informații a primit 10 ani de închisoare. Autoritățile militare au declarat că scopul procesului era consolidarea disciplinei în forțele armate, care se confruntă de decenii cu grupări armate în estul bogat în resurse, inclusiv cu Mișcarea 23 Martie (M23) și coaliția rebelă Frontul pentru Refondarea Națiunii (FRN). Soldații au fost arestați pe 20 octombrie, fiind acuzați că au părăsit lupta contra luptătorilor FRN. BBC menționează că armata congoleză este marcată de suspiciuni de indisciplină, militarii plângându-se de salarii mici și echipamente insuficiente. În iunie 2026, alte 27 de soldate guvernamentale au fost condamnate la moarte pentru lașitate, conform Radio Okapi.
Cel puțin 66 de soldați au fost condamnați la moarte în Republica Democrată Congo, fiind acuzați de „lașitate”, revoltă militară și refuzul de a executa ordinele. Militarii ar fi fugit de pe front și și-ar fi abandonat pozițiile în timpul confruntărilor cu grupările rebele din estul țării.
La procesul din Walikale, Kivu de Nord, au fost judecați 71 de soldați. Patru au fost achitați, unul a primit 10 ani de închisoare, iar restul de 66 au fost condamnați la moarte pentru lașitate, revoltă și neascultare.
Armata a declarat că procesul a vizat îmbunătățirea disciplinei trupelor în bătălia împotriva grupărilor armate din estul Republicii Democrate Congo.
Regiunea a fost timp de decenii cuprinsă de conflicte, luptele continuând între forțele guvernamentale și Frontul pentru Refondarea Națiunii (FRN), o coaliție rebelă care include gruparea M23.
Soldații au fost Arestați pe 20 octombrie la Walikale, fiind acuzați că au abandonat pozițiile și au fugit în timpul confruntărilor cu luptătorii FRN.
Campania armatei congoleze contra grupărilor armate, inclusiv M23, a fost subminată de mult timp de lipsa disciplinei și dezorganizării din rândurile sale.
Guvernul a acuzat în mod repetat Rwanda vecină că sprijină M23, o acuzație refuzată atât de Kigali, cât și de rebeli, în ciuda dovezilor coplezitoare.
Armata a făcut obiectul criticărilor persistente pentru lipsa de profesionalism și disciplină, în timp ce militarii s-au plâns de salarii mici și echipamente insuficiente.
Luna trecută, alți 27 de soldați au fost condamnați la moarte pentru acuzații similare de lașitate, după ce s-ar fi retras de la linia frontului în timpul confruntărilor cu rebelii.
În martie 2024, RD Congo a ridicat un moratoriu de 20 de ani asupra pedepsei cu moartea, invocând necesitatea îndepărtării „trădătorilor” din armată.
Guvernul a afirmat că pedeapsa capitală se va aplica și persoanelor implicate în grupări armate, insurecții, trădare sau crime de război.
Decizia de a reintroduce pedeapsa capitală a fost criticată larg de organizațiile pentru drepturile omului. Totuși, nu au fost executate oficial nicio persoană de la ridicarea moratoriului.
De la începutul anului 2025, cel puțin 507 soldați au fost condamnați, dintre care 381 la moarte, potrivit figurelor compile de postul de radio francez RFI.
În octombrie 2025, fostul președinte congolez Joseph Kabila a fost condamnat în lipsă la moarte pentru crime de război și trădare. El a negat acuzațiile, dar nu a apărut în instanță pentru a se apăra. Ulterior, a fost numit lider al FRN.
Tribunalul militar din Republica Democratică Congo a condamnat la moarte 66 de soldați pentru infrăciuni, inclusiv desertiune, revoltă și neascultare în timpul luptelor cu rebelii în estul țării.
Printre cei 71 de soldați judecați la Walikale, Kivu de Nord, patru au fost achitați, iar unul a primit o pedeapsă de 10 ani de închisoare.
Procesul a survenit după rapoarte conform cărora trupele au abandonat pozițiile pe 20 octombrie, în timpul confruntărilor cu luptătorii rebeli. Autoritățile militare spun că procesul este parte din eforturile de a restabili disciplina în forțele armate.
Estul Republicii Democrate Congo a fost dominat de ani de violență ce implică trupele guvernamentale și grupări armate, inclusiv rebelii M23 sprijiniți de Rwanda.
Militarul congolez a făcut obiectul criticărilor pentru organizarea deficitară, echipamentele inadecvate și plățile mici, factori ce au complicat operațiunile împotriva insurgenților.
Ultimele verdicturi vin cu câteva săptămâni după ce alți 27 de soldați au primit condamnări la moarte pentru retragerea de la linia frontului.
RD Congo a reluat pedeapsa capitală în cadrul sistemului său juridic în martie 2024, punând capăt unei suspendări de două decenii. Guvernul a argumentat că pedepse mai dure sunt necesare pentru a combate trădarea și infracțiunile grave în rândul militarilor.
Organizațiile pentru drepturile omului au condamnat această mișcare, avertizând împotriva utilizării pedepsei capitale. Nicio execuție nu a fost raportată oficial de la ridicarea moratoriului.
Cel puțin 66 de soldați au fost condamnați la moarte în Republica Democrată Congo pentru lașitate, revoltă și neascultare, raportează mass-media locală.
Condamnările au urmat procesul a 71 de soldați într-un tribunal militar din Walikale, provincia Kivu de Nord, din estul RD Congo. Cinci soldați au fost achitați, în timp ce alți unii au fost condamnați la 10 ani de închisoare.
Armatei a declarat că procesul a avut ca scop îmbunătățirea disciplinei printre trupe în lupta lor împotriva grupărilor armate din estul RD Congo.
Regiunea s-a confruntat cu conflicte de zeci de ani, luptele continuând între forțele guvernamentale și Frontul pentru Refondarea Națiunii (FRN), o coaliție rebelă care include gruparea M23.
Soldații ar fi fost arestați pe 20 octombrie la Walikale, fiind acuzați de abandonarea pozițiilor și fugă în timpul confruntărilor cu luptătorii FRN.
Campania armatei congoleze împotriva grupărilor armate, inclusiv M23, a fost subminată de mult timp de lipsa disciplinei și dezorganizării din rândurile sale.
Guvernul a acuzat în mod repetat Rwanda vecină că sprijină M23, o acuzație negată atât de Kigali, cât și de rebeli, în ciuda dovezilor coplezitoare.
Armatei a făcut obiectul criticărilor persistente pentru lipsa de profesionalism și disciplină, în timp ce soldații s-au plâns de salarii mici și echipamente insuficiente.
Guvernul a spus că pedeapsa capitală se va aplica și persoanelor implicate în grupări armate, insurecții, trădare sau crime de război.
De la începutul anului 2025, cel puțin 507 soldați au fost condamnați, dintre care 381 la moarte, potrivit figurelor compile de radioul francez RFI.
ACTUALIZARE Soldați congolezi judecați pentru lașitate în estul Republicii Democrate Congo
Un tribunal militar din Republica Democrată Congo a condamnat la moarte 66 de soldați acuzați de lașitate, revoltă și refuzul executării ordinilor, încadrându-i pe militarii ca fiind responsabilii de fugă de pe front în timpul confruntărilor cu rebelii. Incidentul vizează 71 de membri ai Forțelor Armate ale Republicii Democratice Congo (FARDC), care au fost arestați în urma unor acțiuni separate, în contextul luptelor intense din apropierea granițelor cu Uganda, Rwanda și Burundi, conform Deutsche Welle.
Procurorii au solicitat pedeapsa cu moartea pentru 70 dintre inculpați, printre aceștia figurând și ofițerul de informații care a primit în schimb o pedeapsă de 10 ani de închisoare, în timp ce instanța a achitat patru dintre soldați. Maorul Dieudonné Kasereka, șeful departamentului de comunicare al FARDC pentru zona vizată, a explicat că aceste acuzații sunt necesare pentru a restabili disciplina în regiunile Kivu de Nord și Kivu de Sud, puternic afectate de conflicte.
GrupareaFRN (Frontul pentru Refondarea Națiunii), contra căreia sunt direcționate măsurile, este o coaliție rebelă care include Mișcarea 23 Martie (M23) și Alianța Fluviului Congo (AFC). Origine FRN pot fi urmări până la genocidul din Rwanda din 1994 și conflictul etnic ulterior, aceast grupare apărând din rândul milițiilor tutsi congoleze de la acea vreme. FRN este condusă de fostul președinte congolez Joseph Kabila. Odată cu instalarea în funcție a președintelui Felix Tshisekedi în 2019, Kabila s-a izolat politic, alegând un exil autoimpus într-o zonă controlată atunci de M23, adăugându-se aici și implicarea miliției hutu rwandeze FDLR active în Kivu de Sud.
Deși președintele rwandez Paul Kagame a negat orice implicare în conflict, atât R.D. Congo, cât și actori internaționali susțin că există dovezi clare ale sprijinului rwandez. Rwanda a fost parte a acordului de pace din 2025, mediat de Statele Unite, un acord considerat de mulți că servește intereselor economice americane fără a rezolva conflictul de lungă durată. ONU a condamnat FRN și soldații rwandezi pentru omucideri, tortură, tratament neduman, pedepse corporale, recrutări ilegale forțate, muncă abuzivă și utilizarea copiilor-soldați.
Cel puțin 71 de membri ai Forțelor Armate ale Republicii Democratice Congo (FARDC) au fost arestați în urma unor incidente separate, legate de luptele intense dintre armată și grupările rebele, în apropierea granițelor cu Uganda, Rwanda și Burundi, conform Deutsche Welle.
Acuzatii vizează abandonarea posturilor sau fugă din timpul confruntărilor cu rebelii. Procurorii au solicitat pedeapsa cu moartea pentru 70 dintre inculpați, alături de o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru un ofițer de informații, în timp ce instanța a decis achitarea a patru inculpați.
Maiorul Dieudonné Kasereka, șeful departamentului de comunicare al FARDC în regiunea vizată, a declarat că aceste acuzații sunt necesare pentru a consolida disciplina în regiunile Kivu de Nord și Kivu de Sud, zone afectate de conflicte.
Conflictul regional este amplificat de prezența Frontului pentru Refondarea Națiunii (FRN), o grupare care include Mișcarea 23 Martie (M23) și Alianța Fluviului Congo (AFC), precum și implicarea grupării rebele FDLR. Deși președintele Rwandei, Paul Kagame, neagă implicarea, organizațiile internaționale și Congoul susțin dovezi ale implicării rwandeze, condamnând FRN și soldații rwandezi pentru omucideri, tortură și recrutarea forțată de copii-soldați.
Un tribunal militar din Walikale, în provincia Kivu de Nord din Republica Democrată Congo, a condamnat la moarte cel puțin 66 de soldați acuzați de lașitate, revoltă militară și refuzul executării ordinilor. Procesul a vizat 71 de militari; patru au fost achitați, iar un ofițer de informații a primit 10 ani de închisoare. Armata congoleză a menționat că sancțiunile vizează consolidarea disciplinei în fața grupărilor rebele din est. Luptele continuă între forțele guvernamentale și Frontul pentru Refondarea Națiunii (FRN), o coaliție rebelă care include Mișcarea 23 Martie (M23). Soldații au fost arestați pe 20 octombrie la Walikale, fiind acuzați că și-au abandonat pozițiile în timpul confruntărilor cu luptătorii FRN. Campania armatei contre rebelii este afectată cronic de lipsa disciplinei. Kinșasa acuză Rwanda de sprijinirea M23, o acuzație respinsă de Kigali, deși organizațiile internaționale evidențiază dovezi ale acestui sprijin. Forțele congolegene se confruntă cu probleme de profesionalism și discipline, militarii plângându-se de salarii mici și echipamente insuficiente. Luna trecută, alți 27 de militari au fost condamnați la moarte pentru acuzații similare, retrăgându-se de pe linia frontului. Republica Democrată Congo a ridicat moratoriul asupra pedepsei cu moartea în martie 2024, după 20 de ani de pauză, invocând necesitatea eliminării „trădătorilor” din armată. Pedeapsa capitală se aplică acum și persoanelor implicate în grupări armate, insurecții, trădare sau crime de război. Introducerea pedepsei cu moartea a fost criticată de organizațiile pentru drepturile omului, fără însă nicio execuție oficială de la ridicarea moratoriului. De la începutul anului 2025, cel puțin 507 militari au fost condamnați, dintre care 381 la moarte, potrivit datelor RFI. Fostul președinte congolez Joseph Kabila a fost condamnat în lipsă la moarte în octombrie 2025 pentru crime de război și trădare. El a respins acuzațiile, dar ulterior a devenit lider al FRN.