Agenția de rating S&P Global Ratings a trecut Polonia pe perspectivă negativă, menținând ratingul la „A-/A-2” pentru datoria în valută și coborând-ratingul pentru datoria în moneda locală la același nivel. Decizia, anunțată pe 6 noiembrie 2026, evidențiază preocupările privind deficitele bugetare persistente și blocurile politice care împiedică consolidarea fiscală. Deficitele bugetare ale Poloniei au atins o medie de peste 7% din PIB în 2025 și 2026, iar agenția estimează un deficit general guvernamental de 7,1% din PIB în 2027 și de 6,2% în 2028, fără o corecție semnificativă înainte de alegerile parlamentare programate în toamna anului 2027.
S&P identifică trei surse principale ale dezechilibrului financiar: cheltuielile cu apărarea, care vor alcătui peste 4,5% din PIB în 2027; creșterea cheltuielilor sociale; și masa salarială substanțială din sectorul public. Dobânzile ar urma să absoarbă circa 8% din veniturile bugetare în perioada 2026-2029. Diagnosticul are și o dimensiune politică marcantă: guvernul condus de Donald Tusk se confruntă cu veto-uri frecvente din partea președintelui Karol Nawrocki, aliniat cu opoziția de dreapta Lege și Justiție (PiS). Deși președintele nu poate bloca legea bugetului, veto-ul se aplică măsurilor fiscale și reformelor de cheltuieli necesare consolidării. De asemenea, Constituția Poloniei plafonează datoria publică la 60% din PIB, un prag care riscă să fie depășit în 2028-2030, forțând o consolidare abruptă și potențial recesionistă.
În paralel, pe 2 octombrie 2026, S&P a reconfirmat ratingurile României la „BBB-/A-3” atât pentru datoria în valută, cât și în moneda locală, cu perspectivă negativă. România se află la o singură treaptă de retrogradare în categoria „junk”. Spre deosebire de Polonia, care are trei trepte până la „junk”, România pleacă de la o poziție mai fragilă economic: S&P estimează o contracție a economiei cu 0,5% în 2026, cauzată de consolidarea fiscală, inflație și scăderea salariilor reale. România are deficite gemene, cu un deficit de cont curent estimat la 7,5% din PIB în 2026 și o datorie externă care a ajuns la 125,6 miliarde de euro în 2025.
Stabilitatea politică în România se menține sub semnul întrebării. După o criză guvernamentală de peste cinci luni, Parlamentul l-a învestit pe 20 octombrie pe liderul Pro România, Luca Niculescu, ca prim-ministru, cu un cabinet compus din 17 miniștri, inclusiv 12 propuși de PSD. Cu toate acestea, sprijinul social-democraților este temporar, iar primului test i se va da cu adoptarea bugetului pentru 2027, care trebuie votat în decembrie. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat la 3 noiembrie că ținta este un deficit de 5% din PIB, dar estimările variază: programul de guvernare menționează 5,2%, Consiliul Fiscal aproximează 5,5%, iar scenariul de bază al S&P este de 5,8%.