Specia pește-chitară cu bărbie neagră, în pericol critic de dispariție, găsește un refugiu în apele Ciprului

Oamenii de știință de la Laboratorul de Cercetare Marină și de Mediu (MER) din Cipru au observat un număr crescând de exemplare nou-născute de pește-chitară cu bărbie neagră, indicând faptul că apele insulei au devenit un habitat crucial pentru reproducerea acestei specii pe cale de dispariție.

Specia pește-chitară cu bărbie neagră, în pericol critic de dispariție, găsește un refugiu în apele Ciprului

O specie de pește, aflată în pericol critic de dispariție, prosperă în apele Ciprului. După ce mai mulți pești-chitară, nou-născuți, au fost văzuți în apropierea insulei, oamenii de știință cred acum că Ciprul a devenit o zonă importantă de reproducere pentru această specie amenințată. Biologii încearcă să înțeleagă de ce aceste ape au devenit atât de importante pentru supraviețuirea acestei specii.

Marea din jurul Ciprului este cunoscută pentru diversitatea vieții marine. Acolo pot fi întâlnite țestoase, căluți de mare și, ocazional, chiar și foci. Mult mai puțin cunoscut este faptul că în apele din jurul insulei trăiesc și peste 60 de specii de rechini și pisici de mare, printre care se numără și peștele-chitară cu bărbie neagră, una dintre cele mai amenințate specii de batoide din lume. Clasificat la nivel global drept specie în pericol critic de dispariție, peștele-chitară se confruntă cu un risc extrem de ridicat de dispariție.

În Cipru, specia este strict protejată. Este interzis pescuitul, iar dacă exemplare sunt prinse accidental, acestea trebuie eliberate înapoi în apă și este interzisă comercializarea lor. Recent, din ce în ce mai multe exemplare nou-născute de pește-chitară au fost observate în apele Ciprului, ceea ce arată că zona reprezintă un important habitat de creștere pentru puii acestei specii.

„În trecut, specia era întâlnită în multe zone ale Mediteranei, inclusiv în Spania și Italia”, a explicat Christina Michail, de la Laboratorul de Cercetare Marină și de Mediu (MER). În prezent, acest pește se mai găsește în estul Mediteranei și au fost observate câteva exemplare în zone din Turcia, Israel și Cipru.

„Cipru are în mod evident un rol important, însă încă încercăm să înțelegem de ce specia continuă să prospere aici, în timp ce populația sa a scăzut sau a dispărut din multe alte zone ale Mediteranei. Noi, ca oameni de știință, am realizat abia acum trei-patru ani că această specie trăiește în apele noastre. Am aflat acest lucru după discuțiile cu pescarii, care ne-au spus că prind exemplare accidental, în ape puțin adânci”, a spus Michail.

Cercetătoarea a explicat că o mare parte din activitatea MER se bazează pe cooperarea cu pescarii locali, scafandrii și înotătorii. „Ei sunt ochii și urechile noastre în apă și ne împărtășesc observații din mult mai multe locuri decât am putea acoperi noi, singuri, ca echipă de cercetare”, a spus Michail. Împreună cu datele științifice și cercetările specifice, aceste observații îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine deplasările animalelor și modalitățile prin care acestea pot fi protejate.

MER nu dispune încă de o estimare fiabilă a populației de pești-chitară cu bărbie neagră din Cipru, însă a introdus un sistem de marcare pentru a le monitoriza deplasările. În cadrul acestui proces, fiecare pește primește un identificator unic, care le oferă cercetătorilor mai multe informații despre viața acestor animale în apele Ciprului. „Până acum am marcat 33 de exemplare de pește-chitară cu bărbie neagră, în strânsă colaborare cu pescarii locali, de când am început procesul în această vară. Suntem încă la începutul proiectului, iar obiectivul nostru este să marcăm 200 de exemplare într-un an”, a spus Michail.

Prin marcarea peștilor și înregistrarea exemplarelor recapturate, echipa MER încearcă să găsească răspunsuri la câteva întrebări esențiale, printre care ritmul de creștere al peștilor, deplasările acestora și frecvența cu care revin în aceleași zone de coastă.

Membrii publicului îi pot ajuta pe cercetători să afle mai multe despre această specie rară. „O simplă raportare a unei observații către noi, indiferent dacă animalul este marcat sau nu, însoțită de locul și data întâlnirii și, dacă este posibil, de o fotografie făcută fără a-l deranja, reprezintă o contribuție simplă, dar valoroasă”, a spus Michail. O nouă măsurătoare poate arăta apoi cât de mult a crescut animalul, în timp ce locul observației le permite cercetătorilor să afle dacă acesta a fost întâlnit în același golf sau într-o altă zonă.

„Pe măsură ce se adună tot mai multe observații, cercetătorii pot înțelege mai bine ce zone frecventează peștii-chitară și pot contribui la elaborarea unor măsuri de conservare mai bine direcționate”, a explicat ea. Michail a adăugat că, dacă animalul are o etichetă vizibilă, o fotografie a codului acesteia este deosebit de utilă, cu condiția ca fotografierea să nu întârzie eliberarea peștelui. „Mai sunt atât de multe lucruri pe care trebuie să le învățăm, iar fiecare persoană care ne împărtășește o observație ne poate ajuta să înțelegem și să protejăm mai bine aceste animale”, a conchis cercetătoarea.

Surse

Categorii:
Etichete: