ACTUALIZARE S&P Global: Gazul din Neptun Deep înlocuiește LNG-ul american și limitează Coridorul Vertical
România a refuzat ofertele de import de gaz natural lichefiat (LNG) din Statele Unite prin Grecia înainte ca proiectul Neptun Deep să intre în producție. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a căutat un mandat pentru negocierea unui acord cu SUA, dar compania Romgaz a respins condițiile oferite de comerciantul grec Atlantic SEE LNG Trade, estimând pierderi potențiale de 50-310 milioane de euro anual pentru astfel de importuri care ar fi început abia în 2030.
O analiză S&P Global Energy, publicată de ziarul grecesc Kathimerini, detaliază avantajul competițional al gazului românesc din Neptun Deep. Costul transportului gazului românesc până în Ungaria este de 2,27 EUR/MWh, comparativ cu 4,43 EUR/MWh de la Revithoussa (Grecia), 5,85 EUR/MWh de la Alexandroupolis prin rețeaua DESFA și 7,51 EUR/MWh prin Interconectorul Grecie-Bulgaria.
Producția de platou a Neptun Deep, de aproximativ 8 miliarde mc anual, va începe la sfârșitul trimestrului trei al anului 2027, completând cei 8 miliarde mc din producția onshore și acoperind o mare parte din consumul intern de 11 miliarde mc, lăsând un surplus pentru export.
Autoritățile române sunt investigate pentru modul în care au gestionat negocierile cu interesul comercial american, inclusiv întâlnirile cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, înainte de lansarea Neptun Deep. Analiza S&P aruncă lumină asupra riscului ca oficialii să fi încercat să blocheze sau să ignore potențialul competitiv al României în favoarea unor importuri scumpe și lungi pe 20 de ani.
ACTUALIZARE Analiză S&P: Neptun Deep va limita revânzarea gazului american din Grecia prin Coridorul Vertical
O analiză S&P Global Energy, publicată de ziarul grec Kathimerini, evidențiază impactul proiectului offshore românesc Neptun Deep asupra competiției regionale pentru gaze naturale, arătând că noul producător va limita semnificativ potențialul Greciei de a revinde gaz american lichefiat (LNG) prin Coridorul Vertical. Romania se va alătura Greciei și Turciei într-un 'duel' pentru aprovizionarea Europei de Sud-Est, devenind până la începutul anilor 2040 un furnizor de bază pentru Ucraina, Moldova și parțial Ungaria, conform estimărilor agenției de rating.
Costul transportului gazului românesc până în Ungaria este estimat la 2,27 EUR/MWh, mult mai mic comparativ cu 4,43 EUR/MWh de la terminalul grecesc Revithoussa, 5,85 EUR/MWh de la Alexandroupolis pe rețeaua DESFA și 7,51 EUR/MWh prin interconectorul Grecia-Bulgaria. Producția de platou a Neptun Deep, de aproximativ 8 miliarde metri cubi pe an, va începe la sfârșitul trimestrului al treilea al anului 2027, completând cei 8 miliarde metri cubi din producția onshore existentă și acoperind o mare parte din consumul intern de 11 miliarde metri cubi, lăsând un surplus semnificativ pentru export.
Grecia deține un avantaj structural prin integrarea într-o piață deschisă și transparentă, dar este disavantajată de costurile ridicate de transport, în timp ce Turcia se poziționează prin scara operațiunilor și capacitățile de transport extinse, deși rămâne în urmă la capitolul transparenței pieței energetice. Pentru a menține competitivitatea în fața României pe piața maghiară, compania turcă Botas va trebui să încheie noi contracte avantajoase de aprovizionare cu gaz natural din Rusia și Iran, afirmă Anna Galtsova, analist la S&P Global Commodity Insights. Ambițiile Greciei de a deveni un hub energetic regional datează de la sfârșitul anilor 2000, iar transformarea sa dintr-o piață de periferie, legată de gaze rusești, într-o poartă de tranzit esențială pentru Italia și Balcani, suferă acum modificări substanțiale odată cu schimbarea dinamicii de aprovizionare continentală.
Conducerea Ministerului Energiei și a Romgaz este investigată pentru gestionarea negocierilor cu interesul comercial american înainte de lansarea Neptun Deep, inclusiv pentru întâlnirea de la București a fostei ambasadoare SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, cu oficiali români, care a generat speculații privind presiunile politice. Ministrul Bogdan Ivan a cerut un mandat pentru negocierea unui acord interguvernamental cu SUA privind importurile de GNL, un demers care a fost blocat de Romgaz care a respins oferta greacă Atlantic SEE LNG Trade, estimând pierderi potențiale de 50-310 milioane de euro anual pentru importuri care ar fi început abia în 2030. În ianuarie 2026, Bogdan Ivan, ministrul Energiei de la acea vreme, a solicitat președintelui Nicuşor Dan și premierului Ilie Bolojan un acord interguvernamental cu SUA, invocând riscul unui blocaj în relația cu partenerul strategic american, deși Romgaz a declarat ulterior că discuțiile au avut caracter exploratoriu și că nu au existat presiuni. Investiția întârziată a Romgaz la centrala de 430 MW de la Iernut a devenit obiectul unui control al Corpului de Control al Ministerului Energiei, lansat la cinci zile după teleconferința dintre ministrul Ivan și conducerea Romgaz și Transgaz din februarie 2026. Sorin Grindeanu a confirmat că a discutat cu Kimberly Guilfoyle, pe atunci ambasadoarea SUA în Grecia, despre Coridorul Vertical de gaze și rolul de tranzit al României, declarând că la întâlnirea de la restaurantul Isoletta nu s-au discutat contracte de gaze, deși Transgaz ar fi putut încasa tarife de transport pentru gazul unui trader străin. Memorandumul dintre Transgaz și Nova Power&Gas cu traderul grec Atlantic SEE LNG Trade, semnat pe 7 noiembrie 2025, visa la o relație comercială în perioada 2030-2049, dar a expirat în februarie 2026 fără să se ajungă la un acord sau la un proiect de contract. Autoritățile române sunt investigate pentru modul în care au gestionat negocierile cu interesul comercial american, inclusiv întâlnirile cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, înainte de lansarea Neptun Deep. Analiza S&P aruncă lumină asupra riscului ca oficialii să fi încercat să blocheze sau să ignore potențialul competitiv al României în favoarea unor importuri scumpe și lungi pe 20 de ani.
Standard & Poor's estimează că România va deveni, până la începutul anilor 2040, un furnizor de bază pentru gaze naturale pentru Ucraina, Moldova și parțial pentru Ungaria. Analiza agenției de rating arată că noua producție de gaze din România va limita semnificativ oportunitățile Greciei de a furniza gaz natural prin Coridorul Vertical, o rută care ar putea fi utilizată pentru redistribuirea LNG regazeificat în Grecia. Conform S&P, competiția pe piața gazelor din sud-estul Europei va lua forma unui duel între Grecia și Turcia, cu Ungaria ca piață decisivă de cucerit. Pentru a menține competitiveitatea în fața României, compania turcă Botas va trebui să încheie noi contracte de aprovizionare cu gaz natural din Rusia și Iran, în condiții avantajoase, pentru a oferi prețuri atractive spre Ungaria. Grecia deține un avantaj structural datorită integrării într-o piață deschisă și transparentă, dar este disavantajată de costurile mai ridicate de transport comparativ cu rutele din Turcia. Turcia se позиционираează cu un profil de scară mai mare și capacități de transport extinsе, deși rămâne în urmă față de Grecia în ceea ce privește transparența pieței energetice. Intrarea în producție a proiectului Neptun Deep, programată începând cu 2027, introduce România ca un al treilea jucător major în competiția pentru aprovizionarea Europei de Sud-Est, reducând perspectivele creșterii fluxurilor prin Coridorul Vertical. Anna Galtsova, analist la S&P Global Commodity Insights, a descris scenariul ca un „duel” între Grecia și Turcia pentru aprovizionarea regiunii, odată cu finalizarea de către UE a suspendării gazelor rusești în 2027. Ambițiile Greciei de a deveni un hub energetic regional datează de la sfârșitul anilor 2000, când criza gazelor dintre Rusia și Ucraina a afectat Bulgaria și Grecia. Transformarea Greciei dintr-o piață de periferie, legată de un gazoduct rusesc, într-o poartă de tranzit esențială pentru Italia și Balcani continuă, prefigurându-se și din 2027. Avantajele Greciei includ intensificarea activității comerciale la hub-ul de gaze naturale, transparența pieței, caracterul liberalizat și armonizat al cadrului regulamente și infrastructurile de GNL în extindere. Principalul dezavantaj competitiv al Greciei rămâne acumularea tarifelor de transport pe rutele spre piețele din nordul frontierelor sale. Turcia deține o poziție geografică unică, între rezervele din Orientul Mijlociu/Eurasia și piața europeană, având un portofoliu diversificat de surse (conducte și GNL) și o infrastructură extinsă. Capacitatea turcă de regazeificare și stocare se extinde pentru a gestiona fluctuațiile sezoniere, iar costul redus al transportului spre Ungaria permite Turciei să devină unul dintre principalii furnizori, proiectându-se ca una dintre cele mai mari piețe europene în deceniul 2030. Provocarea majoră pentru Turcia rămâne transparența limitată a pieței și necesitatea de a demonstra că gazele exportate către Europa nu conțin componente rusești.
România se afirmă ca un potențial furnizor esențial de gaze naturale pentru Europa de Sud-Est, odată cu punerea în funcțiune a proiectului offshore Neptun Deep, programată pentru anul 2027. Analiştii S&P Global Energy prevăd că intrarea României pe piaţă va perturba echilibrul energetic regional, afectând strategic planurile Greciei şi Turciei de a domina aprovizionarea Europei Centrale şi de Est.
Grecia deţine un avantaj concurenţial datorită unei pieţe deschise şi transparente, dar este penalizată de costurile ridicate de transport, care îi subminează competitivitatea în faţa rivalilor regionali. Turcia se poziţionează prin capacitate mare de transport şi infrastructură extinsă, deşi înregistrează un deficit comparativ în ceea ce priveşte transparenţa pieţei energetice. România, prin Neptun Deep, devine un al treilea actor major.
Noile fluxuri estimate de S&P ar intensifica rivalitatea pentru rutele de transport prin Grecia şi Turcia, reducând perspectiva utilizării Coridorului Vertical şi orientând competiţia direct către piaţa maghiară. În contextul eliminării treptate a gazelor ruse de către UE în 2027, nevoile de aprovizionare ale Europei de Sud-Est și de Est vor genera o confruntare directă între Atena și Ankara, descrie Ana Gatsova de la S&P Global Commodity Insights.
Ambiţiile Greciei de a evolua de la stat tranzit la hub energetic regional, iniţiate după criza gazelor din 2009-2010, vizează integrarea sa ca poartă centrală pentru Italia şi Balcani. Transformarea pieţei elene într-un punct de tranzit vital este anticipată să suferă modificări substanţiale începând din 2027, odată cu schimbarea dinamicii de approvisionare continentală.
Avantajele structurale ale Greciei includ o piaţă liberalizată, un hub comercial în dezvoltare, activitate comercială intensă şi terminale de LNG cu capacitate extensibilă. Dezavantajul major al Greciei constă în costurile de transport acumulate pe rutele spre nord, care reduc atractivitatea preţurilor finale pentru clienţii din Europa Centrală.
Turcia îşi bazează strategia pe dimensiunea infrastructurii şi poziţionarea geografică unică, între rezervele eurasiatice şi piaţa europeană. Porţile turceşti asigură diversitate prin conducte şi LNG, extinzând capacităţile de regazeificare şi stocare pentru a gestiona fluctuaţiile sezoniere ale cererii.
Costurile reduse de transport spre Ungaria îi permit Turciei să concureze agresiv pentru statutul de furnizor principal, fiind proiectată ca o piaţă europeană de top în anii 2030. Obstacolul critic pentru Turcia rămâne necesitatea de a demonstra transparenţa şi lipsa componentelor ruseşti în gazele exportate către Europa.
Neptun Deep va introduce România ca factor de concurenţă decisiv, urmând să devină furnizorul principal pentru Ucraina şi Moldova şi un actor important pentru Ungaria până la începutul anilor 2040. Perspectiva gazelor româneşti diminuează semnificativ oportunităţile de aprovizionare prin Coridorul Vertical, afectând planurile grecilor de expansiune regională.
Analiza arată că miza centrală a competiţiei Atena-Ankara va fi Piaţa Ungariei, în timp ce Grecia ar putea consolida poziţia pe pieţele vecine mai mici. Pentru a menţine competitivitatea în Ungaria, operatorul turc Botas va trebui să încheie contracte favorabile cu Rusia şi Iran.