Adoptarea inteligenței artificiale (AI) în cadrul companiilor nu influențează direct starea de bine a angajaților, ci are un impact indirect prin transformarea modului de lucru, optimizarea sarcinilor și îmbunătățirea siguranței la locul de muncă. Aceste concluzii apar în studiul empiric „AI and employee wellbeing in the workplace”, publicat în luna octombrie 2025 în revista „Journal of Business Research”. Autorii subliniază că tehnologiile digitale modifică rutina zilnică, comunicarea, colaborarea și percepția angajaților asupra propriilor roluri.
Integrarea AI poate genera efecte pozitive asupra sănătății mintale și fizice, precum și asupra satisfacției profesionale, în special prin automatizarea sarcinilor repetitive și a celor care consumă mult timp. Acest proces permite angajaților să se concentreze pe activități strategice și creative, în timp ce analiza volumelor mari de date sprijină luarea deciziilor prin identificarea unor tipare greu detectabile de către oameni. În plus, AI este utilizat pentru optimizarea condițiilor ergonomice, evaluarea riscurilor și monitorizarea stresului.
Optimizarea sarcinilor, adaptate preferințelor individuale, conduce la o autonomie mai mare în luarea deciziilor și oportunități sporite de dezvoltare profesională. De asemenea, utilizarea AI în securitatea cibernetică reduce stresul angajaților prin oferirea unui sentiment de protecție și control asupra activității. La nivel organizațional, companiile cu o integrare ridicată a AI tind să prezinte o performanță și o competitivitate superioare.
Pe de altă parte, studiul evidențiază provocări etice majore, în special legate de inteligența artificială emoțională (IAE), care combină analiza datelor cu interpretarea emoțiilor. Companii precum IBM, Unilever, Microsoft și Softbank utilizează aceste capacități în procesele de recrutare și pentru monitorizarea implicării și a stării de bine a personalului. Totuși, monitorizarea în timp real a performanței și a stărilor emoționale poate crește nivelul de anxietate, afectând viața privată a angajaților.
O problemă critică este caracterul de „cutie neagră” al sistemelor AI, unde procesul de luare a deciziilor nu este transparent. Prejudecățile algoritmice (biasurile) pot duce la decizii incorecte sau practici manageriale discriminatorii, diminuând încrederea angajaților și productivitatea. Complexitatea acestor sisteme face dificilă stabilirea responsabilității, chiar și pentru creatorii tehnologiei, ridicând semne de întrebare privind controlul și transparența în mediul profesional.