Statele Unite, Armenia și Azerbaidjan au lansat vineri întâlnirile tehnice trilaterale destinate avansării proiectului Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională (TRIPP). Primele discuții se vor concentra asupra transporturilor și transmiterii energiei electrice, relatează Kyiv Post.
Grupurile de planificare tehnică reunesc oficiali și experți din cele trei state, având ca obiectiv identificarea soluțiilor necesare dezvoltării unei rute multimodale care să contribuie la stabilitatea regională, conectivitate și extinderea schimburilor comerciale.
Coridorul este proiectat să ofere Azerbaidjanului o legătură directă cu exclava sa Nakhchivan și, mai departe, cu Turcia, un aliat apropiat al Baku. Începerea lucrărilor este așteptată în 2027, conform publicației.
Proiectul urmează să fie dezvoltat de o companie americano-armeană, în care Statele Unite ar urma să dețină participația majoritară. Implicarea Washingtonului îi va conferi un rol economic și strategic mai important în Caucazul de Sud, regiune în care Rusia a exercitat în mod tradițional o influență considerată.
Planurile prevăd construirea sau modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, precum și dezvoltarea rețelelor energetice și digitale. Astfel, companiile americane pot participa la proiecte de infrastructură care includ căi ferate, drumuri și conducte.
Autoritățile armene au descris lansarea grupurilor de lucru drept un pas important pentru soluționarea problemelor tehnice și trecerea la următoarele etape ale proiectului. Primele două grupuri vor aborda transporturile și infrastructura pentru transmiterea energiei electrice.
TRIPP a fost convenit în contextul acordului de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, mediat de Statele Unite în 2025. Coridorul este prezentat ca o posibilă legătură comercială mai eficientă între Asia și Europa, care ar permite diversificarea rutelor de transport și energie și reducerea dependenței de Rusia și Iran.
Proiectul ar putea modifica semnificativ conectivitatea în Caucazul de Sud, o regiune marcată de frontiere închise și conflicte de lungă durată. Armenia și Azerbaidjan se află în conflict încă de la sfârșitul anilor 1980, când regiunea Nagorno-Karabah, deși făcea parte din Azerbaidjan, s-a desprins de sub controlul Baku cu sprijinul Armeniei. Azerbaidjanul a preluat controlul deplin asupra teritoriului în 2023, iar aproape toți cei aproximativ 100.000 de etnici armeni care locuiau acolo au fugit în Armenia.