SUA caută implicarea Europei în tratativele cu Rusia și Ucraina după prima sesiune la Abu Dhabi

În cadrul negocierilor trilaterale de la Abu Dhabi, trimisii speciali ai președintelui american, Jared Kushner și Steve Witkoff, exercită presiuni asupra Rusiei pentru ca Moscova să permită participarea Europei la următoarea rundă de tratative privind securitatea continentului.

Acțiunea de accelerare a procesului vine în contextul unei dezbateri intense la nivel european privind identitatea reprezentanților care vor discuta în numele blocului comunitar.

Kushner și Witkoff intenționează să asigure un rol direct al Europei în viitoarele discuții, chiar dacă mediază acum prima întâlnire trilaterală cu Rusia și Ucraina desfășurată la Abu Dhabi.

Ambii mediatori americani doresc ca reuniunea din această săptămână să rămână ultima care se desfășoară fără participarea deplină a aliaților europeni, accentuând necesitatea creșterii ritmului tratativelor.

Un oficial american a formulat clar obiectivul Washingtonului: „Avem nevoie de Europa la masa negocierilor”.

Strategia propusă de SUA prevede includerea reprezentanților europeni în discuții imediat după încheierea rundei trilaterale actuale.

Diplomația americană salută inițiativa liderilor Finlandei și Norvegiei care au discutat direct cu Vladimir Putin pe 27 octombrie, considerând necesare mai multe demersuri similare.

Un oficial a explicat logica din spatele acestui demers: „Avem nevoie de mult mai multe discuții la nivel european cu Rusia, astfel încât aceștia să poată auzi ceea ce auzim noi, iar mesajul pe care ni-l transmit să-l poată transmite direct Rusiei.”

Identitatea reprezentanților europeni și modalitatea în care aliații Ucrainei ar trebui să comunice cu Kremlinul generează divergențe semnificative. Liderii UE vor discuta această problemă la un summit informal programat la Dublin.

De la reluarea mandatului lui Trump, oficialii și diplomații europeni și-au manifestat îngrijorarea față de riscul unei marginalizări, în cazul în care SUA ar negocia direct cu Rusia.

Deși ofițeri de securitate din Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, precum și reprezentanți ai NATO, Comisiei Europene și Consiliului European sunt așteptați la Abu Dhabi, europenii nu vor fi incluși în negocierile centrale din cauza obiecțiilor Rusiei.

Prezența europeană va fi consultativă; Kushner și Witkoff se vor consulta cu acești oficiali, dar nu vor extinde discuțiile principale la masa negocierilor.

Agenda primelor zile de negocieri se concentrează pe garanțiile de securitate pentru Ucraina și posibila reorganizare a arhitecturii de securitate a Europei.

În a doua fază a discuțiilor, tema principală va viza chestiunile teritoriale, inclusiv trasarea noilor granițe.

Guvernele europene manifestă teama că administrația americană ar putea accepta cererile lui Putin de a reduce influența NATO în regiune.

Oficialii americani au reiterat ferm că NATO va rămâne elementul central al apărării colective, refuzând totodată să excludă nevoia unei reconfigurări fundamentale a relațiilor continentului cu Rusia.

Un oficial a admis că „nu funcționează ceva” în vechile modele, evidențiind greutatea pe care europenii o au în redesenarea arhitecturii de securitate, având în vedere eșecul unor acorduri anterioare.

Mesajul transmis necesită construirea unor noi mecanisme operaționale, capabile să funcționeze eficient în contextul actual.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, este profund implicat în dialogul cu administrația americană și în elaborarea reformelor propuse.

Privitor la cea mai complexă problemă, anume soarta teritoriilor ocupate, ambele părți au manifestat „flexibilitate” în cadrul discuțiilor confidențiale.

Obiectivul săptămânii de negocieri este menținerea dinamicii anterioare, nu atingerea unui armistițiu final.

Partea americană subliniază că dimensiunea teritorială și viitoarele aranjamente de securitate trebuie abordate în paralel și rezolvate simultan.

SUA cere un loc pentru Europa la negocierile de pace privind Ucraina.

Kushner și Witkoff vor să exercite presiuni pentru ca Europa să se alăture următoarei runde, conform informării Politico.

Emisarii Trump presiune asupra Rusiei pentru ca aceasta să permită prezența Europei la următoarea rundă de negocieri.

Kushner și Witkoff vor pleda pentru un rol direct al Europei în timp ce.mediază primele discuții trilaterale de la Abu Dhabi.

Kushner și Witkoff vor ca întâlnirea din această săptămână să fie ultima fără participarea deplină a Europei.

Oficialul american a afirmat: „Avem nevoie de Europa la masa negocierilor... să-i implicăm pe europeni în discuții după această reuniune trilaterală.”

Liderii Finlandei și Norvegiei au discutat direct cu Putin pe 27 octombrie, iar oficialii consideră necesare mai multe astfel de dialoguri.

Problema reprezentării Europei a generat diviziuni, urmând a fi discutată la summitul informal de la Dublin.

Îngrijorarea europenilor de a fi lăsați pe margine în negocierile directe SUA-Rusia persistă de la întoarcerea lui Trump la Casa Albă.

Oficiali de rang înalt vor fi prezenți la Abu Dhabi, dar europenii nu vor participa la negocierile principale din cauza obiecțiilor Rusiei.

Prima zi a discuțiilor va fi dedicată garanțiilor de securitate pentru Ucraina și reorganizării arhitecturii de securitate.

Guvernele europene se tem de reducerea influenței NATO, însă oficialii americani insistă că NATO va rămâne central.

Un oficial a declarat că „este evident că ceva nu funcționează” și trebuie construită o nouă structură de securitate.

Mark Rutte, secretarul general al NATO, este activ implicat în discuțiile de reformă cu administrația americană.

Ambele părți au arătat „flexibilitate” privind teritoriile ocupate, iar scopul este menținerea ritmului, nu încheierea unui armistițiu.

Direcțiile teritoriale și cele de securitate trebuie rezolvate împreună, conform reprezentanților SUA.

Negocierile la Abu Dhabi vizează „încheierea definitivă” a războiului și o arhitectură de securitate pe termen lung, deși Europa nu este prezentă la negocierile propriu-zise.

Oficialii europeni tem de cererile maximaliste ale Rusiei privind reducerea prezenței militare NATO.

Programul Pentagonului de analiză a prezenței militare în Europa merge în paralel.

Emisarii Trump presiune asupra Rusiei pentru participarea Europei.

Kushner și Witkoff vor susține un rol direct al Europei.

Guvernele europene au puțin timp să decidă cine le reprezintă.

Kushner și Witkoff vor ca întâlnirea să fie ultima fără Europa.

„Avem nevoie de Europa la masa negocierilor... să-i implicăm pe europeni în discuții după această rundă trilaterală.”

Europa cere un loc la masa negocierilor.

Liderii Finlandei și Norvegiei au discutat direct cu Putin.

Problema reprezentării Europei a provocat diviziuni profunde.

Liderii UE vor aborda subiectul la Dublin.

Oficiali europeni sunt așteptați la Abu Dhabi, dar nu vor participa la negocierile propriu-zise.

Consilierii de securitate din Marea Britanie, Germania și Franța, precum și oficiali din Italia, NATO și Comisia Europeană vor fi prezenți.

Prima zi a discuțiilor va fi consacrată garanțiilor de securitate pentru Ucraina.

În a doua zi vor fi abordate chestiunile teritoriale.

Ambele părți au dat dovadă de „flexibilitate” privind teritoriile ocupate.

Scopul este menținerea ritmului, nu un acord final.

Problemele teritoriale și cele de securitate trebuie rezolvate împreună.

Reprezentanții Trump presiune asupra Rusiei pentru participarea Europei.

Washingtonul dorește ca întâlnirea de la Abu Dhabi să fie ultima fără participarea deplină a Europei.

RBC-Ucraina relatează despre presiunea americană.

Kushner și Witkoff vor susține dreptul Europei de a participa la negocieri.

„Avem nevoie de Europa la masa negocierilor”.

„Propunerea noastră este să-i implicăm pe europeni în discuții după aceste negocieri trilaterale.”

Europa este absentă de la negocierile principale.

Liderii Finlandei și Norvegiei au convins direct cu Putin pe 27 octombrie.

Este nevoie de mai multe discuții între europeni și Rusia.

Nu există consens în Europa cu privire la reprezentanți.

Oficiali din țările europene sunt așteptați la Abu Dhabi.

Kushner și Witkoff se vor consulta, dar europenii nu vor participa la negocierile principale.

Consilierii de securitate din Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, NATO și Comisia Europeană vor fi prezenți.

Oficialii UE se tem de marginalizare în negocierile directe SUA-Rusia.

Prima zi a negocierilor va fi dedicată garanțiilor de securitate.

NATO va juca un rol central, dar este nevoie de revizuirea relațiilor cu Rusia.

„Este evident că ceva nu funcționează”.

Europenii au „multe dificultăți” în restructurarea sistemului.

Mark Rutte participă activ la discuțiile cu administrația americană.

Scopul este menținerea ritmului, nu un armistițiu. Problema teritorială și siguranța trebuie rezolvate împreună.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că Ucraina va beneficia de garanții de securitate doar dacă Rusia le va accepta.

Aceste garanții trebuie să fie acceptabile pentru Rusia.

Oficialii americani nu se așteaptă la un acord final la Abu Dhabi.

Trimisii speciali americani Jared Kushner și Steve Witkoff vor mersă la Moscova pentru a solicita lui Vladimir Putin acordul ca reprezentanții europeni să participe la următoarele negocieri de pace privind Ucraina, relatează POLITICO. Jared Kushner a anunțat că, în urma negocierilor de la Abu Dhabi, Rusia și Ucraina au convenit asupra unui schimb de prizonieri care se preconizează a fi cel mai larg de la începutul războiului; numărul victelor urmează să fie confirmat joi.

Germania a prezentat patru principii pentru un eventual acord de pace, printre care se numără încheierea războiului înainte de a fi discutată ordinea de securitate a Europei. Țările europene sunt divizate cu privire la amploarea rolului pe care ar trebui să îl joace în viitoarele discuții mediate de SUA între Ucraina și Rusia, la Abu Dhabi, mai mulți lideri ai UE insistând pentru un rol mai important la masa negocierilor DIGI24.ro.

Consilierii de securitate națională din Franța, Germania și Regatul Unit - așa-numitul grup E3 - sunt așteptați să participe la discuțiile din 10-11 noiembrie, a raportat Politico, citând trei oficiali familiarizați cu discuțiile. Germania va fi reprezentată de Gunter Sautter, consilierul pentru politică externă și de securitate al cancelarului Friedrich Merz, a declarat pentru Ukrinform un purtător de cuvânt al guvernului german. Berlinul a precizat că Sautter va colabora strâns cu SUA, cu partenerii săi din cadrul E3, cu UE și cu NATO.

Italia și Polonia cer o implicare europeană mai amplă Cu toate acestea, Italia și Polonia se numără printre țările care militează pentru o implicare europeană mai amplă. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni, ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski și președintele Consiliului European Antonio Costa au solicitat cu toții un rol mai important pentru țările europene.

Dezacordul apare în contextul în care se preconizează că discuțiile vor aborda o nouă „arhitectură de securitate europeană”, o expresie folosită de Jared Kushner, ginerele și trimisul special al președintelui american Donald Trump. Perspectiva discutării aranjamentelor de securitate ale Europei fără o participare europeană mai largă a stârnit îngrijorări, în special în Europa de Est și de Nord. „Ultimul lucru pe care ni-l dorim este ca Europa de Vest să încheie acorduri cu Rusia fără a ține cont de părerea europenilor din Est”, a declarat Sikorski reporterilor la Varșovia.

Reprezentanții europeni, prezenți la discuțiile de la Abu Dhabi Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a confirmat pe 8 noiembrie că vor participa și reprezentanți francezi, afirmând că țările europene trebuie să fie implicate în discuțiile care afectează securitatea viitoare a continentului.

Nu a fost clar dacă instituțiile UE vor avea reprezentanți la discuții. Un oficial german a descris întâlnirea de la Abu Dhabi ca fiind o sesiune de „lansare”, urmând să aibă loc și alte runde, și a afirmat că reprezentanții E3 vor informa un grup mai larg de participanți europeni în marja reuniunii Comunității Politice Europene de joi, de la Dublin. Un oficial al UE, la curent cu pregătirile, a declarat că consilierii naționali de securitate se vor afla în clădire sau în apropiere, dar nu vor participa direct la negocieri. „Nu pot exista discuții despre Europa fără Europa. Și nu pot exista discuții despre arhitectura de securitate europeană - sau, de fapt, despre securitate în general - fără participarea noastră”, a declarat un diplomat al UE pentru Politico.

Germania propune patru principii pentru un acord de pace Berlinul a prezentat, de asemenea, patru principii pentru un eventual acord de pace, despre care afirmă că au fost coordonate cu Washingtonul. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius, a declarat pe 6 noiembrie că războiul Rusiei împotriva Ucrainei trebuie să ia sfârșit înainte ca discuțiile privind o nouă ordine de securitate europeană să înceapă. Orice acord trebuie să facă parte dintr-o soluționare cuprinzătoare, să beneficieze de consensul aliaților NATO și să includă participarea europeană la deciziile privind securitatea continentului, a afirmat Kornelius.

Trimisul american Jared Kushner a îndemnat partenerii europeni să își numească un singur reprezentant care să îi coste în numele lor la viitoarele negocieri cu Rusia, dacă Kremlinul va accepta prezența continentului. Kushner a susținut, într-o conferință de presă la Abu Dhabi, că identificarea unei astfel de figuri ar reprezenta un 'succes mai mare' decât simpla includere în formatul trilateral, fiind însoțit de echipa de negociere ucraineană. Mediatorul Jared Kushner a atras atenția că, dacă Europa ar reuși să identifice o persoană care să vorbească în numele ei, aceasta ar constitui un succes diplomatic superior pentru americani decât efortul de a-i convinge pe ruși să includă europenii. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a vorbit în Danemarca, a clarificat că Ucraina nu este un 'bun imobiliar', respingând implicit ideea unei împărțiri a suveranității. Consilierii pentru securitate națională aiGermaniei, Regatului Unit, Franței și Italiei, precum și reprezentanți ai Consiliului European, ai Comisiei Europene și ai NATO, s-au întâlnit la Abu Dhabi alături de emisari americani, deși nu au participat la discuțiile trilaterale din cauza refuzului Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis un avertisment ferm la Abū Dhabī, declarând că Ucraina „nu este un bun imobiliar”. Liderul de la Kiev a subliniat că țara sa este una a națiunii și nu poate fi negociată ca un simplu activ teritorial. Expertul ucrainean Mykola Bielieskov a declarat că, deși Kievul ar putea accepta un armistițiu pe linia frontului, el nu va recunoaște niciodată suveranitatea Rusiei asupra teritoriilor ocupate. Bielieskov a estimat că Zelenski nu are suportul legal sau public pentru a ceda pământ, invitând Washingtonul să exercite presiune asupra lui Putin. Emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff au propus ca Ucraina să redeseneze virtual granițele regiunilor Donbas pentru a permite lui Vladimir Putin să declare cucerirea completă a Donețkului și Luganskului. Această mișcare conceptuală viza să ofere liderului rus o victorie simbolică fără ca Kievul să cedeze teritoriile efectiv ocupate. The Economist a dezvăluit propunerea de modificare a granițelor „din pix”, menită să-l avantajeze pe Vladimir Putin politic și simbolic, fără a implica schimbări reale pe teritoriul Donbasului. Zelenski a acuzat delegația rusă de falsificarea hărții de luptă la Abū Dhabī, afirmând că rușii susțin că au capturat jumătate din teritoriul Donbasului aflat încă sub control ucrainean. Generalul american Alexus Grinkewich, comandantul suprem al forțelor NATO din Europa, a confirmat că harta ucraineană reflecta mai fidel situația reală. Orice negociere privind consensul teritorial este conditionată de discuțiile privind „arhitectura de securitate” a Europei. Există o divergență majoră de ordine a priorităților: Kremlinul dorește să negocieze mai întâi apărarea europeană, în timp ce Kievul insistă pentru oprirea focului și sancțiuni, ca pași preliminari. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la Abū Dhabī că nu va ceda Rusiei teritoriile din Donbas pe care armata rusă nu le-a ocupat, chiar și în schimbul unui acord de pace. Zelenski a caracterizat presiunile exercitate asupra Ucrainei pentru renunțarea la Donbas ca fiind o modalitate simplificată de a obține un acord cu Moscova, autoritățile de la Kiev declarând că nu au încredere în Vladimir Putin și nu vor accepta o astfel de înțelegere. Șeful de stat ucrainean a subliniat că orice viitor acord trebuie să includă garanții concrete de securitate și speră ca Statele Unite și Europa să identifice căi de avansare a negocierilor care nu implică presiuni asupra Kievului pentru cedarea teritoriilor. În ceea ce privește sprijinul extern, Zelenski a insistat asupra necesității continuării asistenței Washingtonului, cu accent pe securitate și apărarea antiaeriană, considerând că cele mai solide garanții postbelice vor veni din partea SUA și a Europei, condiționat de unitatea acestora. Președintele a menționat că Ucraina își consolidează apărarea antiaeriană cu finanțare europeană, care permite achiziționarea de echipamente americane. Kievul are nevoie de sisteme și rachete interceptoare suplimentare pentru a proteja teritoriul în timpul iernii. Zelenski și-a exprimat speranța că o reducere a tensiunilor din Orientul Mijlociu ar putea facilita redirecționarea unor echipamente americane antiaeriene către Ucraina, inclusiv interceptoare pentru sistemul Patriot. Referindu-se la negocierile cu emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff, Zelenski a observat schimbări pozitive în declarațiile acestora, fiind mulțumit de direcția auzită, dar a reiterat fermidă poziția Kievului privind integritatea teritorială. „Aceasta este țara poporului nostru. Nu este un bun imobiliar. Nu este o chestiune de pământ sau de kilometri pătrați. Vorbim despre probleme extrem de sensibile pentru oamenii care trăiesc acolo și ale căror vieți au fost distruse”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Zelenski a avertizat că renunțarea la Donbas nu ar garanta încheierea definitivă a războiului, estimând că, după o eventuală pauză, Vladimir Putin ar putea relua agresiunea împotriva Ucrainei. Președintele ucrainean a declarat că eventualele concesii teritoriale nu vor opri agresiunea Rusiei și a insistat că nicio decizie privind teritoriul țării nu poate fi luată fără participarea directă a Kievului. Zelenski a expresat incertitudinea cu privire la declarațiile președintelui american Donald Trump, care sugerase anterior că Ucraina ar putea avea „o formă diferită” după un acord de pace, precizând că nu este „pregătit pentru astfel de surprize”. Liderul de la Kiev a insistat că orice discuție privind teritoriile trebuie să includă participarea directă a Ucrainei, temerile fiind alimentate de întâlnirea dintre Trump și Vladimir Putin în Alaska. Președintele ucrainean a resping ideea că Rusia își va opri ofensiva după ce va obține controlul asupra Donbasului, avertizând că un astfel de pas ar fi un risc enorm, deoarece Putin ar înainta mai departe. O eventuală înghețare a conflictului de-a lungul frontului nu implică renunțarea la teritoriile ocupate, acestea rămânând considerate „ocupate de Rusia” până la recunoașterea oficială contrară. Președintele a explicat că o eventuală înghețare a conflictului nu înseamnă renunțarea la teritorii, care vor rămâne considerate ocupate până la o recunoaștere oficială contrară, Ucrainea păstrându-și dreptul de a le recupera. Oficialii ruși au prezentat afirmații false despre controlul teritorial în Donbas, pretinzând controlul asupra unei suprafețe semnificative care rămâne sub control ucrainean, fapt contestat de Kiev prin dovezi video și fotografice. Zelenski a sugerat că Putin pare să opereze într-o realitate diferită, crezând că Rusia ar putea occupa teritoriile estice ale Ucrainei în câteva luni, o estimatie pe care președintele ucrainean o consideră falsă. Oficialii americani au confirmat evaluarea Ucrainei privind situația de pe câmpul de luptă, o evoluție descrisă ca importantă în negocierile de pace mediate de SUA, având un impas legat de solicitarea Rusiei de a prelua circa 5.000 de kilometri pătrați din Donețk și Lugansk. Kushner a descris discuțiile drept „constructive” și a menționat că Putin pare pregătit pentru pace în condiții potrivite, în timp ce Zelenski a salutat eforturile diplomatice și analiza măsurilor umanitare și a garanțiilor de securitate. Președintele ucrainean a confirmat disponibilitatea de a discuta chestiuni teritoriale direct cu Putin, cu medierea SUA și a Europei, dar a respins cererile de retragere a trupelor din teritoriile ocupate, argumentând că este „pământul nostru” și a menționat complexitatea unor situații precum cea din Herson. Zelenski a pus sub semnul întrebării abordarea Washingtonului, susținând că extinderea relațiilor comerciale sau ridicarea sancțiunilor sunt mai puțin eficiente decât creșterea presiunii economice asupra Rusiei. El a solicitat „mai multă presiune asupra Rusiei” și „mai puțină afacere” cu Kremlinul. Geopoliticianul Dan Dungaciu avertizează că, deși Moscova a transmis un „semnal foarte clar” că dorește să negocieze serios, luptele vor continua și un armistițiu nu se va produce imediat. Într-o intervenție la „Marius Țucă Show”, analistul a explicat că „nu se oprește războiul, loviturile vor veni”. Dan Dungaciu critică poziția Bruxelles-ului față de Moscova, susținând că liderii europeni, conduși de Kaja Kallas, consideră că Rusia trebuie să facă concesii pentru că este într-o „voință mai proasă”. Analistul contrazice această viziune, spunând că realitatea arată contrariul. Dat fiind că Rusia nu va face concesii și este militar superioară, Dan Dungaciu a subliniat confuzitatea occidentală: „Dacă rușii nu vor să facă concesii, ce? O să-i distrugem? O să-i facem praf? Cum o să-i facem praf?”. Analistul a pus la îndoială capacitatea reală a Vestului de a învinge Rusia prin război. Comentează afirmațiile lui Volodimir Zelenski despre faptul că Rusia încearcă să îi taie accesul Ucrainei de Nord prin distrugerea podurilor și izolarea frontului sudic, respingând ipoteza conform căreia navele care traversează periculos Marea Neagră transportă doar alimente pentru civili. El consideră că traficul naval implică și transport de echipamente militare. Trimisul special al SUA pentru pace, Jared Kushner, a declarat că Moscova și Kievul au manifestat o anumită „suplețe” în discuțiile private privind controlul asupra regiunilor estice ale Ucrainei în scenariul postbelic. Deși reducerea divergențelor este lentă, discuțiile se concentrează pe garanțiile de securitate ale ambelor părți. Kusher, care a purtat discuții aproape zilnice cu ambele părți, a declarat că a reușit să identifice și să restrângă diferențele dintre pozițiile lor, având idei despre cum ar putea fi depășite divergențele. Volodimir Zelenski a calificat discuțiile purtate marți, la Abu Dhabī, sub medierea americană, drept „constructive”, subliniind că dosarele umanitare și mecanismele de garantare a securității au constituit temele centrale ale primei zile de negocieri. De partea cealaltă, secretarul de stat american Marco Rubio, prezent la Paris la o reuniune ministerială a G7, a descris tratativele ca fiind „foarte productive”. Obiectivul pe termen mediu al Statelor Unite, conform lui Rubio, este extinderea acestui format de dialog astfel încât Europa să fie inclusă „la un moment dat” în mod direct, inițială intenție a Washingtonului fiind clarificată de către emisarii lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff. Kushner a lansat un apel pentru stabilirea unui „nou” cadru de securitate destinat Ucrainei, Rusiei și întregii Europe, menită să garanteze „decenii sau chiar secole de pace”. O viziune apropiată a fost exprimată și de Moscova, o sursă din delegația rusă transmitând că soluționarea conflictului ucrainean „nu este decât un element” al unui dosar mult mai larg, al cărui „obiectiv suprem este crearea unei arhitecturi de securitate pentru întregul continent” european. Președintele american Donald Trump anticipase anterior un „acord foarte mare” cu Rusia, capabil să „înglobeze întreaga Europă”, declarații criticate de Kiev și de capitalile europene. Negocierile au debutat marți la Abu Dhabī, sub medierea americană, cu scopul avansării spre o soluționare a conflictului și conturării unui „nou” cadru de securitate ce să cuprindă și statele europene. Deși europenii și americanii s-au declarat favorabili instituirii unei arhitecturi de securitate postbelice solide, aceștia au insistat asupra necesității respectării necondiționate a suveranității și a integrității teritoriale ale statului ucrainean. Contextul diplomației este marcat de o retragere persistentă a Moscovei, care a încercat constant să țină capitalele europene departe de masa negocierilor directe. În paralel, majoritatea liderilor europeni au menținut contacte extrem de reduse sau chiar inexistente cu președintele rus Vladimir Putin de la declanșarea invaziei din 2022. Un element de speranță pe teren este încetarea focului convenită local în regiunea Herson, demers susținut de Prima Doamnă a SUA, Melania Trump. Această înțelegere a creat condițiile pentru evacuări umanitare și a fost respectată în mod excepțional de ambele tabere combatante. Miniștrii de externe din Franța, Jean-Noël Barrot, și Ucraina, Andrii Sîbiha, au salutat eforturile diplomatice americane îndreptate spre obținerea unor armistiții parțiale pe front, cooperarea fiind consolidată prin consultări preliminare ale echipei ucrainene cu emișarii americani și reprezentanți ai Marii Britanii, UE și NATO. Conflictul, declanșat prin invazia la scară largă din februarie 2022, s-a soldat cu sute de mii de morți în ambele tabere, rămânând cea mai sângeroasă confruntare militară din Europa de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Oficialii de la Kiev și liderii europeni au reacționat cu rezerve și resping ferm orice înțelegere parafată peste capul lor. Scepticismul rămâne vizibil la nivel înalt, un oficial ucrainean declarând pentru AFP că echipa de la Abu Dhabī nu a intrat în negocieri cu așteptări deosebite. Echipa de negociatori a Kievului este condusă de Rustem Umerov, iar delegația Moscovei este coordonată de istoricul Vladimir Medinski. La masa tratativelor participă și generalul american Alexus Grinkewich, cel mai înalt comandant militar american din Europa. Ucraina exclude categoric retragerea din zonele fortificate cucerite cu prețul unor pierderi uriașe încă din 2014. Autoritățile de la Kiev cer garanții de securitate substanțiale, inclusiv un angajament de sprijin financiar pe cel puțin zece ani pentru susținerea unei armate active de 800.000 de soldați și reconstrucția infrastructurii naționale. În noaptea de luni spre marți, atacurile aeriene rusești asupra obiectivelor energetice au provocat întreruperi de curent în șase regiuni ucrainene, conform operatorului național Ukrenergo. În replică, forțele armate ucrainene au anunțat lovirea, pe teritoriul Rusiei, a unei uzini responsabile cu repararea avioanelor radar militare din regiunea Novgorod. Statele Unite au solicitat, în cadrul negocierilor tripartite cu Rusia și Ucraina desfășurate la Abu Dhabī, elaborarea unui „nou” cadru de securitate care să includă și Europa. Întâlnirea are loc în contextul unei escaladări militare rusești, Moscova lansând asupra Ucrainei o rachetă balistică și 162 de drone în noaptea dinaintea începutului dialogului. Negocierile, mediate de Washington, au demarat marți la Abu Dhabī, în Emiratele Arabe Unite, după o întrerupere de aproximativ opt luni. Scopul declarat al părților este finalizarea unui acord pentru punerea capăt războiului din Ucraina și stabilirea unei arhitecturi de securitate continentale. În deschiderea ședinței, delegațiile Rusiei și Ucrainei s-au așezat față în față, mediate de emisarii presidențiali americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Delegația rusă, condusă de asistentul președintelui Vladimir Medinsky, cuprinde 11 membri, incluzând vice miniștrii de externe Sergey Ryabkov și Mikhail Galuzin. Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, a declarat la deschidere: „Sperăm să ajungem la o pace durabilă în Ucraina”. Jared Kushner a invocat necesitatea unui nou cadru de securitate, inclusiv pentru zona Europeană, care să garanteze „zeci de ani, chiar secole de pace” pentru Ucraina și Rusia. Poziția Rusiei a fost caracterizată de o sursă din delegația sa ca fiind asimilabilă, accentul căzând pe necesitatea creării unei „arhitecturi a securității globale și indivizibile a întregului continent”, rezoluția conflictului ucraineen fiind descrisă drept doar „un element” al discuțiilor. Președintele american Donald Trump, criticat anterior pentru atitudinea sa față de Kiev și pentru preferința evidentă de a prioritiza cooperarea economică cu Kremlinul, anticipase joi un „acord foarte mare” cu Rusia privind Ucraina, potențial extins asupra întregii Europe. Reacțiile din Kiev și de la capitalile europene au fost ostile față de astfel de declarații vagi, statele europene exprimându-și opoziția față de any ințelegere bilaterală usto-rusă încheiate fără participarea lor directă. Oficiali ucraineni de rang înalt au manifestat scepticism, unul dintre aceștia declarând, sub protecția anonimatului, că Kievul nu are „așteptări particulare” și că evoluția reală va fi determinată de evenimente. Germania aexprimat, de asemenea, prudență, estimând că trebuie văzut dacă Rusia este cu adevărat dispusă să negocieze „serios”. O sursă din rândul oficialilor americani, care și-a păstrat anonimatul, s-a declarat „prudent optimist” cu privire la rezultatele întâlnirii. Aceeași sursă americană a confirmat că atât Kievul, cât și Moscova au manifestat o anumită „suplețe” în privat, în ceea ce privește teritoriile. Înainte de sesiunile tripartite, echipa ucraineană a ținut întâlniri separate cu reprezentanții Regatului Unit, ai UE și ai NATO, pentru a-și alinia pozițiile. Rustem Umerov a subliniat importanța coordonării strânse cu partenerii pentru a menține Europa integrată în procesul diplomatic. O sursă de la Palatul Elysee a declarat: „Lucrăm mână în mână cu ucrainenii”. Președinția franceză a subliniat că nu poate exista o soluție durabilă în Ucraina fără ține cont de securitatea europeană, niciun acord privind securitatea în Europa fără europeni. Există temeri în Occident că Rusia încearcă să exclude Europa de la masa negocierilor, mulți lideri europeni având puține, dacă nu deloc, contacte cu președintele rus Vladimir Putin din 2022. Kremlinul se opune ferm oricărei prezențe a trupelor europene de menținere a a păcii în Ucraina. Pe câmpul de luptă, Rusia a intensificat bombardamentele, atacând de peste o lună rețeaua energetică ucraineană, ridicând îngrijorarea unei iarni dure fără încălzire, apă și electricitate pentru milioane de civili. Un element de speranță este armistițiul temporar în regiunea Herson, promovat de Prima Doamnă a SUA, Melania Trump, care a permis evacuări umanitare și a fost respectat de ambele tabere. Analistul ucrainean Volodimir Fesenko estimează că acest „precedent pozitiv” ar putea fi urmat de cereri de dezescaladare prin intermediul unor armistiții locale. Moscova a refuzat, până în prezent, orice armistițiu generalizat pe întreg frontul, argumentând că o astfel de măsură ar permite Kievului să își consolideze pozițiile militare. Riturile anterioare de negocieri directe au rezultat doar în schimburi limitate de prizonieri și de cadavre de militari uciși. După o pauză de nouă luni, negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina sunt reluate marți la Abu Dhabī, fiind mediate de administrația Trump. Kievul a exclus retragerea din zonele regiunii Donețk pe care încă le controlează, în timp ce Moscova cere ca Ucraina să renunțe la aceste teritorii. Președintele american Donald Trump a sugerat, însă, că Ucraina va fi nevoită să cedeze teritorii și că „va avea o formă puțin diferită”. Rusia a menționat că va continua ofensiva militară dacă Kievul nu renunță la teritoriile rămase sub controlul său. Kievul a anunțat că 55 de persoane au fost ucise în timp ce așteptau ajutor umanitar. Zelenski a spus că intensificarea atacurilor urmărește să pună presiune asupra Ucrainei în negocieri. Zelenski a avertizat asupra riscului unei repetări a modelului de la Ialta din 1945, când liderii occidentali și sovietici au discutat împărțirea sferelor de influență. Ministrul german de externe Johann Wadephul a cerut Rusiei să renunțe la revendicările maximaliste. Emisarul lui Trump, Jared Kushner, a solicitat ca pacea să fie însoțită de un dialog direct între Rusia și statele europene privind aranjamentele generale de securitate, pentru ca un eventual acord să fie viabil. Potrivit negociatorului ucrainean Rustem Umerov, oficiali ai UE și NATO și reprezentanți ai Franței, Germaniei, Italiei și Regatului Unit vor avea întâlniri separate cu delegația ucraineană. Jared Kushner, unul dintre negociatorii președintelui american Donald Trump, consideră că Rusia și partenerii europeni trebuie să discute direct despre securitatea Europei pentru ca un acord privind Ucraina să poată dura. Apelul său precede negocierile trilaterale programate marți și miercuri la Abu Dhabī, prima rundă de acest fel după întâlnirea din februarie, de la Geneva. Kushner și Steve Witkoff urmează să se consulte cu reprezentanți europeni înaintea reuniunii dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite. Potrivit lui Kushner, la Abu Dhabī sunt așteptați reprezentanți ai UE și NATO, precum și ai Germaniei, Franței, Regatului Unit și Italiei. Volodimir Zelenski a spus că a discutat poziția Ucrainei cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înaintea reuniunii. Rustem Umerov, membru al delegației ucrainene, a anunțat că echipa sa va avea discuții separate cu europenii pentru a coordona următorii pași ai negocierilor. Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a confirmat că Franța va fi reprezentată la Abu Dhabī. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că formatul negocierilor rămâne trilateral. El a arătat că delegațiile americană și ucraineană potdiscuta separat cu partenerii europeni. Printre temele indicate de Kushner se află garanțiile care să reducă riscul unui nou război și un plan pentru dezvoltarea economică a Ucrainei. Un oficial american citat de Reuters a spus că delegațiile vor discuta și o posibilă garanție de apărare pentru Ucraina inspirată de articolul 5 al Tratatului NATO. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a spus la reuniunea G7 de la Paris că are așteptări reduse de la această rundă. Ea a cerut un armistițiu, oprirea atacurilor asupra civililor și garanții împotriva unui nou atac rusesc.

Jared Kushner și Steve Witkoff se deplasează la Moscova pentru a obține de la Vladimir Putin acordul ca Europa să participe la următoarele negocieri privind Ucraina și pentru a confirma cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul războiului.

Kushner a evidențiat că participarea europeană este crucială pentru discuțiile privind noua arhitectură de securitate a Europei, o condiție majoră a Moscovei și o sursă de îngrijorare pentru oficialii europeni.

Mediatorul a declarat reporterilor: „Avem nevoie ca europenii să fie prezenți la masa negocierilor”, sperând să obțină acordul lui Putin joi, considerație care va facilita progresele ulterioare asupra problemelor majore.

Schimbul de prizonieri a fost descris de Kushner ca fiind probabil „cel mai mare” de la începutul conflictului, urmand a fi confirmat oficial joi, Tass raportând deja un acord pentru o operatiune la scară largă.

Negocierile de la Abu Dhabi, prima întâlnire trilaterală din februarie, nu au produs progrese decisive asupra încetării focului sau a teritoriului, dar reluarea dialogului a fost considerată un pas important în capitalele europene.

Kushner a calificat discuțiile de două zile ca fiind „substanțiale” și „destul de dure”, dar un prim pas bun, menționând că a fost un proces lung pentru a aduce părțile la masă.

Kushner a subliniat că problema teritorială rămâne cea mai dificilă de rezolvat, în timp ce negociatorii ucraineni au atribuit limitările de progres „directivelor foarte stricte” primite de la Kremlin.

Emisarii americani intenționează să convină asupra datei următoarei runde de negocieri în întâlnirea de la Moscova, urmând apoi să se deplaseze la Dublin pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski și liderii europeni.

Ucraina visează la un acord de încetare a focului până la Anul Nou, temându-se de o campanie de bombardamente asupra infrastructurii energetice menită să paralizeze țara.

O întrebare-cheie pentru Europa este legătura dintre discuțiile privind reforma cadrului de securitate continental și cele despre pacea în Ucraina, Europa militând pentru garanții de securitate solide.

Oficialii americani explorează posibilitatea unui acord de apărare colectivă de tip NATO pentru Ucraina, în timp ce Rusia insistă asupra extinderii discuțiilor la întreaga arhitectură de securitate europeană.

Oficialii europeni vor să analizeze reforma sistemului de securitate în paralel cu procesul de pace, dar refuză să se angajeze în reforme înainte de atingerea unui acord de pace.

Kushner a afirmat că scopul este de a discuta toate problemele și de a găsi o modalitate de a le rezolva simultan, subliniind că măsurile de securitate postbelice nu vor fi aplicate înainte de un acord teritorial.

SUA cere implicarea Europei pentru a rezolva toate problemele împreună, recunoscând importanța consultării europene pentru succesul negociărilor.

Kushner a precisat că implementarea măsurilor de securitate nu va avea loc până nu se ajunge la un acord privind teritoriul și celelalte chestiuni bilaterale.

Dorința SUA de a implica Europa readuce în centrul atenției UE și Regatul Unit, care trebuie să decidă rapid cine îi va reprezenta la următoarele discuții.

Liderii UE vor analiza chestiunea reprezentării în cadrul unui summit informal vineri la Dublin.

Zelenski dorește să fie consultat cu privire la reprezentanții Europei, îndemnând aliații să se grăbească și să aleagă o singură persoană pentru a evita diviziunile.

Kushner a considerat actualul aranjament (NATO, UE, Franța, Germania, Regatul Unit, Italia) ca o „modalitate foarte solidă de organizare”.

Kushner a subliniat că, dacă Europa ar identifica o singură persoană care să vorbească în numele său, ar fi o realizare mai mare decât efortul de a-i convinge pe ruși să o includă.

Kushner a remarcat că este important să se aibă aceste discuții, deoarece implementarea măsurilor postbelice va avea loc abia după un acord.

Kushner a insistat că soluționarea problemelor teritoriale și a celor de securitate trebuie făcută concomitent, evitând separarea lor.