Un acord controversat privind delimitarea frontierelor maritime între Turcia și Libia a stârnit noi tensiuni în estul Mediteranei, determinând Atena să facă presiuni asupra Uniunii Europene pentru luarea de măsuri ferme împotriva Ankarei. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis intenționează să abordeze această problemă în cadrul reuniunii informale a liderilor UE, programată vineri la Dublin, deși agenda principală a summitului se concentrează pe inteligența artificială și războiul din Ucraina.
Disputa se axează pe un acord semnat de Turcia cu guvernul libian de la Tripoli, recunoscut de ONU, care revendică un coridor maritim în estul Mediteranei, între Grecia și Cipru. În octombrie 2026, acest acord a fost ratificat unanim și de autoritățile rivale din estul Libiei, reacționând negativ Bruxelles-ul. Președinții Comisiei Europene și ai Consiliului European au declarat printr-un comunicat comun că pactul „încalcă drepturile suverane ale statelor terțe, nu respectă Dreptul Mării și este nul și neavenit”. De asemenea, Egiptul, Bahrain, Cipru, Israelul și Emiratele Arabe Unite au respins pactul.
Grecia avertizează că, în cazul unei escaladări, va solicita sancțiuni și sprijin din partea Uniunii Europene. Ministrul de externe al Greciei, Giorgos Gerapetritis, a confirmat această poziție într-un interviu pentru televiziunea locală ANT1 și a reafirmat-o în fața unei comisii parlamentare, declarând că Atena se pregătește pentru o posibilă reacție a Turciei. Mitsotakis a ridicat deja această chestiune la Adunarea Generală a ONU, prezentând o hartă pentru a ilustra faptul că „geografia nu poate fi rescrisă” și că drepturile suverane nu pot fi șterse prin trasarea unor linii arbitrare.
Ankara a reacționat critic la poziția europeană, acuzând Bruxelles-ul că adoptă pozițiile „maximaliste și ilegale” ale Greciei și Ciprului. Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a declarat într-o ședință a Consiliului de Miniștri: „Ne așteptăm ca aceștia să respecte voința comună a țării noastre și a Libiei”. Disputa este strâns legată de doctrina turcă „Patriei Albastre”, prin care Ankara își afirmă suveranitatea asupra zonelor de coastă, fiind prevăzută codificarea acestei doctrine până la sfârșitul anului.
O consecință directă a tensiunilor geopolitice vizează un proiect strategic european: interconexiunea electrică submarină între Grecia și Cipru, evaluată la 1,9 miliarde de euro. Turcia este suspectată că ar folosi acordul cu Libia pentru a contesta explorările offshore din sudul Cretei și lucrările la acest cablu. Proiectul, inițial întrerupt în 2024, a fost reluat parțial, compania franceză Meridiam devenind acționarul majoritar acum trei luni. Marți, o navă franceză a părăsit portul Heraklion pentru a începe lucrările, în timp ce raportul UE privind turcimea menționează obstrucționarea continuă a acestui proiect de către Ankara.