Românii care vor să construiască o casă pe un teren agricol trebuie să scoată bani din buzunar înainte de începerea lucrărilor. În 2026, introducerea unui teren agricol în intravilan poate costa până la 4.292 de lei pentru o suprafață de 1.000 de metri pătrați. Suma nu include însă proiectarea, avizele, racordarea la utilități și eventualele lucrări de infrastructură. În unele cazuri, cheltuielile suplimentare pot depăși cu mult valoarea taxei inițiale.
Cumpărarea unui teren agricol la marginea unei localități poate părea o soluție avantajoasă pentru cei care vor să își construiască o locuință. Prețul mai mic al terenului nu garantează însă și costuri reduse pentru realizarea proiectului, scrie Adevărul.
În cazul terenurilor agricole situate în extravilan, construirea unei locuințe obișnuite nu este permisă automat. Proprietarii trebuie să parcurgă procedurile legale pentru schimbarea încadrării terenului și obținerea autorizațiilor necesare.
Tarifele aplicabile în 2026 sunt stabilite prin Ordinul Ministerului Agriculturii nr. 10/2026. Valoarea taxei diferă în funcție de clasa de calitate a terenului. Pentru o suprafață de 1.000 de metri pătrați costurile sunt: clasa I – 4.292 de lei; clasa II – 3.756 de lei; clasa III – 3.219 lei; clasa IV – 2.683 de lei; clasa V – 2.146 de lei. Aceste sume reprezintă tarifele prevăzute de legislație, fără eventualele scutiri aplicabile. Comparativ cu anul trecut, costurile au crescut cu aproximativ 1,6%. De exemplu, pentru un teren de 1.000 de metri pătrați din clasa a III-a, proprietarul plătește în 2026 cu 51 de lei mai mult decât în 2025. Banii sunt destinați Fondului de ameliorare a fondului funciar, iar calculul se realizează în funcție de suprafața și încadrarea terenului.
Legislația impune restricții privind construcțiile care pot fi realizate pe terenurile agricole din extravilan. Sunt permise, în anumite condiții, construcții destinate activităților agricole, precum depozitele, silozurile, adăposturile pentru animale, serele sau solariile. Regulile sunt mai stricte pentru terenurile încadrate în clasele I și II de calitate, deoarece acestea beneficiază de o protecție suplimentară. O locuință nu poate fi declarată simplu drept anexă agricolă pentru a evita procedurile de autorizare. Mai mult, chiar dacă terenul este introdus în intravilan, acest lucru nu înseamnă automat că proprietarul poate începe construcția.
Pe lângă tariful pentru introducerea terenului în intravilan, proprietarii trebuie să ia în calcul o serie de costuri suplimentare. Printre acestea se numără documentația cadastrală, ridicarea topografică, studiile de specialitate, proiectarea și avizele necesare. O cheltuială importantă poate fi și racordarea la utilități. Dacă terenul nu beneficiază de apă, canalizare sau energie electrică, proprietarul trebuie să afle cât costă extinderea rețelelor. În anumite situații, investitorii care solicită extinderea intravilanului în zone fără infrastructură pot fi obligați să suporte inclusiv cheltuielile pentru amenajarea drumurilor și realizarea rețelelor edilitare. Aceste costuri diferă considerabil de la o localitate la alta.
Specialiștii recomandă obținerea unui certificat de urbanism înainte de cumpărarea unui teren pe care urmează să fie construită o casă. Documentul arată regimul juridic și urbanistic al parcelei, restricțiile existente și condițiile în care poate fi autorizată o construcție. Proprietarul trebuie să verifice și accesul la un drum public, existența utilităților și situația cadastrală. Introducerea unui teren agricol în intravilan se poate realiza prin Planul Urbanistic General sau printr-un Plan Urbanistic Zonal, cu respectarea procedurilor de avizare și aprobare. În plus, proprietarii trebuie să plătească anual și impozitul pe teren. Acesta diferă în funcție de localitate, suprafață și categoria de folosință.