Infecția persistentă cu HPV este principala cauză a cancerului de col uterin. Tulpinile 16 și 18 sunt responsabile pentru peste 70% dintre cazuri.
Cancerul de col uterin nu provoacă simptome în stadiile incipiente. Sângerările după contactul sexual și durerile pelvine pot apărea în faze mai avansate.
O recoltare care durează aproximativ 30 de secunde, alături de testarea HPV și testul Babeș-Papanicolau, poate ajuta la depistarea leziunilor înainte ca acestea să evolueze spre cancer.
România continuă să ocupe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește incidența și mortalitatea prin cancer de col uterin. Deși este o boală care poate fi prevenită prin vaccinare anti-HPV și depistată la timp prin screening, mii de femei primesc anual acest diagnostic, iar multe ajung la medic abia atunci când cancerul se află într-un stadiu avansat, potrivit INSP.
În România anului 2026, cancerul de col uterin rămâne o problemă majoră de sănătate publică. Estimările europene pentru anul 2024 indică aproximativ 3.666 de cazuri noi și 1.828 de decese provocate de această boală. Rata mortalității a ajuns la 17,2 decese la 100.000 de femei, de peste trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, de 5,1 la 100.000 de femei.
În spatele acestor cifre se află o realitate care poate fi schimbată prin prevenție, educație și acces la servicii medicale. Vaccinarea împotriva virusului HPV, controalele ginecologice și programele de screening pot reduce semnificativ riscul apariției bolii și pot identifica leziunile precanceroase înainte ca acestea să evolueze.
Dr. Emel Nuraltay, medic specialist Obstetrică-ginecologie, a explicat, în exclusivitate pentru DC Medical, de ce vaccinarea și testarea periodică sunt esențiale, care sunt tulpinile HPV cu cel mai mare risc oncogen și de ce femeile nu trebuie să aștepte apariția simptomelor pentru a merge la medic.
HPV, principala cauză a cancerului de col uterin. Ce tulpini prezintă cel mai mare risc
Infecția persistentă cu virusul papiloma uman (HPV) reprezintă cauza principală a cancerului de col uterin. Virusul se transmite în principal prin contact sexual și include peste 200 de tulpini, însă numai o parte dintre acestea au potențial oncogen.
Marea majoritate a cazurilor de cancer de col uterin sunt generate de infecția persistentă cu virusul HPV (virusul papiloma uman), un virus cunoscut de aproape 50 de ani. Acesta se transmite în principal prin contact sexual.
Nu vorbim despre cele peste 200 de tulpini virale care pot infecta tegumentul sau mucoasele, ci despre anumite tulpini, așa-numitele tulpini oncogene, care pot genera boala malignă.
Cele mai frecvent întâlnite în patologia cancerului de col uterin sunt tulpinile 16 și 18. Împreună, acestea sunt responsabile pentru peste 70% dintre cazurile de cancer de col uterin
Infecția cu HPV nu înseamnă automat apariția cancerului. Riscul apare în special atunci când infecția cu o tulpină oncogenă persistă și produce modificări la nivelul celulelor colului uterin. Unele dintre aceste leziuni pot evolua în timp către cancer, dacă nu sunt identificate și tratate.
Vaccinul HPV, cea mai eficientă metodă de prevenire a cancerului de col uterin
Vaccinarea anti-HPV reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de prevenție. Protecția este cu atât mai eficientă atunci când vaccinul este administrat înainte de începerea vieții sexuale și, implicit, înainte de o eventuală expunere la virus.
Vaccinul nonavalent, disponibil în prezent, oferă protecție împotriva a nouă tulpini HPV, inclusiv a celor asociate cel mai frecvent cu apariția cancerului de col uterin.
Cea mai simplă modalitate de prevenire a infecției cu virusul HPV este vaccinarea. Mă refer, în primul rând, la vaccinarea fetelor cu vârste cuprinse între 9 și 14 ani, înainte de începerea vieții sexuale. Avem în prezent la dispoziție vaccinul nonavalent, care oferă protecție împotriva celor nouă tulpini HPV cu cea mai mare frecvență în apariția cancerului de col uterin.
Vaccinarea fetelor înainte de începerea vieții sexuale reprezintă cea mai eficientă modalitate de prevenire a infecției cu virusul HPV.
Desigur, în acest program pot fi incluși și băieții. Deși bărbații dezvoltă cu aproximativ 10% mai puține cancere în sfera genitală și în alte regiuni anatomice asociate infecției cu HPV, vaccinarea băieților și a bărbaților reprezintă, de asemenea, o modalitate de prevenire a transmiterii virusului pe cale sexuală
În România, vaccinarea anti-HPV este gratuită pentru fete și băieți cu vârste între 11 și 26 de ani neîmpliniți. Femeile cu vârste între 27 și 45 de ani beneficiază de compensare de 50%.
Testul HPV și testul Babeș-Papanicolau pot depista leziunile înainte de apariția cancerului
Vaccinarea nu înlocuiește screeningul. Chiar și femeile vaccinate trebuie să respecte recomandările privind controalele și testările periodice.
Screeningul pentru cancerul de col uterin urmărește identificarea infecțiilor cu HPV și a modificărilor celulare care pot preceda apariția unei tumori maligne.
De asemenea, foarte importantă este politica de screening. Programele de screening trebuie inițiate, gestionate și coordonate de ministerele sănătății din țările civilizate.
În cazul cancerului de col uterin, screeningul presupune genotiparea HPV și testul Babeș-Papanicolau, dar și alte investigații disponibile în prezent, care ne ajută să stabilim stadiul și vechimea infecțiilor virale.
Aici mă refer la testele de tip CINtec și la testele de metilare ADN HPV, disponibile în laboratoarele din marile orașe.
Screeningul de bază se referă însă la genotiparea HPV și la testul Babeș-Papanicolau, respectiv citologia clasică, prin care putem identifica eventualele leziuni cu potențial de evoluție către o boală malignă.
Genotiparea HPV evidențiază numărul tulpinilor cu care pacienta este infectată și tipul acestora, prezente la nivelul tractului genital. În funcție de rezultate, medicul poate stabili conduita ulterioară și poate decide ce investigații sau tratamente sunt necesare pentru leziunile de col uterin, fie că sunt precanceroase, fie că sunt deja canceroase
În România, serviciile de depistare precoce prin testare HPV cu triaj citologic Babeș-Papanicolau sunt incluse în pachetul de servicii medicale decontate pentru femeile cu vârste între 25 și 64 de ani, o dată la cinci ani, în condițiile prevăzute de program.
De asemenea, începând din 2026, proiectul CLARA, finanțat prin Programul Operațional Sănătate și coordonat de Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București, urmărește asigurarea accesului gratuit la screening pentru peste 200.000 de femei din categorii vulnerabile.
Cancerul de col uterin nu provoacă simptome în stadiile incipiente
Unul dintre cele mai mari pericole ale acestei boli este faptul că poate evolua fără semne evidente. Absența durerii sau a altor manifestări nu înseamnă că o femeie nu are infecție HPV ori leziuni precanceroase.
Medicul atrage atenția că multe paciente ajung la control abia după apariția unor simptome, deși screeningul poate identifica modificările cu mult înainte.
Din păcate, într-adevăr, în România există acest mit potrivit căruia mergem la medic doar atunci când ne doare ceva.
Cancerul de col uterin, deși este o boală foarte accesibilă diagnosticului și poate fi depistat cu ușurință printr-un examen ginecologic cu valve și o recoltare care durează aproximativ 30 de secunde, are o particularitate importantă: stadiile incipiente sunt complet asimptomatice.
În ceea ce privește simptomele, pot apărea sângerări intermenstruale, sângerări la contactul sexual, dureri pelvine și modificări ale aspectului secreției vaginale. Aceste manifestări apar însă, de regulă, atunci când boala se află deja în stadii avansate.
De aceea, educația este foarte importantă, în special educația sanitară în mediul rural. Avem nevoie de campanii de educație, de vaccinare și de informare a populației.
Și, de ce nu, de programe prin care femeile să fie aduse la medicul ginecolog, gratuit, dacă este posibil
Prin urmare, apariția sângerărilor după contactul sexual, a sângerărilor între menstruații, a durerilor pelvine sau a modificărilor secrețiilor vaginale impune un consult medical. Totuși, femeile nu trebuie să aștepte aceste manifestări pentru a merge la ginecolog.
Rușinea și lipsa educației medicale țin femeile departe de ginecolog
Accesul la servicii medicale nu reprezintă singurul obstacol în prevenirea cancerului de col uterin. În special în mediul rural, rușinea, prejudecățile și lipsa informațiilor corecte pot împiedica femeile să solicite un consult ginecologic.
Întrebată dacă teama sau rușinea de a merge la ginecolog reprezintă încă o problemă în România, dr. Emel Nuraltay a subliniat rolul educației.
Da, putem vorbi și despre acest aspect, dar tot educația este cea care va rezolva aceste probleme.
În mediul rural, foarte multe paciente se rușinează să meargă la ginecolog. Din nou, programele educaționale sunt cele care pot aduce informații mai multe și mai pertinente și pot încuraja femeile să se prezinte la medicul ginecolog
Tratamentul cancerului de col uterin trebuie stabilit în centre multidisciplinare
Depistarea precoce este esențială, însă la fel de important este accesul rapid la tratamentul potrivit. Atunci când medicii identifică o leziune precanceroasă sau un cancer de col uterin, conduita terapeutică depinde de rezultatele investigațiilor și de stadiul bolii.
La fel de important este ca, atunci când diagnosticăm o boală malignă, să aplicăm tratamentul adecvat, rapid și corect, în centre multidisciplinare care se ocupă de tratamente oncologice și care dispun de tehnologii performante, disponibile inclusiv în țara noastră
România, în campania de eliminare a cancerului de col uterin
Pe 17 noiembrie, Ministerul Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică marchează Ziua dedicată eliminării cancerului de col uterin printr-o campanie de informare, educare și conștientizare.
Mesajul din acest an, ”Împreună putem elimina cancerul de col uterin”, susține obiectivele Organizației Mondiale a Sănătății pentru 2030, cunoscute sub formula 90-70-90:
70% dintre femei să beneficieze de screening cu teste performante până la vârsta de 35 de ani și din nou până la 45 de ani;
Cancerul de col uterin este unul dintre puținele tipuri de cancer pentru care există instrumente eficiente de prevenție, screening și tratament. Vaccinarea copiilor, testarea periodică a femeilor și accesul la servicii medicale de calitate pot schimba radical statisticile din România.
Prevenția nu trebuie să înceapă odată cu apariția simptomelor. Un control ginecologic și o recoltare de câteva zeci de secunde pot face diferența dintre depistarea unei leziuni tratabile și diagnosticul unei boli aflate deja într-un stadiu avansat.