Tribunalul București a admis în parte contestația formulată de fostul candidat la Președinția României, Călin Georgescu, împotriva măsurii asiguratorii instituite de Direcția Națională Antidrog și Infracționalitate Organizată (DIICOT) asupra conturilor sale. Decizia a fost pronunțată în camera de consiliu a instanței pe 12 noiembrie 2026 și se referă la măsura dispusă prin Ordonanța nr. 2871/19/2024 din 7 octombrie 2026.
Deși a recunoscut temeinicia parțială a contestației, instanța a menținut sechestrul sau poprirea asiguratorie, respectând limitele prevăzute de Articolul 729 din Codul de Procedură Civilă. Această normă reglementează protecția mijloacelor minime de existență ale debitorului și ale familiei sale în cadrul urmăririi silite a veniturilor bănești, cum ar fi salariile, pensiile sau alte venituri periodice.
Conform legislației citate, limitele de reținere variază în funcție de natura debitului: pentru obligațiile de întreținire sau alocațiile pentru copii, urmărirea poate atinge până la jumătate (1/2) din venitul net lunar, în timp ce pentru alte datorii (credite, taxe, amenzi), limita este de o treime (1/3). În cazul mai multor popriri simultan, totalul reținerilor nu poate depăși jumătate din venitul net. De asemenea, dacă venitul net este sub nivelul jumătății din salariul minim brut pe economie, suma respectivă este integral protejată.
Despre motivarea detaliată a admiterii parțiale, decizia va specifica argumentele instanței, care sunt definitive, cu mențiunea că cheltuielile de judecată rămân în sarcina statului, conform Articolului 275 alineatul 3 din Codul de Procedură Penală. Avocatul lui Călin Georgescu, Mircea Sinescu, comentând decizia pentru EvZ, a declarat telefonic: „Soluția este parțial corectă”.
Călin Georgescu se află în atenția DIICOT într-un dosar nou de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, trimis spre judecată cu o zi înainte de data publicării acestei decizii. Procurorii îl acuză, alături de omul de afaceri Ionel Rusen, că ar fi constituit un grup infracțional organizat între septembrie 2021 și octombrie 2023. Schema presupunea obținerea de garanții financiare de la investitori români, sub pretextul acordării de împrumuturi sau finanțări externe de milioane de euro prin intermediul unor instituții bancare străine.