Trei sferturi dintre români folosesc AI pentru informații despre sănătate

Potrivit Raportului de Sănătate STADA 2026, 74% dintre români folosesc instrumente bazate pe inteligența artificială pentru informații medicale, în contextul percepției că accesul la servicii medicale accesibile este principala provocare a sistemului de sănătate.

Trei sferturi dintre români folosesc AI pentru informații despre sănătate

Conform celui mai recent raport de sănătate STADA, România este țara cu cea mai ridicată utilizare a inteligenței artificiale pentru sănătate dintre cele 20 de piețe analizate.

Raportul de Sănătate STADA 2026 arată că pacienții români devin din ce în ce mai autonomi, căutând activ informații și folosind tehnologia pentru decizii medicale. Autonomia reflectă nevoia de a compensa accesul adesea dificil la servicii medicale. 96% dintre români practică automedicația. Tot mai mulți români încearcă să își rezolve singuri problemele de sănătate, pe fondul dificultăților din sistemul medical. Un studiu realizat de o companie farmaceutică germană arată că cei mai mulți recurg la automedicație, iar unii sunt dispuși să își ofere datele medicale inteligenței artificiale. Rezultatele au stârnit dezbateri în rândul specialiștilor, care atrag atenția asupra riscurilor.

Aproape trei sferturi dintre respondenți (74%) folosesc instrumente bazate pe AI pentru informații medicale, pentru a înțelege un diagnostic sau recomandări de sănătate, comparativ cu media europeană de 55%. În același timp, 96% dintre români declară că practică automedicația, iar accesul la servicii medicale accesibile este perceput drept cea mai mare provocare de sănătate a țării. Participarea la controalele preventive este cea mai redusă dintre toate statele incluse în studiu. Românii adoptă inteligența artificială, dar nu vor să înlocuiască medicul. Cea mai mare provocare este accesul la medic. Pentru 68% dintre respondenți, accesul la servicii medicale accesibile reprezintă cea mai mare provocare a sistemului de sănătate. Doar 29% consideră sistemul medical românesc comparabil sau mai bun decât alte sisteme, iar numai 24% cred că acesta beneficiază de suport digital suficient. Aproape trei sferturi dintre români folosesc inteligența artificială pentru a obține informații despre problemele de sănătate. Studiul realizat de compania farmaceutică germană STADA arată că procentul ajunge la 74%, în condițiile în care media globală este de 55%. Problemele sistemului medical îi împing pe români să caute răspunsuri online. Studiul arată că 68% dintre români consideră accesul la servicii medicale la prețuri accesibile drept principala problemă a sistemului sanitar. Doar 29% dintre participanți cred că serviciile medicale din România sunt la fel de bune sau mai bune decât cele disponibile în alte țări. 74% dintre români folosesc inteligența artificială pentru informații legate de sănătate, mult peste media globală de 55%. Cu toate acestea, nu vor să renunțe la interacțiunea directă cu medicii, arată studiul STADA. Pentru 68% dintre respondenți, accesul la servicii medicale la prețuri accesibile reprezintă principala problemă a sistemului sanitar. În plus, doar 29% consideră că serviciile medicale din România sunt la fel de bune sau mai bune decât cele din alte țări.

Chiar dacă sunt cei mai deschiși europeni la utilizarea inteligenței artificiale în sănătate, cu 68% care ar accepta o consultație asistată AI și 52% dispuși să permită AI accesul la datele medicale, relația umană rămâne esențială. Majoritatea preferă consultațiile în persoană, screeningurile față în față și discuția directă cu farmacistul. 56% declară că ar prefera un plan de tratament generat cu ajutorul inteligenței artificiale, însă validat de un medic. Românii nu consideră AI un substitut al expertizei medicale, ci un instrument care facilitează accesul la aceasta. Doar 41% dintre români participă la controale preventive regulate, deși prevenția este prima direcție către care ar aloca resurse suplimentare pentru sănătate. Totodată, 84% dintre respondenți declară că ar accepta testarea genetică pentru identificarea riscurilor viitoare de boală. Problema nu este lipsa interesului pentru prevenție, ci barierele de acces și implementare care împiedică transformarea acesteia într-un comportament constant. Datele evidențiază tendința persoanelor de a căuta singure explicații pentru simptome și posibile tratamente. O parte dintre respondenți sunt dispuși să ofere inclusiv date medicale unor instrumente de inteligență artificială. Specialiștii atrag atenția că folosirea acestor tehnologii fără înțelegerea limitelor lor poate fi riscantă. Mihai Fugarevici, director STADA, leagă utilizarea frecventă a inteligenței artificiale de dificultățile întâmpinate de pacienți atunci când încearcă să acceseze serviciile medicale. „De ce pacientul utilizează AI într-o pondere atât de mare, pentru că motivează că accesul la sistemul de sănătate nu este cel mai bun. Participarea la controale preventive ține foarte mult de educația noastră, de educația pacienților”, a declarat Mihai Fugarevici. Deși interesul pentru informațiile medicale obținute prin AI este ridicat, românii participă în continuare foarte puțin la controalele preventive. Avertismentul specialiștilor: AI nu cunoaște întotdeauna istoricul medical. Florian Berghea, președintele Comisiei de Inteligență Artificială, spune că aceste instrumente pot oferi sprijin utilizatorilor, însă rezultatele trebuie privite cu atenție. Un sistem de inteligență artificială nu are neapărat informații despre bolile anterioare sau despre istoricul medical al persoanei care îi solicită un răspuns. „AI-ul poate să ne ajute foarte mult dacă știm să-l folosim și dacă știm unde sunt limitele. Nu orice AI îți cunoaște patologia sau suferința din trecut”, a precizat Florian Berghea. Românii apelează tot mai mult la inteligența artificială pentru problemele de sănătate, dar participarea la controalele medicale preventive rămâne la un nivel foarte scăzut. Florian Berghea, președinte al Comisiei de Inteligență Artificială: AI-ul poate să ne ajute foarte mult dacă știm să-l folosim și dacă știm unde sunt limitele. Nu orice AI îți cunoaște patologia sau suferința din trecut. Mihai Fugarevici, director STADA: De ce pacientul utilizează AI într-o pondere atât de mare, pentru că motivează că accesul la sistemul de sănătate nu este cel mai bun. Participarea la controale preventive ține foarte mult de educația noastră, de educația pacienților.

Șapte din zece români declară că au încredere într-o farmacie complet digitală, iar aproape jumătate spun că au solicitat recomandarea farmacistului înainte de achiziția online. Respondenții văd farmacia viitorului ca pe un punct de acces extins la servicii medicale, cu consultații de specialitate, recomandări personalizate, servicii de monitorizare și management digital al tratamentelor. Farmacistul își consolidează poziția de interfață între tehnologie și pacient, iar farmacia are potențialul de a deveni unul dintre cele mai importante huburi de sănătate ale comunității. 84% dintre respondenți declară că au o stare bună de sănătate mintală, cea mai ridicată valoare dintre toate țările participante. Aproape jumătate dintre români consideră deteriorarea sănătății mintale una dintre cele mai importante provocări sociale. Cum își apreciază românii sănătatea mintală. Raportul STADA include date despre sănătatea mintală. 84% dintre românii care au participat la studiu consideră că starea lor de sănătate mintală este bună. Psihoterapeutul Ștefania Voia remarcă interesul tot mai mare pentru demersurile terapeutice. Potrivit acesteia, oamenii solicită sprijin nu doar în situații dificile, ci și pentru a se înțelege mai bine și pentru a gestiona mai eficient anumite experiențe. „Tot mai mulți vor un demers terapeutic, nu pentru că au probleme grave, ci pentru că vor să se înțeleagă mai bine, să învețe să gestioneze niște situații”, a explicat Ștefania Voia. În privința sănătății mintale, 84% dintre românii chestionați își apreciază starea ca fiind bună. Ștefania Voia, psihoterapeut: Tot mai mulți vor un demers terapeutic, nu pentru că au probleme grave, ci pentru că vor să se înțeleagă mai bine, să învețe să gestioneze niște situații.

Acest paradox sugerează că românii nu evaluează pozitiv performanța sistemului în domeniul sănătății mintale, ci exprimă mai degrabă un sentiment de reziliență personală și de încredere în propria capacitate de adaptare. O altă problemă semnalată este organizarea programărilor în sistemul public de sănătate. Rozalina Lăpădatu, președinta APAA, consideră că lipsa unui sistem digital de programări reprezintă o dificultate pentru pacienți. „Cred că cea mai mare dificultate este modul în care se fac programările, noi nu avem în sistemul public un sistem digital de a face programări, așa cum se întâmplă în sitemul privat”, a declarat Rozalina Lăpădatu. Raportul STADA este publicat anual de o companie farmaceutică germană și analizează percepțiile europenilor în privința sănătății, prevenției și utilizării noilor tehnologii în medicină. Rozalina Lăpădatu, președinte APAA: Cred că cea mai mare dificultate este modul în care se fac programările, noi nu avem în sistemul public un sistem digital de a face programări, așa cum se întâmplă în sitemul privat. Raportul STADA este realizat anual de o companie farmaceutică germană și analizează percepțiile europenilor despre sănătate, prevenție și utilizarea noilor tehnologii în medicină.

Da, ce se întâmplă dacă mă doare stomacul sau nu știu ce, din astea. Știți cum se spune, că de multe ori e bine să ceri și a doua părere. Îmi fac analize anual și acolo se vede dacă mai pică câte ceva. Înainte să apară inteligența artificială, lumea se uita pe Google și afla numai de la orice simptom că ai cancer sau că ești în stare terminală, cred că ChatGPT-ul o să-ți zică același lucru.

Potrivit rezultatelor Raportului de Sănătate STADA 2026, românii caută activ informații, utilizează tehnologia pentru a lua decizii de sănătate și își asumă un rol tot mai important în parcursul medical. În spatele acestei schimbări se află însă o realitate mai complexă: autonomia nu este determinată doar de accesul la informație, ci și de nevoia de a compensa dificultățile de acces la servicii medicale. O nouă generație de pacienți prinde contur în România: mai informați, mai implicați și mai autonomi în gestionarea propriei sănătăți. Datele studiului arată că România este țara cu cea mai ridicată utilizare a inteligenței artificiale pentru sănătate dintre cele 20 de piețe analizate. Aproape trei sferturi dintre respondenți (74%) folosesc deja instrumente bazate pe AI pentru a obține informații medicale, a înțelege mai bine un diagnostic sau pentru recomandări privind sănătatea, comparativ cu o medie europeană de 55%.

În același timp, 96% dintre români declară că practică automedicația, iar accesul la servicii medicale accesibile este perceput drept cea mai mare provocare de sănătate a țării. În contrast, participarea la controalele preventive este cea mai redusă dintre toate statele incluse în studiu. „Rezultatele ne arată apariția unui pacient mai autonom și mai implicat în propriile decizii de sănătate. Însă această autonomie nu trebuie interpretată ca o retragere a oamenilor din relația cu profesioniștii din sănătate. Dimpotrivă, românii caută soluții care să le faciliteze accesul la îngrijirea medicală și să îi ajute să navigheze mai eficient într-un sistem pe care îl percep adesea ca fiind dificil de accesat”, a declarat Mihai Fugarevici, Country Manager STADA România. Pe de o parte, românii sunt printre cei mai deschiși europeni către utilizarea inteligenței artificiale în sănătate. 68% ar lua în considerare o consultație asistată de AI, iar 52% sunt dispuși să permită accesul inteligenței artificiale la propriile date medicale. Pe de altă parte, relația umană rămâne esențială. Majoritatea românilor continuă să prefere consultațiile medicale în persoană, screeningurile preventive realizate față în față și interacțiunea directă cu farmacistul. Mai mult, 56% declară că ar prefera un plan de tratament generat cu ajutorul inteligenței artificiale, însă validat de un medic. Aceste rezultate sugerează că românii nu consideră AI un substitut al expertizei medicale, ci un instrument care poate facilita accesul la aceasta.

Deși România se află în avangarda adoptării noilor tehnologii în sănătate, studiul arată că principala preocupare a populației nu este digitalizarea în sine. Pentru 68% dintre respondenți, accesul la servicii medicale accesibile reprezintă cea mai mare provocare a sistemului de sănătate. În plus, doar 29% consideră că sistemul medical românesc este comparabil sau mai bun decât alte sisteme de sănătate, iar numai 24% cred că acesta beneficiază de suport digital suficient.

Studiul evidențiază și un paradox în ceea ce privește prevenția. Deși doar 41% dintre români participă la controale preventive regulate, prevenția este prima direcție către care ar aloca resurse suplimentare pentru sănătate. Totodată, 84% dintre respondenți declară că ar accepta testarea genetică pentru identificarea riscurilor viitoare de boală. Datele sugerează că problema nu este lipsa interesului pentru prevenție, ci existența unor bariere de acces și implementare care împiedică transformarea acesteia într-un comportament constant.

Șapte din zece români declară că au încredere într-o farmacie complet digitală, iar aproape jumătate spun că au solicitat recomandarea farmacistului înainte de a realiza ulterior achiziția online. Totodată, respondenții văd farmacia viitorului ca pe un punct de acces extins la servicii medicale, care poate oferi consultații de specialitate, recomandări personalizate, servicii de monitorizare și management digital al tratamentelor. Rezultatele arată că farmacistul își consolidează poziția de interfață între tehnologie și pacient, iar farmacia are potențialul de a deveni unul dintre cele mai importante hub-uri de sănătate ale comunității.

În ciuda preocupărilor legate de accesul la servicii medicale și de percepția moderată asupra sistemului de sănătate, România înregistrează unul dintre cele mai interesante rezultate ale studiului: 84% dintre respondenți declară că au o stare bună de sănătate mintală, cea mai ridicată valoare dintre toate țările participante. În același timp însă, aproape jumătate dintre români consideră deteriorarea sănătății mintale una dintre cele mai importante provocări sociale. Acest aparent paradox sugerează că românii nu evaluează pozitiv performanța sistemului în domeniul sănătății mintale, ci exprimă mai degrabă un sentiment de reziliență personală și de încredere în propria capacitate de adaptare.

STADA Health Report 2026 se bazează pe un studiu online independent și reprezentativ realizat de compania de cercetare Human8 în numele STADA, în perioada februarie-martie 2026, pe un eșantion de 500 până la 2.000 de respondenți din fiecare dintre cele 20 de țări participante, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Kazahstan, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Slovacia, Spania, Elveția, Regatul Unit și Uzbekistan. Studiul analizează percepțiile, experiențele și așteptările oamenilor în ceea ce privește sănătatea, prevenția, accesul la servicii medicale, sănătatea mintală și impactul noilor tehnologii asupra îngrijirii medicale.

Surse

Categorii:
Entități:
Etichete: