ACTUALIZARE Tribunalul București l-a pus pe Călin Georgescu sub arest la domiciliu; motivarea: lipsa dovezilor de folos material
Tribunalul București a decis înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru Călin Georgescu, motivând că „nu există până în prezent nicio dovadă că ar fi primit un folos material rezultat în urma infracțiunii”. Judecătoarea Diana Nicoleta Costea a motivat decizia afirmând că, după o lună și jumătate de detenție în arestul Poliției, nici controlul judiciar nu se mai dovedește suficient de restrictiv, iar arestul la domiciliu rămâne măsura adecvată.
Instanța a reținut că presupusa faptă s-a consumat între decembrie 2021 și ianuarie 2022 și nu există indicii că Georgescu ar fi încercat să influențeze ancheta DIICOT, deși era informat despre ea din septembrie 2026. Politicianul pro-rus nu mai este considerat un risc pentru comiterea unor noi infracțiuni, iar trecerea timpului de la presupusa înșelăciune a scăzut pericolul pentru ordinea publică. Deși Georgescu avusese intenția de a pleca în Italia, magistrata a susținut că discuția despre mutație nu presupune automat o tentativă de sustragere de la ancheta penală.
Motivarea instanței arată că presupusul prejudiciu de 1,1 milioane de euro calculat de DIICOT a fost recuperat parțial și poate fi recuperat în continuare. Judecătoarea Diana Nicoleta Costea, care a pronunțat decizia, este unul dintre semnatarii unei scrisori publice de susținere a judecătoarelor Raluca Moroșanu și Laurențiu Beșu, care au sesizat derapaje în sistemul judiciar condus de Lia Savonea. Potrivit profilului său de LinkedIn, Diana Nicoleta Costea a devenit judecător în 2014 la Judecătoria Tulcea, unde a activat până în 2015. Cariera sa include activitatea la Judecătoria Ploiești în 2016 și la Judecătoria Sectorului 4 din București între 2016 și 2024. Din octombrie 2024, ea este judecător la Tribunalul București, Secția I Penală.
Declarația de avere din iunie 2024 relevă că magistrata deține două terenuri intravilane și o casă de locuit în Domnești (Ilfov), două mașini fabricate în 2015 și 2017, 60.000 lei în conturi bancare, un credit de 60.000 de lei scadent în 2025 și unul de 654.103 lei scadent în 2042. Judecătoarea a împrumutat 70.000 de lei societății Orice De La Țară SRL, administrată de soțul său, Daniel Costea. Firma, cu activități conexe prelucrării datelor, apare radiată pe termene.ro. Călin Georgescu se află în arest central din 29 septembrie, în dosarul DIICOT de înșelăciune cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro. Politicianul este cercetat în cinci dosare penale distincte, incluzând tentative de lovitură de stat, promovarea unui cult legionar, instigarea la salut nazist și tergiversarea anchetei penale prin sustragerea dispozitivului de interceptare din locuința sa din Mogoșoaia.
Georgescu a încercat repetat să obțină înlocuirea arestului preventiv cu măsuri mai blânde. Deși Tribunalul i-a acordat inițial astfel de măsuri, deciziile nu erau definitive, iar Curtea de Apel București a respins ulterior cererile de eliberare.
Tribunalul București a analizat, luni, cererea formulată de fostul candidat la Președinție, Călin Georgescu, pentru înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o sancțiune mai puțin restrictivă, precum arestul la domiciliu sau controlul judiciar.
Cauza a fost soluționată de judecătoarea Diana Nicoleta Costea, care are doi ani de experiență la Tribunalul București, după 12 ani de activitate în instanțe. Aceasta a semnat, alături de alți trei colegi, o scrisoare de susținere în favoarea judecătorilor Cătălin Moroșanu și Elena Beșu, implicați în procedura de extrădare a lui Marius Ologu.
Până la ora 14:46, judecătorii Tribunalului București au decis înlocuirea arestului preventiv din sediu cu arestul la domiciliu, deși decizia nu era definitivă și nici executorie. Cu două ore înainte de finala decizie, Magistrața Costea rămânuse în pronunțare, iar instanța aștepta să se pronunțe cu privire la posibila înlocuire a măsurii preventive. Știrea inițială privind ședința, programată la ora 12:00 la sediul Poliției, nu a inclus rezultatele deliberărilor judecătorești. Politicianul cu orientări pro-ruse se află în arest preventiv din 29 septembrie, în cadrul dosarului de înșelăciune în care Direcția Națională Anticorupție (DIICOT) a stabilit un prejudiciu de 1,1 milioane de euro. Între timp, Georgescu se află sub anchetă în cinci dosare penale distincte deschise de procurori, printre care figurează tentativa de lovitură de stat, promovarea unui cult legionar, instigarea la salut nazist și tergiversarea anchetei penale prin sustragerea dispozitivului de interceptare montat în locuința sa din Mogoșoaia. Pe parcursul procesului, Călin Georgescu a încercat repetat să obțină substituirea deținerii cu o formă de supraveghere sau detenție domiciliară. Deși Tribunalul i-a acordat inițial astfel de măsuri, deciziile nu au fost definitive; ulterior, Curtea de Apel București le-a anulat sau respins, menținând măsurul controlului arestatului.
Judecătoarea Diana Nicoleta Costea de la Tribunalul București a motivat plasarea lui Călin Georgescu în arest la domiciliu menționând vârsta de 62 de ani a candidatului și atitudinea sa conformă măsurilor preventiv, deși acesta și complicele său discutaseră anterior despre identificarea unei proprietăți în Toscana. Magistrata a susținut că mediatizarea excesivă a dosarului și acțiunile fermelor ale organelor judiciare au atras suficientă atenție asupra activității infracționale presupuse a lui Georgescu, diminuând astfel riscul ca acesta să mai încerce reușite similare în viitor. Judecătoarea Costea a explicat că scopul arestării preventive de minim 42 de zile a fost atins, considerând că perioada a fost suficientă pentru „trezirea” lui Georgescu cu privire la situația sa juridică și riscurile de comitere a noi infracțiuni, putând continua supravegherea prin arest la domiciliu. Instanța a stabilit că nu mai persistă riscurile de sustragere de la urmărirea penală sau de tentativă de afectare a bunei desfășurări a procesului, deoarece nu există indicii că inculpatul ar fi încercat să perturbe ancheta, deși cunoștea despre existența urmăririi penale încă din 21 septembrie 2026.
Motivarea judecătoarei face referire la conversațiile telefonice dintre Călin Georgescu și Ionel Rusen, prin care cei doi discutau despre pregătirile pentru plecarea din țară și achiziția unei vile de lux în Toscana. Deși își exprima dorința de a locui în Italia, Georgescu afirma în mod repetat că nu va pleca decât după ce va obține legal această posibilitate, după ridicarea controlului judiciar, neexprimând niciodată intenția de a fugi sau de a încălca obligațiile impuse. Magistratul a concluzionat că Georgescu posedă capacitatea de a se supune rigorilor unei măsuri preventive mai ușoare, având în vedere conștientizarea consecințelor pe care o conduită ilegală le-ar antrena și absența intenției de evadare.
Judecătoarea a considerat că obiectivele arestării preventive au fost atinute prin cele 42 de zile precedente, care l-au făcut pe inculpat conștient de riscurile juridice, justificând continuarea măsurii prin arest la domiciliu. În contrast, omul de afaceri Ionel Rusen, cercetat pentru înșelăciune și constituire a unui grup infracțional organizat alături de Georgescu, a rămas în arest preventiv după ce cererea sa de eliberare a fost respinsă de un alt judecător de drepturi și libertăți. Această dualitate decizională, emisă de aceeași instanță în aceeași zi pentru același dosar, a generat remarci privind tratamentul diferit al acuzăților, cererea lui Georgescu fiind admisă, iar cea a lui Rusen respinsă. Deciziile nu sunt finale; procurorii DIICOT au contestat plasarea în arest la domiciliu a lui Georgescu, în timp ce apărarea lui Rusen a atacat menținerea lui după gratii, ambele cazurile urmând a fi tranșate definitiv de Curtea de Apel București.
Tribunalul București a admis luni cererea fostului candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, de a înlocui arestarea preventivă cu o măsură mai blândă, deși această decizie devine executorie abia după judecarea contestației DIICOT. Analiza cererii a fost reluată de judecătoarea Diana Nicoleta Costea, care a amânat anterior dezbaterile după ce Curtea de Apel București prelungise definitiv cu 30 de zile arestul preventiv, motivând gravitatea faptelor și probele existente. Curtea de Apel București justificase prelungirea arestului prin gravitatea acuzațiilor de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, subliniind că discuțiile despre plecare nu erau abstracte și că inculpații au demonstrat perseverență infracțională. CAB a criticat anterior judecătorii de la Tribunal care încercaseră eliberarea lui Georgescu, arătând că o decizie de revocare a arestării preventive definitive se justifica strict prin existența unor situații și probe noi care să răstoarne complet motivația inițială. Instanța superioară a reținut că magistrații de la Tribunal nu ținuseră cont de motivele esențiale ale deciziei definitive de arestare și nu explicaseră ce probe noi ar fi putut dărâma motivația curții, lăsându-l pe Georgescu în arest până la judecarea noii cereri.
Judecătoarea Costea, numită pe lista semnatarilor unei scrisori de susținere a judecătoarelor Beșiu și Moroșanu, care denunțau nereguli la Curtea de Apel București, a preluat cazul Georgescu pentru reanalizarea cererii de eliberare. Prin semnarea documentului public, magistratul Costea a aderat la opinia judecătoarei Raluca Moroșanu, care devenise vizibilă prin devoalarea unor inadecvări procedural la nivel instanței superioare, alăturându-se și procurorului șef EPPO, Laura Codruța Kovesi. Conform profilului său LinkedIn, Diana Nicoleta Costea activează de zece ani în justiție, absolviendo masterul în dreptul muncii al Universității București și cursurile Institutului Național al Magistraturii. Cariera sa include activitatea la Judecătoria Tulcea (2014-2015), Judecătoria Ploiești (2016) și Judecătoria Sectorului 4 din București (din 2016), fiind numită magistrat la Tribunalul București, Secția I Penal, în octombrie 2024.
Cererile lui Georgescu și Rusen pentru înlocuirea arestului au fost depuse în contextul în care, cu doar câteva zile înainte, Curtea de Apel îi condamnase la prelungirea arestului preventiv cu încă 30 de zile, termenul pentru Georgescu fiind fixat anterior, pe 5 noiembrie.
Oricare ar fi decizia magistraților de la Tribunal, aceasta nu va fi definitivă, ambele părți având dreptul de a contesta. Contextul legal complicat survine după ce Curtea de Apel București respinsese anterior o cerere similară a lui Georgescu, menținând arestul preventiv pe fondul acuzațiilor DIICOT.
În dosarul nr. 44381/3/2026, CAB a admis contestația DIICOT și a prelungit arestul preventiv pentru Georgescu și Rusen până pe 28 noiembrie 2026, respingând simultan contestația lui Rusen de revocare a măsurii, decizia fiind definitivă.